17,154 matches
-
Aici este interesant un fenomen natural transportul masiv de pietrișuri pe care îl asigură pârâul Beliei în timpul topirii zăpezilor și după ploi cu mari cantități de apă, în valea largă a Prahovei, unde a și construit un con de dejecție, împingând mult lunca Prahovei spre dreapta. Din punct de vedere hidrografic, zona Breaza se situează în formațiunile geologice din alcătuirea avanfosei. Această zonă cuprinde, depozitele miorene, dezvoltate sub forma unei puternice molase cu episoade lagunare cu gips și sare, ori impermeabile
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
avut loc în dreptul confluenței cu Izvorul Dorului și între Nistorești și Bobolia. În cel de-al doilea caz, după ce unda de viitoră generată de creșterea nivelului apelor, a trecut de la Comarnic, s-a efilat cuprinzând întreaga albie majoră a Prahovei. Împinsă spre versantul drept, între Nistorești și Podu Vadului, viitura a preluat depozitele coloviale stocate ca baza frunții terasei pe care se află localitatea Breaza, subminând-o puternic. În aceste condiții, excesul de apă acumulat din precipitații în orizontul acvifer din
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
cu ajutorul unei cârpe curate se curăță de praf și alte depuneri capătul conductei ce trebuie introdus în fiting, interiorul fitingului și garnitura de etanșare; - se aplică un strat subțire de lubrifiant atât pe garnitură cât și pe capătul conductei; - se împinge fitingul în țeavă până la maxim și se marchează cu un creion. Capătul conductei trebuie tras înapoi din fiting aproximativ 3 mm pentru fiecare metru de conductă întinsă de la ultima îmbinare până la noua îmbinare, dar nu mai mult de 10 mm
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
București. În ce îl privește pe Domnul R., întâlnirea cu Teodora n-a fost un „eveniment așteptat”. Apropierea vârstei de pensionare, preocuparea pentru finalizarea unor lucrări demult începute și rămase în stadiu de „șantier”, ca și viața de „burlac” îl împinseseră pe un fel de „linie moartă”, la capătul căreia nu vedea nici o siluetă feminină care să-i dea „lumină verde”. După ce s-au găsit, în acea zi fastă, cînd au călătorit în același tren, Domnul R. a admis că și
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
copil are acum în grijă? Sigur, cartea pe care a predat-o Editurii, dar aceasta nu-i decât un „copil” de hârtie... Poate a greșit făcându-i tocmai acum o declarație de dragoste, dar prea s-a simțit străin, parcă împins la margine din toată vânzoleala prilejuită de aducerea copilului acasă. De fapt, chiar este „străin”. Vizitele lui au fost cât se poate de discrete. Vecinii și-ar pune întrebări văzând prea des alt bărbat intrând în curtea ei. „Și nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
mîna pe un hadarag să-l trăsnească pe Bărzăun de să-i meargă fulgii. Insulta era prea directă și avu un efect paralizant asupra fiecăruia. Auzi tu, să-l insulți pe Vlad în fața Ilincăi! Dar Vlad nu s-a lăsat împins de primul acces de furie, ci a procedat cu mult calm. El și-a dat perfect seama că, dacă l-ar pocni pe Bărzăun, ca răspuns la insultă, gestul său l-ar mătura poate definitiv din atenția Ilincăi și, bineînțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
o direcție greșită, dar și periculoasă. Cred c-am luat-o greșit, zise la un moment dat Matei. Eu n-am mai fost niciodată pe-aici! Cînd și Nicanor și-a dat seama că au luat-o anapoda, l-a împins pe Nuțu înainte, poruncindu-i să-i conducă pe unde știe el. Păi acum... începu Nuțu să dea o explicație, dar se răzgîndi și se strădui din răsputeri să schimbe direcția. Era însă prea tîrziu! Încercarea sa rămase zadarnică. Intraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
așezat pe o margine a blocului de stîncă, la cîteva palme deasupra capetelor lor. Stați să dau deoparte matahala aia de sus, să nu care cumva să ne cadă în cap. Și, după ce se feriră cu toții din preajma sa, nea Petrică împinse bolovanul într-o parte, dar nu reuși să-l dea jos. Atunci însă se produse un fapt care-i uimi pe toți. Lespedea dreptunghiulară se desprinse singură din blocul de piatră, de parcă ar fi fost împinsă de-o forță a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
