2,188 matches
-
omul de aleasă cultură și spirit Înalt. Pe când se străduia să Înțeleagă frazele lungi și să pună Într-o oarecare ordine cele conținute de ele, dar mai ales când le pierdea șirul și se apuca să continue după cum Îl purta Închipuirea, lui Foiște Îi năvălea În nări, ieșit din pânza spălăcită, mirosul de fum și cenușă de boabe arse de porumb. Însă nu gândul pentru soarta soldatului Cătănuță - despre care nu se mai auzise nimic de la arestare - Îl trezea acel miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să-i mai spună mamă-sii despre următoarele trei salarii pierdute la cărți. Povestea celor doi frați gemeni pe care bețivul lor tată Îi numise la fel atunci când Îi Înregistrase oficial În catastifele de la primărie avea să Învolbureze destulă vreme Închipuirile multor săteni. Cel cu mintea mai luminată, gestionarul librăriei și papetăriei din cuprinzătorul magazin universal, se apucase de niște matrapazlâcuri, ros nu atât de setea de Înavuțire, cât de lipsa de respect pe care i se părea c-o ghicește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Apoi veni lângă ei fata care servea la mese și cei doi Încremeniră, muți de uimire și cu sufletele zbătându-li-se bezmetic În trupurile ce nu se mai puteau mișca. În fața lor, Îmbrăcată Într-un sarafan roșu, aștepta desăvârșita Închipuire a firii: Marianti. Grecul, tată-său, o Împinsese să se mărite cu un jandarm și ea nu se Împotrivise. La foarte puțină vreme după nuntă, Începuseră să zboare zvonurile: cineva i-ar fi făcut vrăji jandarmului, Îi legase bărbăția și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
s-o lăsați de moștenire fiilor voștri după voi pe vecie. 9. Și tu, fiule Solomoane, cunoaște pe Dumnezeul tatălui tău, și slujește-I cu toată inima și cu un suflet binevoitor; căci Domnul cercetează toate inimile și pătrunde toate închipuirile și toate gîndurile. Dacă-L vei căuta, Se va lăsa găsit de tine; dar dacă-L vei părăsi, te va lepăda și El pe vecie. 10. Vezi acum că Domnul te-a ales, ca să zidești o Casă care să-I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
m-am hârjonit eu cu apa cineva m-a urmărit...” Cu această imagine în minte, am mâncat și apoi am băut o ulcică cu vin rece, care a venit ca un balsam să-mi mângâie inima și să-mi înaripeze închipuirea... M-am întins pe crivat, cu gând să ațipesc măcar pentru câteva clipe. Nu a fost chip... În cele din urmă, m-am ridicat. În acel moment, am prins din zbor ritmul toiagului bătrânului pe alee. --Ei, cum ți-au
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
astăzi? Știu că astă noapte ai umblat cu “Zâna cea bună” pe Ulița Ciubotărească și Ulița Feredeelor... N-am îndrăznit să privesc în ochii bătrânului și am răspuns moale: --Dacă nu-i cu supărare, aș vrea să ne purtăm pașii închipuirii pe Ulița cea Mare, sfințite. --Mă gândeam eu că n-om putea face nici un pas altundeva dacă n-om zăbovi pe Ulița Domnească. Uite că... Bătrânul și-a pus mâna streașină la ochi, ca și cum ar fi vrut să distingă nălucirile
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o clipă doar, am și avut impresia că o văd mergând cu găleata cu apă spre chilii... M-am frecat la ochi pentru a mă lămuri dacă nu cumva imaginația îmi joacă feste... Nu, nu! Nu era nimic real. Doar închipuirea mea era proiectată pe retină... Bătrânul mă fura din când în când cu coada ochiului. Mi s-a părut că vrea să-mi spună ceva, dar a renunțat, făcând un gest chiar care părea să însemne: “Ce rost are?” Mă
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pentru că soarele dogorește strașnic și orice târgoveț vrea să se răcorească, dând de dușcă o ulcică cu bragă proaspătă. De departe zăresc o dugheană mai arătoasă și îmi închipui că este a turcului. De fapt nici nu era nevoie de închipuire, pentru că l-am și zărit pe stăpân: un turc între două vârste, puțintel la trup, scufundat în niște șalvari cam mari și adăpostit sub un fes roșu la fel de nepotrivit pentru statura lui, care ne întâmpină zâmbind cu toată fața lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
nou anotimp pentru ei... Voia să nu-i mai pese de patina asta amăgitoare a timpului și să-și transforme clipa furată în veșnicie... Privind chipul lui palid, o cuprinse spaima... Oare îi furase deja clipa? Nu era doar o închipuire? Amândoi se înfricoșau de chipul hâd al spaimei... Niciunul nu voia să se piardă.. Și-atunci la ce bun strădania, minciuna, fluviul acela de lacrimi revărsate, când trenurile oricum vor porni în direcții opuse? La capăt le așteptau crucile lor
