1,408 matches
-
și o productivitate cu totul speciale. Civilizația Occidentului se întemeiază pe exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune. Distanța severă, și chiar opoziția pe care creștinismul occidental le resimte între natură și supranatură ar fi legitimat, potrivit unei concepții destul de larg împărtășite, dreptul mai mult, responsabilitatea, datoria omului de a studia natura (cosmică și umană), de a o administra, de a-i organiza și spori productivitatea, de a face istorie. Sprijinindu-și argumentația pe teme proprii lui Rémi Brague și lui Karl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ea decît o variantă de autorestrîngere, de moderație voluntară. în privința stilurilor de viață, ca și a opiniilor, accepți să lași loc unei alterități care te stînjenește, care te contrariază. Pentru noi, toleranța constituie exercițiul cel mai curent, cel mai larg împărtășit, al autorestrîngerii consimțite. Analizînd cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Cel dorit. Unii au atins limita doctrinei profesate de Biserică și au rafinat-o astfel, alții au trecut dincolo de ea, rafinînd-o din afară. Dar, asumați sau îndepărtați de instituția eclezială, ei își duceau totuși existența într-un cadru religios general împărtășit, care orienta și aspectele profane ale vieții, și atitudinea față de spectacolul lumii. Puteau risca o interpretare personală, îndrăzneață, novatoare a mesajului creștin și a sensului pe care el îl dă existenței umane. Dar interpretarea lor avea totuși loc pe fondul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rezultat. Credinciosul nu s-a descurajat și a încercat să-i explice celuilalt că există un grădinar, dar este unul invizibil, intangibil, care nu lasă nici o urmă după el și care nu scoate nici un sunet. Exasperat, scepticul (poziția acestuia fiind împărtășită și susținută și de Flew) răbufnește: "dar în condițiile acestea, ce rămâne din afirmația ta inițială? În ce fel acest grădinar pe care îl descrii diferă de unul imaginar sau de un grădinar care pur și simplu nu există?". În
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
bucurie, chiar și din acelea de care nu a avut parte, fără rezervă de a fi judecat, cântărit, si, prin asta, coborât. Între oamenii pe care i-am cunoscut, sunt puțini aceia pentru care memoria păstrează chipul zâmbetului, al bucuriei împărtășite, fără rest: bucurie pentru descoperire, bucurie pentru încercare spre bine sau bucurie, pur și simplu, pentru prietenie împărtășită și priveliște a omenescului întrupat. Cu demnitate și respect, știa să asculte, vorbea însă puțin și, atunci când o făcea, simțeai o sfiala
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
si, prin asta, coborât. Între oamenii pe care i-am cunoscut, sunt puțini aceia pentru care memoria păstrează chipul zâmbetului, al bucuriei împărtășite, fără rest: bucurie pentru descoperire, bucurie pentru încercare spre bine sau bucurie, pur și simplu, pentru prietenie împărtășită și priveliște a omenescului întrupat. Cu demnitate și respect, știa să asculte, vorbea însă puțin și, atunci când o făcea, simțeai o sfiala, nu o rezervă, îndrituita, poate, de convingerea că puterea cuvintelor stă mai mult în trăirea și adevărul celui
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
fi dat alte mijloace de înmulțire neamului omenesc. În concepția sa, omul din paradis avea destinul îngerilor, adică de a contempla și de a lăuda pe Dumnezeu în desăvârșită impasibilitate și deci mai presus de legăturile trupești. în raport cu această idee, împărtășită îndeosebi de ascetismul riguros și intransigent, gânditori mistici din afară de sfera creștinismului tradițional, cum e Jacob Bohme sau Franz Baader, pe care îi discută și îi aprobă cu entuziasm Berdiaev (Nikolai Berdiaev: Der Sinn der Schaeffens cap. despre „Creativism și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
exprimă o parte din complexitatea meseriei de profesor. I.3.3 Competențele profesorului Până acum nimeni nu a putut defini profesorul ideal sau profesorul desăvârșit ori criteriile de apreciere ale unei predări eficiente, remarca A.E.Bergin. Este aproape unanim împărtășită opinia după care predarea poarta amprenta vie a personalității celui care o practică. În consecință, se caută să se determine în ce măsură personalitatea profesorului este o variabila cauzală, responsabilă de reușita sau nereușita învățării. În această privință, se estimează că, dincolo de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
fi considerate ca fiind forme specializate ale fenomenului foarte complex și dinamic al comunicării umane. Din punct de vedere etimologic cuvântul „comunicare" este legat de noțiunile de „comunitate" și „obligație". La origine comunicarea înseamnă un lucru care să fie împărțit, împărtășit. Comunicarea, în general, are următoarele obiective: 1. descoperirea personală (ne descoperim pe noi, dar aflăm și multe lucruri despre partener. Eficiența descoperirii personale crește prin compararea abilităților, realizărilor, valorilor, atitudinilor, nereușitelor proprii cu ale celor cu care comunicăm. Unii folosesc
