1,577 matches
-
gură-ncleștați. Așa l-am văzut Și l-am cunoscut. Dunăre Dunăre, Drum fără pulbere Și fără făgaș Inima-mi secași! (bis) 11 Noemvrie 1955. Academie Mulțămiri... Odată cu această mulțămire simt că trebuie să adaog, din fundul sufletului meu, o închinare cătră poezia populară, pe care am slăvit-o acum treizeci și trei de ani, în vechea Academie Română. Iubiți tovarăși și prietini, poetul anonim pe care l-am slăvit atunci a încetat de a mai exista odată cu lichidarea analfabetismului în patria noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cineva ca domn, crede C. Rezachevici, pentru că el avea dreptul să ocupe scaunul țării ca fiu și asociat la domnie al tatălui său Bogdan, îl învinsese pe adversar, își câștigase, așadar, tronul cu sabia. Și, totuși, Ștefan avea nevoie de închinarea țării. Se poate să nu fi fost un obicei până în 1457 ca țara să-l recunoască pe un domn nou. În cazul acesta este meritul acestui tânăr, care va dovedi că are geniu politic, să facă apel la țară. Avea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
păstrat în Sfatul Domnesc pe cea mai mare parte a boierilor care făcuseră parte din sfatul lui Petru Aron. A trimis salv-conducte celor ce pribegiseră ca să vină în țară. Pornind de la textul lui Ureche am fost tentați să considerăm că „Închinarea țării” s-a făcut pe un câmp, al dreptății, prin alungarea asasinului tatălui său făcându-se o dreptate istorică. Cercetări din ultima vreme consideră că locul Dereptate este un toponim, după numele unui stăpân pe care-l chema Direptate. Adevărata
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a făcut pe un câmp, al dreptății, prin alungarea asasinului tatălui său făcându-se o dreptate istorică. Cercetări din ultima vreme consideră că locul Dereptate este un toponim, după numele unui stăpân pe care-l chema Direptate. Adevărata ceremonie a închinării și ungerii domnului de către mitropolit nu s-a putut face decât ulterior, la biserica mitropolitană din Suceava. Cine era însă noul domn și care este situația țării sale în contextul politic al vremii? Bogdan al II-lea, tatăl lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
toate acestea nu sunt altceva decât mărturii ale talentului de diplomat, cu care Mihul era înzestrat din plin. Încă un amănunt care a trecut neobservat ne face să ne întărim această convingere. În unanimitate istoriografia noastră a condamnat actul de închinare (formulă de altfel exagerată) a Moldovei față de turci, iar Mihul a fost făcut răspunzător pentru faptul că a dus tratativele și, mai mult chiar, i s-a pus în seamă inițiativa acestei noi orientări în politica externă a Moldovei. Nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
faptul că nimeni nu s-a gândit să disocieze pe executant de inspiratorul actului. În această privință documentele și știrile pe care le avem sunt suficient de limpezi, pentru a ne îngădui conturarea unui tablou exact al momentului politic respectiv. „Închinarea” Moldovei n-a fost hotărâtă nici de Petru Aron, nici de Mihul logofătul. S-a adunat Sfatul mare al țării și acolo s-a discutat ce anume atitudine trebuia luată față de cererea sultanului. După ce s-a hotărât ca să se accepte
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Petru Aron considera că e mai sigur pentru persoana sa să caute loc de refugiu în Ungaria, cealaltă putere care disputa Poloniei suzeranitatea Moldovei. Aici, la tânărul și ambițiosul rege al Ungariei, Matei Corvin, erau speranțe să găsească sprijin în schimbul închinării Moldovei. Pentru moment însă Ungaria nu reprezenta pentru liniștea Moldovei nici un pericol. Matei Corvin încă nu era bine întărit în scaunul regal, pe care i-l disputau alții, iar principala sa preocupare în acest timp era să-și consolideze propria
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în legătură cu eventualitatea unor asemenea cereri. Odată cu creșterea puterii otomane, turcii vor încălca treptat tratatele, pretențiile lor vor spori, atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere economic. În legătură cu tratatul din 1486 a fost adusă în discuție „închinarea” Moldovei față de Poartă. Această închinare a fost fixată de Grigore Ureche, de Miron Costin și de Dimitrie Cantemir în vremea lui Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare. Această convingere se baza pe așa zisul testament al marelui domn: „Când au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Odată cu creșterea puterii otomane, turcii vor încălca treptat tratatele, pretențiile lor vor spori, atât din punct de vedere politic, cât și din punct de vedere economic. În legătură cu tratatul din 1486 a fost adusă în discuție „închinarea” Moldovei față de Poartă. Această închinare a fost fixată de Grigore Ureche, de Miron Costin și de Dimitrie Cantemir în vremea lui Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare. Această convingere se baza pe așa zisul testament al marelui domn: „Când au murit Ștefan vodă cel Bun