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
un dor oarecare, ci chemarea are chip și suflet... Și încă ce suflet! Stau în cerdac cu gândurile vraiște... O geană roșie s-a ivit dincolo de zidurile Galatei din Deal. Văpaia asfințitului se topește încet-încet, lăsând în urmă doar o închipuire a mănăstirii, rămasă să vegheze de veacuri asupra târgului tolănit pe malurile Bahluiului. Înserarea vine tiptil, purtând în spate desaga doldora de stele gata să le arunce pe cer. Nu întârzie la întâlnire nici luna - o lună plină, de sfârșit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de mâncare aici? Ori dacă vrea să pregătească ceva, cum s-o facă, pentru că nu are măcar o sobă acolo?... Apoi ce poate să aibă de mâncare și în mijlocul verii să nu se strice?”.. Am intrat. Bătrânul a deschis o închipuire de ușă din stuf într-un colț al grădinii... Am rămas cu ochii pironiți pe o sobă în toată regula, pe care tronau două chiupuri bine acoperite și alături un coșuleț cu niște ouă. Ca să nu te plictisești, fă bine
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de către nime... Iată că am mai miluit,... pe mănăstirea aceasta... cu... țigani pentru poslușanie”. Și nu erau puțini. Erau vreo douăzeci și unu de suflete! Mila față de nefericiții țigani robi mi-a pătruns adânc în suflet încât am fost în stare - în închipuire - să-l caut pe egumenul mănăstirii din acele vremuri și... „Sărut dreapta - am îndrăznit să vă tulbur liniștea, părinte, cu o rugăminte”... <Care-i aceea?>- a venit întrebarea, rece. „Te rog să-i slobozi pe bieții țigani robi și să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
bine. Dar Chris se controla perfect. M-am suprins gândindu-mă că dacă dă dovadă de un asemenea control atunci când plâng, cum o fi în pat? — Deci ce a spus iubitul tău? m-a întrebat Chris, alungându-mi brusc din închipuire locul acela în care oamenii nu poartă nici un fel de haine prin care rătăceam. —Fostul meu iubit, am spus în grabă. Să nu cumva să se creeze confuzii. în timp ce-mi îndreptam atenția asupra a ceea ce scrisese Luke în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
făcut doar pentru mine, apoi a ridicat sprâncenele ca și cum m-ar fi întrebat „Ești bine?“. Judecând după îngrijorarea care i se citea în ochii de un albastru pal, era limpede că scăderea interesului de care-l bănuisem fusese numai o închipuire a minții mele. Chris s-a așezat, lipindu-și coapsa de a mea. Apoi, ușor ezitant și agitat, și-a pus brațul pe spatele meu, cuprinzându-mi umerii. Era ceva foarte diferit de îmbrățișările fără prea multă participare cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
spuneți că omul ăsta nu plănuia ceva. — El zice că nu voia altceva decât să scape de păpușa aia. — Iar mie îmi zice că făcea un fel de repetiție a uciderii soției lui. A recunoscut-o. — Da, dar numai în închipuire. Povestea pe care mi-a spus-o mie e că voia să scape de păpușa aia, insistă domnul Gosdyke. — Atunci de ce-a folosit hainele nevestei, de ce a umflat păpușa și de ce a lăsat-o într-o poziție în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
combinație încântătoare, care îmi oferea ceva de studiat și admirat în timp ce se îndrepta către noi (vederea din față a sânilor ei mari și ascuțiți), dar și când se îndepărta (vederea din spate a popoului rotund și destul de masiv). După recenta închipuire a tăvălelii noastre din miez de noapte, eram ceva mai reținut față de ea decât de obicei, dar rămăsese chestiunea bacșișului revoltător de mare pe care i-l lăsasem ultima dată când fusesem aici și ne-a luat comanda toată numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
de aceea putem visa împreună, fără a ne teme de consecințe. Acum că l-am atras și pe Stanley în micul nostru joc, începe să pară aproape real. Dar nu e. E în continuare un balon de săpun și o închipuire fără speranță, o idee la fel de falsă ca manuscrisul lui Hawthorne al lui Harry, care probabil nici nu există. Ceea ce nu înseamnă însă că jocul nu e plăcut. Trebuie să fii mort ca să nu-ți placă să vorbești despre astfel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
