4,088 matches
-
lectura ei era absolut convingătoare, mesajul din Provins era o notă de la spălătoreasă. Nu au fost niciodată reuniuni de Templieri la Granges-aux-Dâmes. Nu exista Plan și nu exista mesaj. Nota de la spălătoreasă a fost pentru noi un careu de cuvinte Încrucișate cu pătrățele Încă goale, dar fără definiții. Așadar trebuie umplute pătrățelele În așa fel Încât totul să se Încrucișeze cum trebuie. Dar poate că exemplul nu-i tocmai bun. În careu se Încrucișează cuvinte, iar cuvintele trebuie să se intersecteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Templieri la Granges-aux-Dâmes. Nu exista Plan și nu exista mesaj. Nota de la spălătoreasă a fost pentru noi un careu de cuvinte Încrucișate cu pătrățele Încă goale, dar fără definiții. Așadar trebuie umplute pătrățelele În așa fel Încât totul să se Încrucișeze cum trebuie. Dar poate că exemplul nu-i tocmai bun. În careu se Încrucișează cuvinte, iar cuvintele trebuie să se intersecteze Într-o literă comună. În jocul nostru nu Încrucișam cuvinte, ci concepte și fapte, deci regulile erau altele, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
fost pentru noi un careu de cuvinte Încrucișate cu pătrățele Încă goale, dar fără definiții. Așadar trebuie umplute pătrățelele În așa fel Încât totul să se Încrucișeze cum trebuie. Dar poate că exemplul nu-i tocmai bun. În careu se Încrucișează cuvinte, iar cuvintele trebuie să se intersecteze Într-o literă comună. În jocul nostru nu Încrucișam cuvinte, ci concepte și fapte, deci regulile erau altele, și erau În esență trei. Prima regulă, conceptele se leagă prin analogie. Nu există reguli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
trebuie umplute pătrățelele În așa fel Încât totul să se Încrucișeze cum trebuie. Dar poate că exemplul nu-i tocmai bun. În careu se Încrucișează cuvinte, iar cuvintele trebuie să se intersecteze Într-o literă comună. În jocul nostru nu Încrucișam cuvinte, ci concepte și fapte, deci regulile erau altele, și erau În esență trei. Prima regulă, conceptele se leagă prin analogie. Nu există reguli pentru a decide de la Început dacă o analogie e bună sau rea, pentru că orice lucru se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Îi detestă pe cei lacomi. Îl ia cu fiori cînd carnea lor tentaculară i se lipește de pulover, trimițind prin Împletitură o căldură deloc binevenită. După decolare, bărbatul Își pornește laptopul și pe ecran apare un grafic circular. Wakefield Își Încrucișează brațele, dar cotul bărbatului trece dincolo de cotiere și Îl Împunge. Femeia Își apropie coapsa de a lui, sorbindu-i piciorul. Americanii devin din ce În ce mai mari, scaunele din ce În ce mai mici, e diavolesc, dă În clocot Wakefield. Producătorii de blue jeans au Înțeles că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Îi Înnoadă cravata. Se simte stînjenit. — E-n regulă. O mulțime de bărbați nu știu să facă nod la cravată. — Ce s-a ales de fabrica de anvelope? Și de ferme? Ea se așează din nou pe pat și Își Încrucișează picioarele. Plină de forme, observă Wakefield. Șolduri frumos modelate Într-o fustă frumos mulată, cum ar spune Zamyatin. — Fabrica s-a Închis În anii 70. Apoi părinții mei au vîndut ferma și s-au mutat Într-o comunitate de pensionari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
cu accent al lui Farkas străpunge liniștea: — Pot fi de acord cu chestia asta! Capetele se Întorc către Frakas, ale cărui opinii asupra oricărui alt lucru decît matematica sînt complet necunoscute. Jenat, murmură un „Hmmmm“, apoi un „Scuze“ și Își Încrucișează brațele pe piept. Diavolul pufnește pe nas. Îi detestă pe buddhiști. E o chestie personală. Buddhiștii nu Îi recunosc importanța. În ceea ce-i privește, el nu este decît una dintre multele manifestări ale lumii ce va să vie. Buddhiștii au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
privirea albastră, ageră a tatălui ei și simți că-i vine inima la loc. Astăzi nu vedea nici un semn al declinului și al dezintegrării. Tatăl ei pe care îl iubea revenise, de parcă n-ar fi înfruntat niciodată neantul. Ralph își încrucișă picioarele, lăsând să se vadă singura abatere de la normă. Una dintre șosete era din lână și avea o nuanță discretă, convențională; cealaltă era colorată într-un ton strident de turcoaz, și purta inscripția „La mulți ani“. Ultimul cadou pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