din preajma sa, nea Petrică împinse bolovanul într-o parte, dar nu reuși să-l dea jos. Atunci însă se produse un fapt care-i uimi pe toți. Lespedea dreptunghiulară se desprinse singură din blocul de piatră, de parcă ar fi fost împinsă de-o forță a umbrelor din adîncul muntelui. Pe urmă nu le-a fost deloc greu s-o dea la o parte, mai ales că mergea aproape singură, și să descopere în spatele ei un tunel cam de un stat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
pe pomeții înalți ai grecoaicei devenite acum perla seraiului lui, un dar de la Damasc, plictisitor de perfectă. Isabel... Oare cum râde? Musa nu a văzut-o niciodată nici măcar zâmbind. Câți ani o fi având? Și iar zvâcnește dintre așternu turi, împinge între pernele cu ciucuri mari, de catifea trupul ivoriu al grecoaicei și dă fuga la căpătâiul oaselor strivite, ținute laolaltă de pielea mereu unsă cu pomezi aduse din Egipt. Genele ei sunt lungi. Atât de lungi... Nu le văzuse până
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
Lupino îi plăcea să-și petreacă timpul cu ei. Urmași a trei lupoaice puternice, copiii erau atît de veseli și de puși pe șotii, încît adora să-i privească: se agitau, curioși, răscolind cu labele prin toate ascunzișurile; săreau, se-mpingeau, se mușcau prietenesc-dușmănește de urechi sau de bot, măsurîndu-și puterile, se rostogoleau printre picioarele adulților, se alintau sau își disputau te miri ce ciudățenie găsită prin cotloane întunecate. Uneori, Lupino se trezea prins în joaca lupișorilor și păcat ar fi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
tremura din toate încheieturile. L-au înconjurat și l-au mirosit lupoaicele, îngrijorate că solitarul ar putea reprezenta o amenințare pentru puii lor gata să se nască; pe rînd, l-au studiat apoi toți ceilalți membri ai haitei. L-au împins cu boturile, să-l zgîndăre și să-l facă să scoată la lumină orice intenție dușmănoasă; l-au luat apoi la întrebări. Dar el abia dacă-i înțelegea. Era un pui al nimănui, rătăcit prin pădure, și ăsta s-a
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
transforma în urlet. Atît de aproape de cascadă nu ajunsese niciodată. Marele Arus le hotărîse clar: zona era cu desăvîrșire interzisă puilor. Lupino trebui să recunoască: poate curiozitatea de a admira, în sfîrșit, pe de-a-ntregul, impresionanta prăvălire de apă îl împinsese să aleagă această direcție de drum. Și nu regreta cu nimic: priveliștea era pe măsura așteptărilor! Zorii proaspăt mijiți îi descopereau încet cascada imensă, căzînd de undeva, de deasupra, mult dincolo de cît, încordat, putea privi. Se prăvălea dintr-o uriașă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
o dată, într-o situație disperată, care să vă paralizeze toate gîndurile, și în fața căreia să vă simțiți neputincioși? Vi s-a întîmplat, apoi, ca o forță venită, fără îndoială, de undeva din afara voastră să vă desprindă din amorțire, să vă împingă în mijlocul evenimentelor, să vă dicteze exact ce să faceți și să vă părăsească, lăsîndu-vă incapabili de altă reacție, abia după ce criza s-a stins? ... Dacă da, atunci veți înțelege ce s-a petrecut cu Lupino la vederea puiului aflat în
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
mea ai rămas fără ele. Nu-ți fie teamă. Eu te-am băgat în încurcătură, eu te scot. Trebuie să ajungem turma din urmă, altfel n-ai nici o șansă, viteazule. Hai! Hai să mergem, nu-i timp de pierdut. Îl împinse delicat cu vîrful botului. Clătinîndu-se în toate direcțiile, puiul de căprioară se străduia să-și găsească echilibrul. Nu-i era deloc clar: cine-i străinul care a apărut din pădure?, dar pricepu, din tonul vocii lui, că n-are a
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
nu avu habar că s-a apropiat. Puiul de căprioară se supărase cu adevărat din pricina foamei și se împotrivea acum înaintării. Și nu avea dreptate? Întîi hrănești un copil și abia după aceea ai pretenția să facă treabă! Lupino îl împingea ușor, bodogănind descumpănit: Păi dintr-ăștia îmi ești, voinice? Cum ne-a fost vorba? Ne grăbim să ajungem la mama, altfel rămîi cu mine pînă la bătrînețe. Ei, poftim! Ce să-ți fac eu acum? Te-aș lua de după cap
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
o poveste tristă în plus față de ce avea pînă acum. Și totuși... Vi s-a întîmplat să simțiți vreodată "chemarea inimii"? Un impuls, o dorință de nestăpînit, care nu ține cont de argumente, de o judecată adesea potrivnică, care te împinge să acționezi într-un anume fel doar pentru că știi că așa e mai bine pentru tine?! ...Chemarea inimii a fost aceea care l-a convins pe Lupino să urmeze sfatul căpriorului. A doua zi, în zori căci în zori încep