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Imperiului otoman”, cu condiția să plătească Porții 4.000 de galbeni anual (Descrierea Moldovei, p. 179). Se referă, însă, relatările cronicarilor noștri la evenimentele care s-au petrecut în 1486 ? Dimitrie Cantemir vorbește de trecerea unui secol și atunci, de la închinarea lui Bogdan, un secol însemna că evenimentul a avut loc după anul 1600 ! Sultanul Selim al II-lea, scriindu-i regelui Poloniei în 1567, afirma că „țara Moldovei este de o sută de ani un stat vasal imperiului turcesc”, ceea ce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
este de atât de mulți ani cucerită de noi cu sabia” (Portret în istorie, p. 503). Aceste afirmații nu constituie însă un temei pentru a aduna și scădea anii ca să se potrivească în așa fel încât să se spună că închinarea s-a făcut, potrivind nițel anii, în 1476. Afirmațiile sultanului și ale marelui vizir sunt vagi, faptul că se referă la un secol sau la mulți ani, de când s-au petrecut faptele, nu constituie o certitudine. Dacă ar fi precizat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unui vasal era aceea de a merge la Înalta Poartă ca să fie investit ca domn de către sultan. Între statul vasal și cel suzeran se instituia o stare de nonbeligeranță, condiție esențială a vasalității. În 1476, nu poate fi vorba de închinarea Moldovei, din moment ce starea de beligeranță se prelungește, deoarece, după alungarea turcilor din Moldova, Ștefan cel Mare l-a ajutat pe Vlad Țepeș să recâștige tronul. Încălcarea păcii de către vasal era echivalentă cu o declarație de război (cazul lui Ion Vodă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-a păstrat nici un document care să probeze această reînnoire a legăturilor cu Poarta, dându-se, probabil, cu această ocazie, cum crede Mehmet Mustafa o fetih-name, similară celei acordate de Mahomed al II-lea. Că nu este vorba de o închinare o arată un contemporan, Filippo Buonaccorsi-Callimachus, un bun cunoscător al realităților politice din acea vreme. În 1487, Buonaccorsi, mergând la Constantinopol, a trecut prin Moldova, unde l-a cunoscut pe Ștefan cel Mare. În 1490, când papa Inocențiu al VIII
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
silit, în cele din urmă, să-l numească aliat și prieten pe Ștefan, domnul Moldovenilor”. După Buonaccorsi „basarabenii” (muntenii) și moldovenii au ajuns să trateze cu turcii „nu ca învinși, ci ca învingători”. Așadar, nu poate fi vorba de o închinare a Moldovei față de turci în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cronicarii noștri au scris despre o închinare făcută de Bogdan, fiul lui Ștefan. S-a susținut că numele de CaraBogdan, folosit de turci, nu se referă la fiul lui Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
basarabenii” (muntenii) și moldovenii au ajuns să trateze cu turcii „nu ca învinși, ci ca învingători”. Așadar, nu poate fi vorba de o închinare a Moldovei față de turci în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Cronicarii noștri au scris despre o închinare făcută de Bogdan, fiul lui Ștefan. S-a susținut că numele de CaraBogdan, folosit de turci, nu se referă la fiul lui Ștefan, sub acest nume ascunzându-se de fapt cel al lui Ștefan cel Mare. Dacă sub numele de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sursă aflăm că Moldova plătea, în 1514, un haraciu de 8.000 de ducați. Ceea ce înseamnă aproape o dublare a sumei convenite la tratatul din 1486, sumă consemnată și de Sanudo. În concluzie, documentele contemporane confirmă și nu înlătură tradiția: închinarea Moldovei a avut loc, așadar, în timpul domniei lui Bogdan, în anul 1512. Nu se mai poate spune, în fața dovezilor aduse, că urmașii lui Ștefan au plasat închinarea Moldovei în vremea fiului său Bogdan, pentru a nu întina gloria de care
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
