1,512 matches
-
la doctorul de nas-gât-urechi, ca să ia concediu medical!... La aceasta, Corneliu Braiu a început a râde, ca un stricat de minte și a zis că: în salonul acesta negru, ne pândește o doctoriță de oase, pe care, dacă n-o îmblânzim cu niscaiva vorbe comedioase, o să ne pună ea ștampila pe ceferticatul medical Drept pentru care, don Duran să binevoiască a-l îngădui pe el, Cornel Braiu, cu feleșagul lui, așa cum și Braiu îi îngăduie pe alții, care stau a ploaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
țeapăn, dar încolo se ținea bine, i-a chemat în casa cea mare și i-a așezat, care pe lavițe, care pe scaune, întrebându-i bățos, cum era el: cu ce treabă vă aflați pe la noi? Iar ei, ca să-l îmblânzească pe moșneag și să-l câștige de prieten, l-au întrebat: în ce an s-a născut? Deci, a urmat Cornel Braiu: povestește tătuca, precum că el le-ar fi răspuns: am fost adus pe lume, taman când venise în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
interesate de probleme militare, spune zâmbind misterios și insinuant ofițerul german. De ce? Doar pentru că suntem femei? răspunde Smaranda pe un ton de ironică persiflare. Fiți sigur domnule, ele pot să ațâțe ura, dorința de răzbunare, dar pot să le și îmblânzească, chiar domolească. Puteți vedea exemple nenumărate în legendele germane ale evului mediu. Țin să vă reamintesc "Cântecul Nibelungilor". Aici, nu Sigfried ori celelalte personaje masculine sunt principalele personaje ci pasiunea și voința femeilor. Brunhilda este aceea care va cere moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
noi. Știu că din Crimeea până în țară drumul este plin de riscuri și mă bucur că ai ajuns teafăr. Totul e bine când se termină cu bine. Zâmbetul deschis și ochii de un albastru serafic, rotunzi ca ai unui copil, îmblânzesc considerabil fața cu trăsături severe a comandantului de companie. O cicatrice subțire pornește din partea stângă a nasului și taie obrazul până către ureche, mărturie violentă a ceea ce trăise și văzuse acest militar de carieră. Vorbește ferm, fără ezitări. Când se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
mai contează. Nu știu dacă ți-am spus ceea ce voiai să auzi, dar ținând cont de realitatea care ne înconjoară, vreau ca lucrurile să fie limpezi în legătură cu tine. Chipul întunecat și fălcile încleștate ale lui Marius, îl fac să-și îmblânzească considerabil vocea atunci când i se adresează din nou. Să nu te superi pe mine, dar ești încă tânăr și inima ta trebuie să-și găsească liniștea de care are nevoie. Acum poți să pleci la plutonul tău. Oftează greu, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
Simona Vasilache Cel puțin două tradiții (afară de parler comme l'eau, al coanei Chirița) leagă nemurirea limbii de întinderea apei: vaporul-bibliotecă și cheiurile cu cărți. Dacă primul pare o făcătură, îmblînzind destinul, pe care nimeni nu-l poate prevedea, al răvașului trimis într-o sticlă, celelalte sînt o întîlnire naturală, cultura coborîtă la țărm. Consacrate de malurile Senei, le-am reîntîlnit pe Rin, unde un vas botezat Loreley te plimbă în
Cărți pe apă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8344_a_9669]
-
numindu-i odium generis humani; vor exista totdeauna evrei cari nu vor fi decât orientali cari vorbesc nemțește; ba chiar o cultură specific jidovească va-nflori întodeauna ca putere cosmopolită ce are chiar un drept istoric. Însă aversiunea se poate îmblînzi dacă evreii cari vorbesc atât de mult de toleranță vor deveni ei înșii într-adevăr toleranți și vor manifesta oarecare pietate pentru credința, datinele și sentimentele poporului german. Cumcă această pietate lipsește cu totul unei părți a jidovimei noastre negustorești
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
oamenii nu-și poartă sufletul într-o carapace. Știam că și eu o aveam pe-a mea și desigur turburarea venea de-acolo că această femeie vroia s-o ridice. Sinceritatea râsului ei și afecțiunea cu care mă privi mă îmblînziră: nu, nici vorbă, nu venise cu această intenție, ci din pură simpatie. "Nu, doamnă, îi răspunsei, n-am refuzat invitația. Am așteptat doar ca Petrică să precizeze ziua. Vino pe la noi, mi-a spus, dar cum să viu dacă nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
