2,507 matches
-
degrab'-al meu trimisul. Te-a păcălit Moș Niculae ! În ghetuță Prin hol s-a furișat și-a pus pachetul, Cu ciocolată, rodii, iar buchetul De roze de la mine-i pe măsuță. Îți văd surpriza și acum zâmbesc Ghicindu-ți încântarea desenată Pe buze în culori de ciocolată Și-adorm șoptind într-una: Te iubesc ! *** Referință Bibliografică: Moș Niculae / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1801, Anul V, 06 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana
MOŞ NICULAE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369204_a_370533]
-
minune! Nu numai că zăresc chioșcul, dar, lângă el, cu litere de o șchioapa stă scris “MUSEO”! Mă hotărăsc brusc, arunc din mers pliantele primului turist japonez care mi-a ieșit în cale și mă îndrept spre muzeu. Constat cu încântare că este vorba de “Museo de Cera”. în fond, tot muzeu, așa că, înaintez fără șovăire. La intrare te întâmpină câteva oglinzi. Câteva oribile căci mă văd pătrată, un metru înălțime și unul lățime. Trec mai departe și poposesc mai mult
OLE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369265_a_370594]
-
de beatitudine: ``Parc-aș pluti în aer, departe de pământ / Într-o poezie cu iz de sulfină``.. (Brumă de rugină). Poemul naturii curge într-un decor al anotimpurilor, iarna, primăvara, vara, toamna o atrag deopotrivă. Splendoarea iernii o fascinează. Nostalgia, încântarea o fac să vibreze într-un spațiu halucinant în care : ``Zăpezile aleargă, iar, năluci / Geru-n zigzag fuge, sclipind stele`` . Senzațiile sunt contradictorii : ``Picură frig din orgile argintii / Sub pas albul plesnește tăcerea (...) ``Arde câmpia inimii mele!`` (Ianuarie gri). O iarnă
O NOUA CARTE DE LIA FILOTEIA RUSE de LIA RUSE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374189_a_375518]
-
-l pe domnul Alexandru Ștefănescu, afirm cu toată convingerea, că în ultimul timp am citit atâția romancieri care nu povestesc nimic, pagini inteligente dar sterile, ce ascund foarte bine lipsade talent, încât lecturarea cărțiidomnului Grig Gociu a fost o adevărată încântare. Căminul Racovița iese din tiparul amintit mai sus, autorul lui etalându-și talentul și devenind un romancier valoros încă de la prima carte publicată, un roman românesc, printre puținele, care se citesc cu pasiune. Așa că, nu pot decât să îi doresc
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
Ediția nr. 2274 din 23 martie 2017 Toate Articolele Autorului ASTA VREAU Nu vreau o inimă de piatră, Poate fi ruptă chiar din Soare, Vreau să simt una adevărată, Cu dragoste să mă înconjoare. Dragostea este nepieritoare, Pentru suflet amplă încântare, Este de multe ori asemănată, Cu acea poveste adevărată. Primesc dragostea ta maternă, Mă las scufundat în acel vis. Sub ocrotirea ei mereu eternă, Mă las să fiu de dor cuprins. Astăzi iar m-am îmbătat, De acele săruturi virtuale
ASTA VREAU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378688_a_380017]
-
Pandora în cutie tot păstra și cupa cu speranță, viața. Printre relele rămase de la zei ca viața să rămână un temei. Eu am nevoie de cântecul tău...! Sirenele se adună din nou alerg spre Helicon, e sărbătoare muzele zâmbesc de încântare. Ce sens ar avea viața: -fără legende -fără zei -fără iluzii -și fără tine? Tu înger ce-mi aduci mult bine. Referință Bibliografică: Un înger / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1816, Anul V, 21 decembrie 2015. Drepturi
UN ÎNGER de PETRU JIPA în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377771_a_379100]
-
Spania, din Franța și pînă în spațiile moldo-valahice, destinele carbonarilor și apoi ale pașoptiștilor. Tinerii din Iași și București, fii de mari boieri, de militari și de înalți administratori domnești, sînt eroi romantici; sînt entuziaști și totodată dezgustați: ei trăiesc încîntarea în fața unei misiuni dificile, dezgustul pentru o izolare provincială, mediocră în viziunea lor. Ei cultivă cultul prieteniei și al fidelităților solidare; o dovedește corespondența purtată, marcată de complicitatea complotului, a riscului, a gustului secretului împărtășit. Scrisorile adresate de Vasile Alecsandri
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fantazia publicitatea ziarului nostru. Un lucru mai avem de zis asupra scrisorii. D. Dum. Brătianu face mare caz despre primirea bună și curtenia ce a întîmpinat pretutindeni, de care este încîntat; să ne dea voie a-i spune că această încîntare de care pare a fi cuprins este atât de naivă încît cine n-ar citi iscălitura de sub scrisoare d-lui Dum. Brătianu și ar omite rândurile unde pomenește despre vechimea cunoștințelor d-sale diplomatice ar crede-o scrisă de un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al asigurării satisfacției. În practică, pot interveni trei situații diferite sub raportul consecințelor lor: insatisfacție, atunci când performanța percepută de către client nu se ridică la nivelul așteptărilor sale; satisfacție, atunci când există o stare de corespondență între performanța percepută și așteptările preexistente; *încântare, atunci când performanța percepută asupra ofertei educaționale a școlii respective depășește așteptările clientului. Este evident, starea de încântare și, cel puțin, cea de satisfacție sunt de natură a contribui la crearea, în mintea clientului, a unei imagini favorabile asupra a ceea ce