discretă, convențională; cealaltă era colorată într-un ton strident de turcoaz, și purta inscripția „La mulți ani“. Ultimul cadou pe care i-l făcuse Fran, cu numai șase luni în urmă. Ridică din sprânceană în direcția lor și Ralph își încrucișă din nou picioarele, ascunzând-o pe una în spatele celeilalte. — Deci, Franny, ce e cu povestea acestui nou proiect al tău prin care pretinzi că putem să lansăm o ofensivă împotriva Express-ului în loc să ne lăsăm cumpărați de ei? Fran se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
-o pe dos, repetă ea. Nici nu-i de mirare că nu-ți găsești nasturii. — Nu trebuie să-mi spui tu. Complet zăpăcit, a încercat să-i distragă privirile întorcându-și capul spre fereastră. — Takamori! — Da. — Te căsătorești? Cu picioarele încrucișate pe așternut, și-a întors capul pe jumătate ca s-o privească. Zărindu-i ochii negri și nasul în vânt, arogant, a avut senzația că-și bate joc de el. — Cine e Haruko Hona? — Haruko? Să fiu al naibii dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
a scuzat că s-a lăsat copleșit de sentimente și l-a întrebat pe Gaston: — Domnule Gas, ce gânduri ai? Gaston surâse vag și răspunse: — N-am unde să stau. Îmi iau câinele și mergem mai departe. — Zău? Bătrânul își încrucișă brațele și căzu pe gânduri câteva clipe. — Dacă așa stau lucrurile, n-ai vrea să mai rămâi la mine? A început să-mi placă fața ta lungă. E prima oară când conviețuiesc cu un străin în casă, dar și asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
lumea, stihiile, ziua și focul. Cu picioare ca ale noastre Isus a umblat peste ape. [1924] * VEAC Umblă mașinile subpămîntești. În nevăzut peste turnuri intercontinentale zvonuri electrice. De pe case antenele pipăie spații cu alte graiuri și alte vești. Semnale se-ncrucișează albastre prin străzi. În teatre strigă luminile, se exaltă libertățile insului. Se profețesc prăbușirile, sfârșesc în sânge cuvintele. Undeva se trage la sorți cămașa învinsului. Arhanghelii sosiți să pedepsească orașul s-au rătăcit prin baruri cu penele arse. Danțatoarea albă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
șocată. O, Doamne. Ai cunoscut pe cineva, nu-i așa? Ai cunoscut un tip! — Nu, nu, nu e nimeni, zice, iar obrajii i se aprind și mai tare, dînd-o de gol. Fugi de-aici! Mă las pe spetează și Îmi Încrucișez brațele, privindu-i gesturile stînjenite cu un rînjet pe față. — Nu pot să cred că ai cunoscut pe cineva și că nu ne-ai Împărtășit toate amănuntele picante. Nu-i de mirare că nu ne-ai lăsat pe mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Cât cuprindeai cu privirea ți se înfățișa lanțul de munți, unii atât de departe, că aveau culoarea azurului, alții atât de aproape, că puteai distinge verdele copacilor de cel al pajiștilor în care pășteau bizoni sălbatici. În curte m-am încrucișat cu câțiva adalingi. S-au uitat la mine, dar nu m-au salutat și nici n-au răspuns la plecăciunile mele. M-am gândit că nu se putea găsi o pedeapsă mai cruntă decât să trăiesc printre acești sălbatici, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
din ele. Le-a pus pe băncuța din fața solului. Acesta, după un hohot nerușinat care a înfiorat întreaga suită, a continuat: - Am promis să rad barba acestor doi indivizi, și o voi face. Lângă el stătea neclintit Andras, cu mâinile încrucișate la piept. Privirea lui mă țintuia, având pe față o expresie ce continuu mă îngrozea din ce în ce mai tare. Un om cu desăvârșire lipsit de emoții. Ultimul lucru pe care l-am văzut a fost briciul care reteza barba blondă a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
obișnuită, înaintând și oprindu-se ca să asculte. Și tot așa, până ni s-a făcut foame. Deși ne puseserăm pălăria și mantaua dublă, ploaia începuse să ne pătrundă prin haine. Drumul devenea tot mai anevoios. Acolo unde poteca ni se încrucișa cu o cărare mai lată și mai bătătorită, Bovo a observat urme recente de cal și de roți în noroi. A încremenit în loc, uitându-se de jur împrejur. Ne-a zis să stăm pitiți după un tufiș cât timp el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