probabil sunt doar pentru mine un element de atmosferă boem-intelectuală. Adevărul e că la Carmen nimeni nu venea pentru cafea, decât probabil dimineața după chef. Nici clienții ei nu pot fi public de cafenea literară, decât într-o forțare a închipuirii mele. În realitate, prezentau interes prin faptul că la crâșma mică erau reprezentate breslele aproape uitate de meseriași, cu toate ustensilele lor. (Coșarul, agățat de colacul lui sinistru de funie, nu mai poate nici să mai bea, dar nici să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
iar fratele și tatăl uciși de către japonezi? Pericolul i-a oferit ocazii să-și arate caracterul. Ești prea slab, îi va zice ea mai târziu celui de-al treilea soț al ei, Tang Nah. Te ascunzi de realitate, trăiești în închipuire și ești condus de frică. Nu ai dat niciodată piept cu pericolul. Cu toate astea, în 1931, după ce Yu Qiwei e arestat, există un moment când se leapădă de rolul ei de eroină. Brusc, e înspăimântată peste măsură. O vizitează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
a dispărut din ziare și reviste. Brusc, îl dorește. Înțelege, acum, de ce împărăteasa văduvă era obsedată de actori. Hrănită, dar simțindu-se flămândă, totuși. Respirând, dar simțindu-se, totuși, îngropată de vie. E dorința asta de a se crampona de închipuiri. Nu-i poate atinge, dar îi păstrează ca posesii. E înconjurată de bărbați frumoși și inteligenți. Bărbați în ai căror ochi se vede din nou ca pe o zeiță. Bărbații ei preferați sunt Yu Hui-yong, compozitorul, actorul de operă Haoliang
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
sunt mașinile invitaților directorului, oricine ar trece pe stradè și-ar da seama cè în casa aceea puternic iluminatè e o petrecere, Dacè aș mai fi rèmas aș fi avut prilejul s-o invit probabil la dans și sè suprapun închipuirea cu realitatea, imaginarul dans consumat în mintea mea s-ar fi putut concretiza că eveniment real într-un timp și spațiu dat, la momentul t1, cu x1 notând locul în care s-ar fi declasat dânsul real, din t1 pânè
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
deschizând un sertar sau altul, preocupându-se de oalele de pe aragaz, sè mi-o amintesc, rezist cu greu tentației de a mè ridică de pe covor și de intra tiptil în bucètèrie, s-o îmbrèțișez pe la spate, opunându-mè imboldului, mulțumindu-mè cu închipuiri și aduceri aminte, revenind la rolul meu de Matei care stè cu copilul Corinei în timp ce ea pregètește de mâncare, Gata! exclamè bèiatul cu încântare, epuizând stocul jucèriilor și obiectelor ușor de purtat care au ajuns, prin hèrnicia lui, pe covor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
oalei, punând în frigider berea la cutie pe care o cumpèrè, de obicei, pentru soțul ei, În paralel, strèduindu-mè s-o urmèresc pe Ioana, spune-mi pe nume! Ioana! Devenind tot mai îndrèzneț cu ea pe mèsurè ce dincolo, în închipuire, mi se deruleazè în detalii înfiorètor de precise și de clare o scenè casnicè din care Matei spre durerea și disperarea lui, lipsește, Ioana strèduindu-se sè-mi placè, atentè cu mine, lèudându-mi meritele profesionale, știe de la unchiul ei totul despre mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
când, fiind prea în vârstè, Juli a încetat sè mai lucreze, nu știe dacè astèzi mai trèiește sau nu, Juli i-a cusut de-a lungul timpului cele mai frumoase haine, îi este recunoscètoare pentru asta, Matei își cenzureazè drastic închipuirea atunci când, stârnindu-l cuvintele ei, e tentat sè-și imagineze, prin hainele cusute de Juli, cum o fi arètând perioadă de mijloc a vieții ei, Afarè, timid, începe sè fulguiascè, fulgii mèrunți îmbiindu-se în aer într-un dans evanescent și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Uite ăsta, să tot aibă vreo optzeci de kile... Ditamai leopardul, cât un catâr numai bun să-l înhami la o teleguță și suplu, înalt, musculos, cu blana strălucind în lumină ca unsă... Plescăia. Îți lasă gura apă, deh, ca și cum închipuirea ar pofti la ceva ca o panteră-leopard - ceva de genul ăsta, un animal făcut să alerge liber prin sălbăticie, în junglă sau în deșert. Cât de liber, Doamne ferește, e legat, priponit cu lesa de gărdulețul de fier din fața băcăniei. Uite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]