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
percepută de către client nu se ridică la nivelul așteptărilor sale; satisfacție, atunci când există o stare de corespondență între performanța percepută și așteptările preexistente; *încântare, atunci când performanța percepută asupra ofertei educaționale a școlii respective depășește așteptările clientului. Este evident, starea de încântare și, cel puțin, cea de satisfacție sunt de natură a contribui la crearea, în mintea clientului, a unei imagini favorabile asupra a ceea ce el a primit efectiv prin studiile urmate la școala aleasă. În plus, starea de încântare creează afinitate
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
starea de încântare și, cel puțin, cea de satisfacție sunt de natură a contribui la crearea, în mintea clientului, a unei imagini favorabile asupra a ceea ce el a primit efectiv prin studiile urmate la școala aleasă. În plus, starea de încântare creează afinitate emoțională, peste simpla preferință rațională. Aceasta este baza pe care școala se poate aștepta la o loialitate a elevului/părintelui pe termen lung față de ea. III. 2. Practicarea marketingului educațional de relație Conceptul ,,marketing de relație”, cât și
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
relație de parteneriat cu cei cărora acestă ofertă se adresează - elevii, absolvenții, unitățile angajatoare și mai ales părinții care au în această situație cel mai greu cuvânt de spus. III. 3. Oferirea de valoare elevilor și părinților Școala provoacă satisfacția/încântarea elevilor și părinților prin oferirea către aceștia a valorii. În lucrarea sa ,,Managementul marketingului”, Philip Kotler, definește valoarea percepută de client (VPC) ca fiind ,,diferența dintre evaluarea făcută de posibilul client în privința tuturor avantajelor și a tuturor costurilor unei oferte
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
sovietice, impusă după război. Românie care, prin acest oraș magnific, se și certifica de altfel. Ce reconfortante sînt, continuă să fie deambulările, cu osebire seara, pe marile bulevarde, marcate de somptuoasele clădiri temeinic zidite, constrîngînd retina să le rețină. Ce încîntare toate aceste case, cu aerul lor înstărit, în care s-a plămădit, pînă la instalarea dictaturii, societatea liberală a tuturor posibilităților! Clipe reconfortante pe arterele neatinse, minune! de proiectanții plombelor hidoase, burdușite cu clientela regimului, pleava orașelor, și cu țăranii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
una din firme Oscar s-ul e, firește, $. În altă latură a orașului, ne-am acomodat deja privirea cu un zgîrie-nori din cele văzute de noi pînă acum doar în filmele americane: World Trade Center, plămînul sănătos al orașului modern. Încîntare arhitectonică! Cine să fi întrupat acest reper de secol XXI într-un Iași multisecular? Am ocazia să-l cunosc pe misteriosul personaj. Misterios, pînă în momentul facerii cunoștinței. Doar extrem de stenic însă în preajmă-i. Preajmă care arată ca o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
producătorul s-ar afla în lanțurile sale; dar nu este așa, el doar ia părți din existența și își închipuie că este totul. / Dar Prolificul ar înceta să mai fie Prolific dacă Devoratorul, ca o mare, nu ar primi excesul încîntării sale."84 Fiind în mod straniu similar modelului lui Blake, modelul de sistem oscilant cu feedback al lui Verhulst a dus la descoperirea de către fizicieni și matematicieni a "numărului Feigenbaum", o nouă și importanța constantă universală, ce descrie comportamentul unui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