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
sunt acceptate în numeroase comunități lingvistice. Însă ele nu sunt configurate și în planul limbilor "istorice" pe care le vorbesc membrii comunităților respective. Spre deosebire de acestea, configurațiile sintagmatice se prezintă ca niște solidarități cultural-discursive, deoarece, chiar și fără a fi neapărat împărtășite ca atare de către toți membrii unei comunități lingvistice, ele funcționează ca atare într-o întreagă tradiție "istorică" a vorbirii. 2. Studiu de caz: analiza expresiilor din câmpul idiomatic al FURIEI 2.0. Vom ilustra utilitatea acestui aparat conceptual prin două
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
modalitate de a construi și reconstrui lumea. Reprezentările sociale, deși producții cognitive, se elaborează prin alte mecanisme decât operele științifice. Ele își extrag informația din realitate, dar apelează, de asemenea, la simțul comun, la mituri și credințe, la opinii comun împărtășite și ideologii, nu ignoră mecanismele politice și economice. Ele se prezintă ca o morală și o psihologie a popoarelor, crede un exeget recent, Jean-Marie Seca, fac apel la memorie și tradiții, se adapă din gândirea mitică, din istorie și producțiile
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
există niciun alt regim care să asigure realizarea obiectivelor colective într-un mod mai satisfăcător". S-au formulat mai multe definiții alternative ale acestui concept problematic. Cu toate acestea, definiția adoptată aici pare cea mai convingătoare, în afara faptului ca este împărtășită de numeroși autori ca, de pildă, Linz, Lipset (1959) Almond și Verba (1963), care, studiind democratizarea centrată pe elite, recunosc importanța legitimării (v. Higley și Gunther, 1992). Cu toate acestea, unii autori subliniază capcanele teoretice și empirice generate de acest
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
fructul unei cercetări empirice realizată cu acuratețe. Tverski și Kahneman văd în "ancorare" (anchoring) una dintre schemele mentale - euristics - prelucrate de oameni în situații de incertitudine, așa cum sunt etapele de tranziție și de instaurare democratică. Sintetizând teza acestor doi autori, împărtășită și adoptată de către alți oameni de știință, înțelegem că ea evidențiază, în primul rând, existența modelor simplificate de raționament, unul dintre aceste modele simplificate fiind ancorarea, adică necesitatea ca o persoană să se conecteze imediat la o anumită viziune simplificată
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
cultural specific, cel al modernismului, în primul rând, în raport cu filozofia bergsoniana, dar și cu teoreticienii "lirismului absolut" (Stéphane Mallarmé, Paul Valéry, sau Henri Brémond), cu care are legături directe și vădite afinități. Descoperim, la poetul român, o viziune asupra poiesis-ului împărtășită și de alții, ce unește reflecția să asupra artei cu o practică poetica specifică, în funcție de care Ion Barbu își dezvoltă proprii tropi cosmologici și estetici. Obscuritatea "Veghii lui Roderick Usher" are, se pare, ceva din misterul spectral al luminii. Uneori
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
mai înalt ("zenit"), dacă avem în vedere conul 34 bergsonian al memoriei. Iată de ce această mișcare regresiva, prin care ne întoarcem la matricea originară, seamănă, mai curând, cu o ablațiune, și are, paradoxal, la Barbu, doar un sens ascendent: "Spălări împărtășite! Înnoiți / Arginturile mari, botezătoare / Și inima calărilor - spuziți / De dreapta ziua-aceasta suitoare" ("Desen pentru cort")35. Este "parantetic", adică transcendent, - altundeva, în poezia "Legendă" îl numește "soarele ferit"36 -, pentru ca, în percepția obișnuită, între el și noi, "un voal
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Tratamentul special, o practică contestată în domeniul diversității, precum și tăcerea prin suprimare sunt strâns legate de noțiunea de identitate, deoarece reducerea la tăcere a unui grup presupune invizibilitatea acelui grup și face deosebit de dificilă dezvoltarea puterii și încrederii prin identitate împărtășită. Rezultă de aici că suprimarea și reducerea la tăcere a unui discurs înseamnă suprimarea identității unui grup: vocea este deosebit de importantă în formarea identității, dar dacă chiar acea voce este absentă din cauza cenzurii, reducerii la tăcere sau lipsei vocii, cum
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