ai mai multă răbdare. N-o cunoști pe Matilda, deși ți-am povestit destule despre ea...'' Și cu asta tăcu. Parcă vroia să mă prevină? Da, asta era, îmi sugera să fiu prevăzător. Mi se păru superior mie și mă îmblînzii. În același timp vedeam că figura lui nu mai era hiperumanistă, ca până atunci, ci doar umanistă. "Noi ne despărțim, reluă el văzând că tac. Nu te lua după liniștea aparentă dintre mine și Matilda, o să ne despărțim, dar... dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cabană să mâncăm și să ne odihnim puțin, pe urmă ne întoarcem... Ei, cum a fost? Așa e că nu-ți pare rău că am venit? După masă schiem împreună, te-am văzut cum mergi, e foarte bine!" IX ...Se îmblînzise. Acum îi era foame și aștepta cu un soi de ciudată melancolie să ni se aducă borșul. Era tăcută, se uita într-o parte și surâdea retrasă în sine, destinsă și vrăjită de ambianța cabanei... glasurile schiorilor, râsetele, agitația chelnerilor
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
vizibile printr-o atmosferă gălbuie saturată de praf), dar așa cum va fi să fie când epuratoarele vor fi desăvârșit lucrarea lor. Aerul era supus unei metamorfoze lente și metanul făcea loc deja oxigenului și azotului. După aceea vânturile vor fi îmblânzite și în sfârșit oamenii vor remodela suprafața. Va rezulta un climat plăcut care va stârni la rându-i ploaie, zăpadă, viață. Aceasta era dispoziția testamentară a epocii actuale pentru generațiile ce vor să vină. Dar, deocamdată, locuitorii lui Acheron asigurau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
bănuiam după balustradă, la ora de spionaj: curioasă, acră, bătrână. Odată și-odată, tot trebuia să cadă. Îi prevedeam un sfârșit simpatic, sângeros, demn de băbuțele lui Harms. Abia în mașină, m-am simțit ceva mai liniștit. Lumina se mai îmblânzise, iar frații „Brothers“ nu se zăreau nicăieri. Scăpasem. Drept recompensă, i-am deschis lui Brutus fermoarul, să admire și el soarele apos. Apoi am demarat. Îmi propusesem să dau de Maria, și nu ca să ne spunem povești de-amor. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
un profesor de literatură. Cum se face că nici unul nu i-a citit cărțile?“ „Avocatul nu se pune!“, a mârâit Mihnea. „Ăsta-i funcționar, nu intelectual!“ „Hai, mă, fii serios!“, s-a supărat Maria. „Celebritățile sunt discrete...“, a presupus Mihnea, îmblânzindu-se puțin. „Nu știi niciodată unde stau și ce scot.“ „A ajuns deja la Neptun.“, a precizat tânărul Lupu. „Și va ține conferința. Omul pe care îl căutați se află la 22 de kilometri de noi.“ „18.“, l-a înterupt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
istoric sau preludiul politic al unei epoci de fericire colectivă, "Unirea din 1918 a însemnat apariția unui stat profund scindat" (Livezeanu, 1998, p. 345). Motivul central al dramei României Mari rezidă în "ofensiva culturală" declanșată de statul expandat pentru a îmblânzi diferențele culturale, nivela variațiile instituționale și omogeniza diversitatea educațională. Pe fondul mai amplu al acestui "Kulturkampf național" lansat de către autoritățile statale, vom urmări în cele ce urmează drama unificării sistemului educațional. Pilonii fundaționali ai educației publice românești au fost așezați
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca a lui Dumnezeu, cred că ne e absolut cu neputință de-a ne apăra de ei cu orice arme ne-ar conveni? E prea adevărat că poziția de stat a României și permanentele primejdii din afară cari ne amenință îmblînzesc luptele politice la noi, că patriotismul latent al rasei române [î]i dictează precauțiune. Dar [î]i sfătuim să nu se joace cu focul. Daca e cineva în stare de a face pe români să uite până și interesele statului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pasajul privitor la cestiunea Dunării. Noi am fost aciia cari am observat Adunării că, față c-o situație încordată care s-a creat nu prin cuprinsul sau atitudinea mesajului, ci prin maniera lui de-a se esprima, Adunarea cată să îmblînzească forma, se 'nțelege că nu în detrimentul fondului; ceea ce îndealtmintrelea e și opiniunea presei europene, ba chiar a părții ce se crede atinsă, a Austro-Ungariei. România, zic foile austro-ungare, poate apăra interesele ei pe Dunăre oricum voiește și oricum pricepe a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
monarhia noastră. Cât de identice sunt instrucțiunile ce se dau organelor oficioase din Austro-Ungaria ne dovedește următorul pasaj din oficiosul "Pesther-Lloyd", care spune acelaș lucru în termeni mai energici: Declararea făcută de ministrul - prezident Brătianu are poate intenția de-a îmblînzi încordarea existentă, dar nu ni se pare deloc proprie de - a - și atinge scopul. Din punct de vedere constituțional e chiar o monstruozitate. E un bun obicei constituțional ca pentru toate actele, faptele, hotărârile ori vorbele Coroanei să fie răspunzător
