1,207 matches
-
Milosz, laureatul Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1980. Venit pe lume într-o localitate din Lituania, Szetejnie, la 30 iunie 1911, a început să publice de timpuriu în periodicele vremii, debutând editorial în 1933 cu placheta Poem despre timpul încremenit. Activitatea literară și publicistică i-a fost răsplătită în 1934 cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Vilnius. Anii ocupației germane îi petrece la Varșovia, investind eforturi notabile în inițiative cultural-conspirative și în munca de creație. Culegerile Trei ierni (1936) și Salvarea
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
cu obscuritatea (procedeu ținînd în esență de intelectul contrariat ce ricoșează), ci prin asumarea contactului primar, a "uimirii", a "închipuirii" stimulate de "uimire". Intră în joc vectorul spontan ce dă naștere "poveștilor" care țintesc simbolurile: "Nebunul se repezi/ la marea încremenită/ și începu s-o jupoaie./ Bucăți imense de încremenire/ au dat la iveală naufragiile/ petrecute cu secole în urmă./ Comorile, pirații/ și victimele lor erau aduse/ în fața celor de pe plajă/ la rîndul lor, și ei uluiți.// - Individul, pentru o clipă
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
din povești, dilată realitatea ei intrinsecă pînă la limita comunicării cu propria noastră realitate și convertește episodicul și istoria mică în adevărate existențe exemplare, în metaforă și în mit. Această conversie a materiei în ritmuri muzicale și a unor momente încremenite, mai mult sau mai puțin identificabile, în adevărate universuri dinamice și expansive, nu se sprijină pe gesticulații mărețe sau pe cine știe ce alte acte de eroism creator. Deși Jacobi gîndește plastic și narativ cu o remarcabilă profunzime și cu o tot
Peter Jacobi - schiță pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11350_a_12675]
-
coordonatele mari pe care Jacobi le urmărește cu o rigoare a privirii și cu o implicare afectivă ieșite din comun: mai întîi, el anulează trecutul static, reconstruiește memoria și trezește la o nouă viață ceea ce părea pentru totdeauna un moment încremenit. Fie că sunt personaje anonime sau persoane publice,unele cu un statut cvasimitologic, cum este Regina Maria, de pildă, ele fug din istoria propriei lor clipe și migrează către lumea noastră nemijlocită asemenea unor actori în plin exercuițiu scenic. Contextele
Peter Jacobi - schiță pentru un portret by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11350_a_12675]
-
după o cană lăsată pe prispă, dar nu mai izbutise să se îndrepte, încremenise, pur și simplu, în mișcare. Trăsăturile ei exprimau o mirare indignată, aidoma celui ce se scandalizează că i se poate întîmpla o asemenea neobrăzare. Priveliștea slugii încremenite o mai înveseli puțin pe împărăteasă, care era, de zile întregi, foarte irascibilă. Vu }ien-tien se aplecă spre chipul înghețat, atinse cu degetele buzele sticloase, obrajii ce păreau însuflețit de îmbujorați și, dusă pe gînduri, spuse doar: vai, e ca
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
alchimice operații între emanațiile unor aburi de felurite culori și spirale, când mânuitorul de retorte se întreabă: „Oare pot coexista/ revolta și împăcarea?/ Cred că da cu condiția/ să nu atingă nimeni/ nici focul jucăuș al vieții/ nici gheața focului încremenit.” Altfel, dar tot în zona elementelor, convertind obiecte sălbatice în obiecte domestice, invocând cotidiene obsesii („Să fie viața cum s-a zis o formă a literaturii?”), poetul pune tălpile pe sol „din nou din text către viață”, nu fără a
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