și mai umede, mai fluide, mai lipsite de formă decît bărbații, a căror natură era înfocată și uscată. Dar tocmai prin instruire și cultivare un soț își putea crește soția, ajungînd să o atragă în cercul magic al unei perfecțiuni împărtășite. în ale sale Sfaturi asupra căsătoriei (48, 145E), adresate cercurilor aristocratice, Plutarh recomandă ca soția să fie asociată creșterii intelectuale a bărbatului, angajat el însuși în efortul de a-și realiza măsura completă : Dacă nu primesc sămînța bună de învățătură
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
necruțare inanitatea sau mizeria istoricismului : pretenția de a descoperi sau impune legi ale dezvoltării istoriei, care îi decid traiectoria viitoare. în modernitatea tîrzie, ideologiile care dau mersului istoriei un sens previzibil, unic, sigur stîrnesc o împotrivire larg, dacă nu unanim împărtășită. După un anumit (auto)portret mesianic, intelectualul cu rol public ar fi luat, în modernitatea clasică, locul sacerdotului pentru a construi sensuri ale istoriei. Tot el le va deconstrui critic în modernitatea tîrzie, teoretizînd totodată, mîhnit, dezorientarea ei. Dar fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
măcar de o majoritate. într-un prim moment mă simt descumpănită de existența altor opțiuni, de șansa pe care o au să o covîrșească pe a mea. Sînt surprinsă de faptul că modul meu de a raționa nu e unanim împărtășit, că nu toți pleacă de la aceleași presupoziții ca și mine. Sînt stînjenită de faptul că, obiectiv vorbind, nu pot stăpîni întreg realul, că nu sînt centrul lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
și o productivitate cu totul speciale. Civilizația Occidentului se întemeiază pe exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune. Distanța severă, și chiar opoziția pe care creștinismul occidental le resimte între natură și supranatură ar fi legitimat, potrivit unei concepții destul de larg împărtășite, dreptul mai mult, responsabilitatea, datoria omului de a studia natura (cosmică și umană), de a o administra, de a-i organiza și spori productivitatea, de a face istorie. Sprijinindu-și argumentația pe teme proprii lui Rémi Brague și lui Karl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ea decît o variantă de autorestrîngere, de moderație voluntară. în privința stilurilor de viață, ca și a opiniilor, accepți să lași loc unei alterități care te stînjenește, care te contrariază. Pentru noi, toleranța constituie exercițiul cel mai curent, cel mai larg împărtășit, al autorestrîngerii consimțite. Analizînd cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
Cel dorit. Unii au atins limita doctrinei profesate de Biserică și au rafinat-o astfel, alții au trecut dincolo de ea, rafinînd-o din afară. Dar, asumați sau îndepărtați de instituția eclezială, ei își duceau totuși existența într-un cadru religios general împărtășit, care orienta și aspectele profane ale vieții, și atitudinea față de spectacolul lumii. Puteau risca o interpretare personală, îndrăzneață, novatoare a mesajului creștin și a sensului pe care el îl dă existenței umane. Dar interpretarea lor avea totuși loc pe fondul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
dar urmăreau cu interes cărțile, revistele, spectacolele accesibile. Nu e de mirare că, pentru ea, școala a fost "un loc în care ne-am simțit bine, întotdeauna", pentru că "nu mi se părea greu să învăț". Era un mod de viață împărtășit, care unea generațiile și colegii. Firescul de atunci pare desuet: "în familie nu se mai vorbește, [oamenii] nu mai stau la povești". Iar poveștile sunt, se știe, calea cea mai sigură de acceptare a realității. Este sigur că și elevii
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
Dar, în secțiunea 4.5 am făcut exact acest lucru iar rezultatul nu a fost nici pe departe cel așteptat. 3. Există ceva miraculos în legătură cu teza aplicabilității. Impresia că aici avem de-a face cu o problemă nu este una împărtășită de toți filosofii. Putem distinge între trei situații care ar conta ca o desființare a argumentului nostru și care au fost exploatate de unii filosofi pentru a argumenta că "nu sunt de găsit probleme filosofice adevărate în succesul matematicii aplicate
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
a pune în evidență modalitatea concretă prin care crearea sensurilor culturale poate exprima acea suprapunere perfectă între viață și text, suprapunere ce, consideră autorii, trebuie comunicată celor care încearcă "să învețe ceva despre comunicare" la începutul mileniului al treilea; trebuie împărtășită celor și cu cei care, în aceeași măsură revelatoare, o caută cu propriile corpuri și texte. Mesajul propriu-zis al lui González și Willis-Rivera, în această superbă piesă academică, este unul revoluționar, sau "eroic", cum îmi plăcea să scriu în Politicul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]