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
e pentru că nu meritau să zicem una ca aceasta despre ele. "Fremdenblatt" îndeosebi s-a exprimat întotdauna c-o moderațiune de termeni demnă de recunoștință și, departe de a voi să înăsprească conflictul, a căutat din capul locului să-l îmblînzească. Și "Fremdemblatt " e oficios. De aceea am reprodus articolele acestui ziar fără umbră de polemică, căci important și meritoriu în acele articole era să știm ce voiește monarhia vecină și, încă o dată, monarhia, nu d-nii unguri de cari nu ne
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mai influente puteri europene încît poate îndrăzni să-și ridice glasul atât de sus. De-acolo atitudinea noastră, nimic mai puțin decât ostilă, până 'n momentul în care s-a declarat conflictul. Din acel moment am sfătuit pe Cameră că îmblînzească tonul, nu pentru c-am fi crezut să situația e periculoasă, căci ne convinsesem că nu e, dar fiindcă era în orice caz foarte neplăcut ca, pentr-o simplă cestiune de formă, să se 'ntrerupă relațiile cu o putere de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1947 la inițiativa poetului și pictorului expresionist abstract Julian Beck și a actriței Judith Malina. Preluând de la teatrul cruzimii al lui Antonin Artaud ideea stârnirii, șocării unui public ce se complace să fie sub influența unei ideologii dominante, care îl "îmblânzește", Living Theatre abordează în mod direct audiența, uneori prin interacțiune în sală, nu doar pe scenă (influența teatrului lui Bertold Brecht este de asemenea evidentă), demolând barierele fizice și distanța estetică între actor și spectator. Nefiind un teatru comercial, deci
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
poftelor, potolește violența, stinge focul dușmăniei, Îngrădește puterea bogatului, ușu‑ rează strâmtorarea săracului, ține nepătată fecioria și casti‑ tatea văduvei și dragostea În căsnicie. Răbdarea ne face modești când ne merge bine ; dacă ne merge rău, ne Întărește și ne Îmblânzește, când ni se Întâmplă nedreptăți și ceartă. Ea ne Învață să iertăm pe cei ce ne fac rău și să ne rugăm mult ca să nu greșim și noi. Răbdarea biruie ispita, ea ajută să suportăm persecuțiile și să suferim pătimirile
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mărirea numelui Celui În Care ne‑am pus nădejdea”298. Iar unei văduve, același autor Îi transmite, În anul 374, prin intermediul unei scrisori următorul Îndemn : „... cuprinde pe toți În comuniunea rugăciunilor. Într‑adevăr de mare ajutor sunt cei care pot Îmblânzi pe Dumnezeu prin rugăciunile lor ! Fă și Dumneata lucrul acesta fără Încetare. Căci și În vremea cât trăim În trup rugăciunea ne este de mare folos, iar când plecăm de aici ea ne servește drept provizie pentru veacul ce va
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
religii este modalitatea de a valorifica sacrul, adică de a "gestiona" criza sacrificială. Marea diferență dintre religiile precreștine (sau postcreștine, ca Islamul), fie ele politeiste sau monoteiste, vine din natura sacrificiului: cum am mai spus-o, în vreme ce până la creștinism oamenii "îmblânzeau" violența malefică prin sacrificii animale sau umane aduse zeilor, în creștinism, pentru întâia oară, cel care se sacrifică este chiar "zeul", prin kenoză. Or, problema capitală în creștinism este dacă Iisus e deopotrivă Fiul lui Dumnezeu și om și nu
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
al alterității, greu de trecut, Între cei care o trăiau, din interior (și ale căror voci nu le-am Înregistrat aproape deloc pe parcursul acestor rânduri), și cei din afară, care se străduiau să o observe, să o normeze, să o Îmblânzească și să o manipuleze În folosul lor. Capitolul IV Mentalități, atitudini și sentimente: o istorie scrisă cu inima Dragostea În mentalitatea țărănească din Ardeal. Imagini populare ale feminității În surse ardelene de la Începutul epocii moderne La 1819, Vasile Gergely de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
diferitele neamuri care locuiesc În regat, neamuri diferite, e drept, dar unite deja prin roadele fericirii generale și prin aceeași dragoste de patrie, să aibă toți un singur gând, o singură străduință pentru binele general. Fericiți oameni! fericite state! dacă, Îmblânzindu-se până În străfunduri demența intoleranței religionare și cetățenești, oameni care locuiesc În aceeași patrie, se conduc după aceleași legi, ar fi animați de același suflu de concordie și de aceeași dorință de salvare generală; prin aceasta s-ar face ca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]