încercările existențiale. Între gestul crispat și contemplația lină, artista încearcă să plaseze echilibrul fragil al unei lumi cu o puternică încărcătură metafizica. Printre decoruri vagi și contorsiuni ale unor enatomii și ele sumare, pictură Mirelei Trăistaru configurează o lume ritualizata, încremenita în manifestările ei exemplare: naștere, nuntă, moarte. Fără ostentație și fără crispare, cu citate livrești și cu aluzii etnografice, cu agitații grafice și cu pensulații largi, pictorița dezvolta simultan idei plastice și narative, gesticulează viu și interoghează memoria într-o
Gestul crud si reveria culturală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17682_a_19007]
-
impusă, falsă. Definiția virgiliană mă obseda... Virgiliu însotindu-l pe Dante în infern... Cuvinte pe care aveam să le aruncăm pe furiș între noi din cînd în cînd prin plimbările noastre,... între mine și Ion Negoitescu, în deambulările noastre pe străzile încremenite; el avînd un mic defect de vorbire, mai ales cînd se emoționa, pronunța silabisind mon-strum horrrren- (aici se împiedeca puțin) dum in-gens... Complici cu Virgiliu. Recitind și altele din Eneida... Noaptea ridicîndu-se din ocean,... involvens umbră magna terramque polumque mirmidonumque
Monstrum horrendum ingens by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18143_a_19468]
-
toate evenimentele importante sînt legate strîns de proiecte personale, de un anumit curaj individual și de forme de organizare noi, în timp ce eșecurile, grosolane sau subtile, se leaga direct de politică sau de acțiunea nemijlocita a vechilor instituții: ineficiente, birocratice și încremenite. Cît vor mai dură aceste inerții și cît le mai trebuie artiștilor să scape de prejudecăți, poate vom vedea în bilanțul anului următor.
1998, între performantă si esec by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18141_a_19466]
-
expresia echivocă a cimentului care este simultan o materie fluidă și o masă pietrificată. Țîșnind din interiorul obscur al materiei lemnoase, revărsîndu-se asemenea unei magme vulcanice, valul de ciment pare un comentariu sceptic asupra devitalizării organicului. Sevă expandată și apoi încremenită arbitrar, el relativizează funcțiile expresive ale naturii și abate percepția de la starea ingenuă a materialului către gîndirea artistică înțeleasă ca ultimă rațiune a oricărei forme simbolice. Dacă nu de-a dreptul unică, sculptura lui Alexandru Petru Galai este, oricum, singulară
Sculptori români contemporani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14363_a_15688]
-
înnoite. Copil costeliv și amfibiu între ferestre aburite fără perdele. Apoi focul de sus ce leagă întunericul brusc al amiezei, clipa cea repede, cu soarele negru, fărâmicios, putred, afânat al serii ce vine majestuos de jur-împrejur, de pe dealuri, cu aerul încremenit. În care imponderabil poți să urci ori să cobori aninat precum o steluță ce zboară ce pâlpâie nouă. Mesă Cel ce trage ceasul ca să răsară soarele și se ridică toate cele de dedesubt una după alta din pământul proaspăt afânat
Poezii by Vasile Dan () [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
sau rezistența dârză a celor 19 plăieși în fața armatelor lui Sobieski. După cum scrie în povestirea ""Cetatea Neamțului"" (1908), prozatorul Mihail Sadoveanu a călătorit și el aici împreună cu un prieten. Scriitorul vede ruina cetății ""neclintită în moartea ei"", ""ca o fantomă încremenită (...) pe vârful coastei goale"", un ""schelet uriaș în șuierul înălțimilor, în visul mohorât al legendelor"". Badea Ilie, un moș care i-a însoțit la urcare, le-a povestit că în fântâna adâncă din curtea interioară, la jumătatea adâncimii, este un
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