consemnată și de Sanudo. În concluzie, documentele contemporane confirmă și nu înlătură tradiția: închinarea Moldovei a avut loc, așadar, în timpul domniei lui Bogdan, în anul 1512. Nu se mai poate spune, în fața dovezilor aduse, că urmașii lui Ștefan au plasat închinarea Moldovei în vremea fiului său Bogdan, pentru a nu întina gloria de care s-a bucurat marele domn. Ștefan, ca și Mircea cel Mare, nu a închinat țara sultanului. Alianța cu Ungaria. Conflictul cu Polonia. În urma evenimentelor petrecute după anul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avut un amestec în lupta din Pocuția, „își puse în minte totuși să meargă mai departe pe această cale, luând pământul pe care-l credea moșia sa dreaptă și la care se gândia, de sigur, când vorbia în actele de închinare despre hotarele adevărate ale Moldovei”. Gheorghe Duzinchevici a socotit că în 1489, 1490 și 1493 nu au fost incursiuni preventive, sau, după o altă opinie, a fost incursiuni impuse de „necesități strategice” și economice. Liborius Nacker, cronicarul cavalerilor teutoni, un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Domnesc de până la Ștefan cel Mare undeva, la sfârșitul listei dregătorilor. Încât lipsa unor boieri sau prezența altora în anumite documente nu înseamnă neapărat că au trădat, că s-au opus puterii domnului. În documentul din iunie 1433, actul de închinare al lui Iliaș față de regele Vladislav Jagiello, apar 27 de dregători. Majoritatea lor făcuseră parte și din Sfatul lui Alexandru cel Bun și al lui Iliaș. În ultimul document, pe care îl dă Ștefan în 1435, înainte de a începe luptele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
strădui să evite o suzeranitate reală, care ar fi știrbit liberatea lui și independența țării. Conflictul cu Polonia, din ultimii ani ai vieții lui Ștefan, a fost și o reacție împotriva unui rege, în fața căruia s-a umilit, totuși, cu toate că închinarea de la Colomeea se înscria în obiceiurile lumii feudale. Înfruntându-i pe poloni, domnul a vrut să șteargă orice urmă, care ar fi umbrit dreptul lui de a domni peste o țară numai “din mila lui Dumnezeu”. Pe monezi și pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
bea vin/ Și mergi cu caicul lin/ Și-nțeleje din cuvinte/ Și ține cârma-nainte;/ Și-nțeleje din cuvânt/ Și ține caicu-n vânt,/ Că apele mi-ai tulburat/ Și vadurile mi-ai stricat” (Tudora - Suvorov). Porunca adresată indică și o ofrandă prin închinarea vinului. Puterea „genezico-taurină” (Mircea Eliade) trebuie strunită magic de fata nubilă, fiindcă forțele pluviale sunt distructive, rup vaduri și inundă spațiul ordonat. Tot în colindele tip Leagăn de mătase IV, 80, ca și în cele de mai sus, bourul se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
verde și în cântecul păsărilor pădurii”. Și în colecția Ion Pop-Reteganul este prezentă o ipostază prețioasă a expunerii aeriene a moartei: un sicriu de aur așezat într-un paltin. Iulius Lips a investigat astfel de practici funerare la civilizațiile primitive: „Închinarea la soare, caracteristică populațiilor patriarhale, duce la dezvoltarea obiceiului de a înmormânta morții în vârfurile copacilor sau pe schele anume făcute, pentru ca mortul să se poată bucura cât mai mult de razele binecuvântate ale astrului sfânt. Din această pricină, multe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
inițiatic este în plină desfășurare și feciorul nu poate deconspira ființa divină circumscrisă prin el planului uman. Numele miresei este revelatoriu pentru funcția ei de reînnoire a universului, el conține un superlativ absolut al frumuseții și, în același timp, o închinare a hiperbolei estetice întru cosmos. Frumoasă pentru lume, prin neofit, mireasa va fi pierdută pentru ca traseul inițiatic să se completeze cu drumul uranian, consacrant. Făt-Frumos este expus tentației profanului marital, al cărui refuz îl poate costa viața. Revelându-și statutul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cărare la Împărat! Două vorbe, sau trei, spune Te roagă blând, duios Să ai credință, fapte bune Înaintea lui Hristos Tu, mereu, mereu, să-L rogi Să te-ajute În urcare Pe Măicuța Lui cea bună Să o chemi cu Închinare Și-ți mai dă bătrânul preot Darul său de la plecare Ca să urci spre Înviere Blânda Binecuvântare. S-a schimbat ceva În Suflet Parcă te-ai mai luminat Iar povara de păcate Parcă s-a mai ușurat! Duhul Sfânt Ți-a
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
DumitruDanie lopolu, care, în ianuarie 2014, nu numai că nea atras atenția asupra existenței acestui arbore genealogic, dar l-a și scanat din propriul său exemplar și ni l-a transmis, astfel încât să fie inclus în volumul de față. E.S. închinare Soldatului Necunoscut Soldat necunoscut, simbol curat al morților cari de bunăvoie și-au dat viața pentru dezrobirea fraților și întregirea țării, ție îți închin aceste amintiri din vremuri grele, când orice jertfă și orice durere ne erau dulci pentru că ne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]