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
uscată și copaci vlăguiți. Foc! Foooc! strigau vocile pădurii, reunite într-un urlet suprem. Fugiți, prăpăd, salvați-vă pielea, adunați copiii, ajutați bătrînii! O panică generală îi arunca dintr-o parte în cealaltă, nelăsîndu-le șansa de-a acționa calculat. Se împingeau, se călcau în picioare... Iar ploaia, binecuvîntata ploaie, întîrzia să apară! În fața lui, o vietate se străduia să evadeze dintr-un cerc de foc. Fulgerul lovise de două ori, la mică distanță, astfel încît flăcările se strînseseră ca un laț
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
ochiului său. Și acum, lămurit pe deplin, flămînd și obosit, cu siguranță, mînat de dorul de părinții săi, Lupino se întorcea de unde plecase! Toată disperarea adunată de la dispariția lui, toată forța mamei rămase singură, tot dorul și toată speranța o împinseră pe lupoaică într-acolo. Renunțase să folosească celelalte simțuri, ascuțind unul singur. Trebuia să înainteze după zgomotul perceput mai devreme. Ochii, umflați și înroșiți de plîns, străluceau cu puterea soarelui de iulie, ațintiți într-acolo. Se năpustise ca o vijelie
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
de pe strada sa la adunatul frunzelor uscate... și asta în fiecare toamnă!”. La ultimul argument, tovarășul Lulu Chiracu a mormăit ceva tradus mai târziu (de un „purtător de cuvânt” cu ștate vechiă) și lui tovarășu' Perju: că mătură frunzele numai împins de nevastă, enervată de faptul că atunci când o scoate la plimbare, Muți, cățelușa, prea își murdărește „boticul” moșmăind prin frunzele uscate. Și toată lumea știe: tovarășu' Perju nu poate refuza o femeie, fie și în altă „calitate” decât aceea de soție
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
potecile mai retrase, dar îl găseai și în praful drumului mare! La poftele-i tot mai nesățioase nu se poate răspunde decât cu un eventual măcel... Dar cu cine să-l organizeze? Pe cine mai interesează o adevărată vânătoare? Noi împingem evenimentele într-un viitor greu previzibil, încercăm să-i minimalizăm spusele, să-i ironizăm proorocirile. Când existase un echilibru real în natură? Nu s-a întâmplat mereu că un animal mai puternic a biruit pe altul mai slab, o specie
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
însă întâlnim menționate în cele mai multe definiții termenii de: creativitate, capacitate de asumare a riscului, capacitate de a inova. Întreprinzătorii văd oportunitatea dezvoltării unei afaceri acolo unde majoritatea oamenilor consideră că nu e nimic interesant de văzut sau de făcut. Ei împing mereu mai departe limitele a ceea ce este cunoscut, obișnuit, acceptat. Elaborează viziuni noi și atunci când își pun în practică proiectele, creează valoare financiară, socială sau culturală, schimbă modul de viață al oamenilor. Încrederea în forțele proprii, capacitatea de a analiza
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
să recunoaștem că în atare situație foarte puțini s-ar fi descurcat mai bine ca gunoierul Vasile. Căci acesta făcuse deja cu mintea un salt suplu și analitic care se soldase cu o durere bruscă în tâmple, dar care îl împinsese totuși în direcția corectă. Mai precis, spre chiuveta din baie. Strânse bărbătește robinetul de apă rece. De fapt, încercă, pentru că robinetul de apă rece, oricât te-ai fi străduit, mai mult nu putea fi învârtit în ruptul capului. Apa rece
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
pe găinile zburătăcite, scăpate din ogradă. Timpul cu care se lupta Gigi Pătrunjel era de data asta chiar îmbufnat și bătea din picior ca o adolescentă năzuroasă și isterizată de propria i pubertate. Și, ca un bonus de umilință, îl împinse cu un șut în fund direct în baie, de-l făcu pe Gigi Pătrunjel să geamă de durere. Îl puse să strângă în grabă așternuturile și i le aruncă ferm, cu un gest de hoașcă, direct în mașina de spălat
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
că e treabă serioasă, veneau și mai scriau câte un cuvânt, o propoziție, o frază. De fapt, criteriile lor erau cu siguranță altele. Nu sintaxa era cea care îi tulbura pe locatarii sectorului 5, cât mai degrabă sentimentele care îi împingeau pe aceștia către un act oarecum sinucigaș. Căci, pentru a putea așterne ceva pe pânza cu pricina, trebuia să stai agățat între un pervaz și o margine de balcon și să te ții cu o mână de balustradă, de preferat
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]