numit Vulpeanu, după cum spunea Constantin Curteanu, haiduci care străbăteau pădurile ce înconjoară satul și care păduri sunt și acum încă sălbatice. De fapt viața satului s-a schimbat radical abia după anul 1970, până atunci fiind o lume patriarhala parcă încremenita în timp. Satul apare menționat în România Pitoreasca când Alexandru Vlahuță în secolul 19 a vizitat satul și în care porțile țărănești sunt descrise în toată frumusețea lor, din păcate acestea sunt astăzi dispărute: este vorba de porți monumentale din
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
developează negativele, mărește imaginile și realizează tot felul de experimente cu hârtie colorată și formate exotice. Minuțios, își notează în carnet timpul de expunere pentru fiecare clișeu. Este pasionat de expresia realității cotidiene pe care i le furnizează aceste clipe încremenite. Ansamblul acestor fotografii, expresia unei viziuni de o mare modernitate, oferă detalii precise asupra lumii de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Subiectele lor predilecte sunt scenele de viață cotidiană, din Paris, Médan sau Verneuil. Zola efectuează un veritabil reportaj fotografic
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
literare moderne se vădește în studiul Romanul și contemporaneitatea (1984), unde Bilețchi apelează la un instrumentar critic complex și la un limbaj estetic înnoit, atunci când se referă la particularitățile formale (Zbor frânt de Vladimir Beșleagă), la substratul dramatic al timpului încremenit (Vămile de Serafim Saka), la „direcția estetică" (Disc de George Meniuc), la interferența timpurilor (Unchiul din Paris de Aureliu Busuioc) sau la cronotopul basmului ( Povestea cu cocoșul roșu de V. Vasilache). Bilețchi formulează tot aici și rezerve critice, abordând cu
Nicolae Bilețchi () [Corola-website/Science/307526_a_308855]
-
a verifica aceste aspecte specifice ale evoluției nu este luată drept indicator al faptului că fie acele fenomene empirice nu se produc sau că nu au o cauză naturală. De fapt există noi teorii ca de exemplu koinofilia și "plasticitatea încremenită" care încearcă să explice "echilibrul punctual". Este de asemenea o eroare logică să se afirme că dacă o teorie explică toate fenomene descoperite, atunci acea teorie este absolut corectă. Faptul că pare să nu existe contra-exememple nu demonstrează corectitudinea teoriei
Argumentul ignoranței () [Corola-website/Science/307796_a_309125]
-
decât o vâslă / mai economic / și mai adunat decât o bardă / (...) / sunt lucrurile / chipurile mele împietrite / mai palide și mai încete / durata lor ce mă conservă / am vreme lungă să le pot privi / pentru secunda-n care mă voi vedea / încremenit / pe mine însumi / și-acea secundă / nespusă nimănui de nimeni / mă va sparge hotărât / când trupul retezat de viață / pe sine însuși se contemplă / și dovedindu-se el cel mai puternic / resoarbe înapoi tot ce-a văzut..." (HSfer, 72). Eroul
Grigore Hagiu () [Corola-website/Science/310533_a_311862]
-
statuara de mari dimensiuni reprezentând oameni sau zeități cu o anatomie perfectă. Începând cu secolul al VI-lea î. Hr. pentru realizarea statuilor se folosește piatra. O influență a artei egiptene în sculptura greacă este prezența frontalismului, adică statuile sunt parcă încremenite și le lipsește expresivitatea chipurilor. Aceaste statui sunt realizate în perioada arhaică și reprezintă băieți și fete înfățișați nud cu o arhitectură a corpului bine proporționată și dezvoltată, dar cu o atitudine încă încremenită în majoritatea cazurilor. Fața este ușor
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
Eyck dă dovadă de o excepțională capacitate compozițională, obținută prin simetria consecventă pe care o păstrează în relația dintre personajele tabloului precum și în raportul dintre figuri și arhitectura din imagine. Tabloul se distinge printr-o uimitoare staticitate, toate mișcările par încremenite. Van Eyck a pictat numeroase Madone cu pruncul Iisus, dintre acestea una dintre cele mai frumoase este ""Madonna Lucca"". Tabloul - în prezent în "Staldesches Kunstinsitut", Frankfurt - făcuse parte din colecția lui Carlo Luigi, duce de Lucca, de unde și denumirea sa