și mâncam bacele. Dar fiecare lucru, începând cu hrana și cu lupta cu frigul, terminând cu parcurgerea drumului rămas, fără să cădem pradă descurajării, ne costa nemeritat de mult. După trei zile și trei nopți petrecute astfel, fără să ne-ncrucișăm cu cineva și având norocul să nu plouă, trupurile ne erau zgâriate, supte și sleite. Gaila nu se simțea bine și avea atacuri de febră. În a patra noapte am adormit terminați, până și Rodoald, care trebuia să ne păzească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
a scos la iveală două lespezi de piatră sculptate. Una arăta în relief o complicată împletitură de corzi de viță-de-vie, cealaltă era un labirint perfect în care patru linii, începând fiecare de la un colț, treceau pe sub celelalte și pe deasupra lor, încrucișându-se și încălecându-se, ca să se sfârșească în colțul opus fără întreruperi sau greșeli. S-a auzit un murmur de admirație. Nevenindu-i să creadă, un roman s-a aplecat și a ciocănit cu degetele în lespezi, crezând că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
asupra lui. Mai iute ca mine, un soldat mi-a blocat brațul. Andras s-a ridicat și a venit spre mine, arătându-se în sfârșit, în lumina lămpilor. Neschimbat atât în privința palorii, cât și a hainelor. - Stiliano, drumurile noastre se încrucișează adesea, mi-a spus. - Așa cum adesea călcăm pe urmele Adversarului, i-am întors-o eu plin de mânie. - Ei hai, prietene, te stimez prea mult ca să iau în serios ceea ce spui. Nu sunt Diavolul, sunt un om care caută să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
cu niște cuvinte Încrucișate. Camilla Împinse ușa verde de la baia băieților. Era un miros ca de sfârșit de an. Sulf și praf de pușcă. Kevin Buonocore, Îmbrăcat, cu ochelarii pe nas, stătea pe veceu. Își ținea ochiul Închis și mâinile Încrucișate Între picioare. Părea mort. Preț de o clipă chinuitore, Camilla Își imagină că-l torturaseră de moarte. Dacă moare, eu ce mă fac? Cine a mai văzut o văduvă de șapte ani, o, nu, nu muri, Kevin, data viitoare te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
când și-a tras sufletul. Spune că eu sunt a lui și că o să mă ia de nevastă mâine, dacă poate. O să vină să mă ceară. Lea s-a încruntat auzind asta. - Să te ia de nevastă? a zis ea, încrucișându-și brațele și scoțând pieptul înainte. Tu nu te poți mărita mai devreme de un an, a zis ea, ca soră mai mare, ea, care, deși doar cu câțiva ani mai în vârstă decât Rahela, se purta deja ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și fața. Zilpa i-a pieptănat părul. Rahela a îmbrăcat-o în cea mai frumoasă tunică pe care o aveau, iar Bilha i-a împodobit brațele veștede cu cele câteva inele și brățări pe care le avea. Împreună i-au încrucișat brațele și i-au îndoit genunchii, așa încât să arate ca un copil în somn. I-au șoptit dorințe în urechi ca ea să le poată duce de cealaltă parte a luminii, unde spiritele strămoșilor aveau să-i primească cu drag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
zis o dată. Convinge-te singur. Și apoi i-a întors spatele lui Laban și a plecat, s-a îndreptat spre pădure și nu l-a mai văzut nimeni. Laban a început să caute. Frații mei stăteau și priveau, cu brațele încrucișate pe piept și urmăreau cum bătrânul desface fiecare desagă, fiecare cort rulat, cum își bagă degetele în fiecare sac cu grâu și cum strânge fiecare burduf de vin să vadă dacă nu e ceva înăuntru. Când s-a îndreptat spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
în paharul gol, amușinându-l. Când am ieșit pe poartă, nu se-ntunecase încă, știam că dacă mă grăbesc, într-o juma’ de oră pot să fiu acasă, mi-am scos decorația de pe piept și am privit-o, pe stea erau încrucișate o spadă și o mitralieră, iar pe dos era gravat numele bunicului și cifrele unui an, mi-am scos batista, am înfășurat în ea decorația, cu ac cu tot, și am vârât-o în buzunarul de la pantaloni, gândindu-mă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
bătălie, o să-și piardă pentru totdeauna cuvântul de pionier, dar apoi, în dimineața aceea de duminică, m-am gândit și eu că poate ar fi mai bine să rămân acasă, însă după micul dejun mi-am luat suflătoarea, mi-am încrucișat peste piept cartușierele pline cu gogoloaie și i-am zis mamei că merg la joacă, gândindu-mă ce bine-ar fi dacă, de exemplu, mi-ar spune că nu mă lasă nici unde, că are nevoie de mine acasă, însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]