cerurile ca să vadă, 125 Și căutînd lingușitor că Glia să-și deschidă Pleoapele și să privească Așa splendoare minunată, în miezul slavei sale căinîndu-se C-afar' de Enion nimic nu se putea gasi să fie lăudat, adorat, iubit. Trei zile-n încîntări pe șine admirîndu-se pe stînci se mistui în flăcări, Și trei întunecate nopți se căina de singurătate, dar în a treia dimineață 130 Uimit pe Enion ascunsă o găsi într-o întunecoasa Peșteră. Ea vorbi: Ce sînt eu? de ce-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lumi, zece mii de mii de spirite-ale Vieții în jurul Demonului se jelesc, plecînd și revenind. La groaznica-i chemare ele în cerurile cerurilor zboară Și se re-ntorc cu vin și cu bucate, sau se cufunda în adîncuri 120 S-aducă încîntările simțirii, care îți dau fiori, mînia-i ne-ncetată ca să-i stînga. Ochii săi, luminătorii marelui sau suflet, se contractă ori dilata: Contractați, ei văd tainițele munților nemărginiți, Vinele de-aur și de-argint și ascunzișurile Valei 139, Și orice crește din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Cu giuvaeruri și cu podoabe prețioase ce fost-au măiestrite cu divină artă, Straie din radioasele culori cerești, coroane de văpaie daurită. Le-am dat dulci crini la sîni și trandafiri în plete, 30 Cînturi le-am învățat, de dulce încîntare, si fragedele glasuri datu-le-am Intru albastra-ntindere, și-am născocit cu arta și cu truda Dulci instrumente de cîntat; mîndre genunchii cuprinzîndu-mi Splendoarea-și revărsară peste totul; și fiicele lui Lúvah pizmuiră A lor prea mare strălucire, si
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Acuma furia voiesc să mi-o revărs asupră-le, si răsturna-voi Neprețuita binecuvîntare; în locul fermecătoarelor culori Le da-voi negura; în locul giuvaerelor, cumplită promoroaca; în locul podoabelor, slutenie; În locul coroanelor, șerpi încolăciți; în locul dulcilor miresme, rău mirosindă depravare; În locul glasurilor încîntării, dogite orăcăituri prin ger dezarticulate; 40 În locul truditei griji de tată și al învățăturii dulci, da-le-voi Lanțuri de necunoaștere întunecată și corzi de strîmba îngîmfare Și bice de căința aspră și hrană de îndărătnicie de catîr, Să-l
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mînie, hrănindu-te Cu viziuni de dulce fericire ce nu se-asemuiește cu acest plai ce arde. Cu siguranta te-mbăiezi în rîuri de-ncîntare, pe cîmpuri înverzite Umblînd cu bucurie, prin luminoase-Întinsuri dormind pe nori strălucitori 65 Cu viziuni de încîntare, atît de gíngașe, încît turbarea înzecit Ți-o răscolesc cu groaznică dorința lanțul să ți-l smulgi și furios să urli Și-n beznă ca să uiți de chinul tot și părăsit de orișice nădejde repaosul să-l afli. Au temelia
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și de Materie, Pînă ce dimineață vremilor din nou se va zări asupră-ne, 270 Că iarăși să ne contopim în cîmpurile-acelea blînde-ale Veciei fericite Acolo unde tu și eu în Esență nedespărțita umblat-am Întrupați, tu, grădină mea a încîntării, iar eu, spiritu-n grădină 203; Acolo fiecare locuiam în bucuria celuilalt, învîrtitoare Zile ale Veșniciei, cu Tharmas blînd și Lúvah dulce melodios 275 Peste-ale noastre ape. Această bine-ți amintești; asculta, îți voi spune Ce tu uiți. Pe rînd, cînd
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
275 Peste-ale noastre ape. Această bine-ți amintești; asculta, îți voi spune Ce tu uiți. Pe rînd, cînd ei în noi, cînd noi în ei Trăit-am, Bînd bucuriile Firii Universale Omenești. Într-o îngrozitoare dimineață Asculta, O, viziune-a Încîntării! Într-o îngrozitoare dimineață de sînge închegat Fost-a dezbinata firea omenească, fiindcă gíngașele pasiuni croindu-și văd 280 Prin labirinturile infinite ale inimii, ieșind prin nări În parfumata uluire, statura înaintea Ochilor Omului, Femeie luminoasă. Stat-am lîngă întunecoasa
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
înălță-n Putere șerpeasca să alcătuire Printre astrele lui Urizen, frîngînd făptura în bucăți Într-o nedeslușire fără chip și risipind-o pe Abis Că nouri pe al iernii cer, bătuți de tunete și vînturi. Această pentru ea era Supremă încîntare. Dezamăgiți Războinicii se întristară. 220 La lupta ies cu răcnete și goarne care răsună tare. O, Indurare! Se-ntorc jelindu-se, îndoliați, plîngînd. Nevăzuta sau văzută, întinsă-n lung sau lat, Acestfel se Schimbă Femeiasca Umbră în Război spre desfătarea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ochi albaștri? Nu fi încredințat că aerul știe această, sau roua care cade." Tharmas răspunse: "O Vala, cîndva trăit-am într-o grădină a-ncîntării; Pe Enion în zorii zorilor am deșteptat-o, și printre meri S-a depărtat; toată grădină încîntării 235 Naintea ochilor că o visare îmi pluti. Mers-am să caut pașii Enionei în grădini, si umbrele mă-nconjurară Și într-o lume-a apei și-a durerii închisu-m-au cînd Enion statu naintea-mi Tremurînd aidoma cu-o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
în desfătare peste dealuri sau prin vîlcele murmurînd Că un torent care țîșnește dedesubt, iară deasupra piatră care cade, Nor de furtună-n miazăzi și glas alinător în miazănoapte auzit. Și ea merse nainte și văzu chipurile vieții și ale încîntării 270 Umblînd pe Munți, ori în deschisa-ntindere a cerului zburînd. Dulci glasuri auzit-a-n vînturi și-n glasurile păsărilor Care din ape se nălțau; căci apele erau că glasul lui Luváh235, Ea nevăzîndu-le că ape sau că aceasta
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]