Jan van Eyck () [Corola-website/Science/310465_a_311794]
-
rându-i cu lumina În mână. Copilul ce privise uluit desfășurarea rapidă a celor Întâmplate, se repezi la rându-i spre necunoscuți. Criminalilor ! strigă el lovind cu pumnii În mantia celui mai apropiat. Abia de se putuse feri de trupurile Încremenite ale părinților pentru a ajunge la ei, iar acum, odată ajuns, văzu cu durere cum loviturile lui sunau În mantia argintie, ca răpăitul ploii pe acoperișul de tablă al casei. Trezit din uluiala de la Început, băiatul continua să lovească și
[Corola-other/Imaginative/76_a_324]
-
de iubire către dânsa și acum se străduia să arate tuturor, prin predicile sale, câtă slavă are Maria Fecioara în ceruri și cât mijlocește ea pentru noi oamenii, la Fiul său dumnezeiesc, Isus Cristos. Se întrista însă văzând inimile cele încremenite ale ereticilor care bârfeau în tot felul pe Maica lui Dumnezeu. Spre a-l răspândi pentru dragostea lui fiască și a-l mângâia în muncile cele grele ale apostoliei, în ziua de 15 august, când se prăznuiește în toată Biserica
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]
-
Când ești la marginea lumii"/ "Eu sunt intr-un crater stins."/ "Iar în umbră ușii"/ Sunt cuvinte ce și-au pierdut slovele."/ "Luna-si aruncă razele peste o șopârla adormita,"/ "Peștișori cad din cer."/ "Dincolo de fereastră"/ Sunt soldați cu suflete încremenite."/ "Kafka stă pe un scaun pe malul mării,"/ "Cu gândul la pendulul ce mișcă lumea."/ Când cerul inimii se închide,"/ "Umbră nemișcata a sfinxului,"/ "Se preschimba în cuțit"/ "Și îți străpunge visul."/ "Degetele fetei înecate"/ "Caută piatră de intrare."/ "Ridicandu
Kafka pe malul mării () [Corola-website/Science/315358_a_316687]
-
apare din cauza distanței de numai 30-40 cm dintre ochi și monitor. Ochiul rămâne blocat în vederea de aproape, iar când privește în depărtare nu mai vede normal, ci încețoșat (neclar, difuz). „Crampa scriitorului” este un alt efect la cei care stau încremeniți ore în șir în fața calculatorului. Apare în timp o scădere a controlului asupra mușchilor cefei și spatelui. Se manifestă prin furnicături care merg până în degete. În aceste situații se recomandă mișcarea, sportul și masajul pentru decontracturarea mușchilor și o mai
Patologia de calculator () [Corola-website/Science/321805_a_323134]
-
egiptean? Fiind sintetic, afirmând supremația spiritualului asupra materialului, canonul egiptean s-a dovedit cel mai potrivit să exprime marile contradicții, sfâșieri și traume ale omului contemporan. Impostarea personajelor se impune intempresiv și teatral: atârnate de zid sau puternic aplecate, siluetele încremenite surprind prin tratamentul volumului, prin expresia frustră a lemnului peste care care intervine culoarea, prin modul lucrului, cu planuri obținute din multiple fragmente asamblate după logica detaliului eficient. Retorica sculpturii lui Mircea Roman reformează efectul patetic, translatându-l din zona psihologică
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
Biografii alternative". Cartea sa "„Lωgωs”, tatăl meu : mama mea „Iμagω” "oferă în acest sens două autoficțiuni concludente: „Introducere la „principiul compensării” și „Eikos” (O lecturare a lui Ion Creangă, neprevăzută de Curricula școlară). Prin refuzul sistematic al materializării și devenirii încremenite a unui "ego" corporalizat, și celelalte volume lirice semnate de Igor Ursenco propun o galerie memorabilă de alte pseudo-biografii imposibile: Curriculum Vitae Virtual („High-end”), Curriculum Vitae Originar („Tricolor”), Curriculum Vitae Karmic („Blueprint: natură statică”), „Curriculum Vitae Prosodic („Pharmakon”), Curriculum Vitae
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]