2,323 matches
-
în cap și-l omoară."349 În mitologia românească simbolistica șarpelui se încadrează între două sărbători ritualice, Alexiile și Ziua Crucii. Ivirea șerpilor primăvara era întâmpinată de omul tradițional, printr-un ritual al interdicțiilor "rostirii" și printr-un complex de îndeletniciri magice: În ziua de Sfântul Alexi, omul lui Dumnezeu, ies toate gângăniile din pământ. În ziua ceea, băț în mână să nu ieai și să nu umbli cu sulă, cu ac, ca nimic ascuțit, ca să nu te muște șerpele, și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
celebri colegi), avem parte de secunda aia grea de imensitatea de dor și speranță anticipând rostirea vorbelor sfinte motor și... acțiune! Sfințenia asta este viața! Dând viață personajului meu am dat viață de o clipă vieții mele. Viața mea, fără îndeletnicirea mea mă numește, după cum merit... nimenea! Cine sunt și cât voi mai fi Viața mea se va numi, cu numele ultimului film al lui Alexa Visarion... Ana. P.S. Și totuși! Cred că opera cea mai minunată a lui Visarion sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
1966, cu un studiu introductiv de Vladimir Streinu, autorul monografiei demonstrează că ele fac pasul de la sacru la magie și fantastic. Întoarcerea către toposul civilizației arhaice, legendare, domeniu al magicului și misterului, este chiar substanța și temeiul artei narative voiculesciene. Îndeletniciri preistorice precum vânătoarea și pescuitul, dincolo de expresia lor marțială, înseamnă "căutare și urmărire spirituală", povestirile tematice subsumându-se astfel: vânătoarea magică, iubirea magică, pescuitul magic. Dus de iubirea lui fantastică, pescarul Aliman devine un "vânător de himere", "Lostrița" nemaifiind pentru
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
efect complex de adaptare a organismului și de perfecționare a dinamicii acestuia. 6. ACTIVITATE CORPORALĂ = Ansamblu de acte fizice făcute în scopul obținerii unui anumit rezultat; folosire sistematicăa forțelor proprii într-un anumit domeniu, participare activăși conștientăla ceva: muncă, ocupație, îndeletnicire, lucru. 7. ACT MOTRIC = Fapt simplu de comportare realizat prin mușchii scheletici în vederea obținerii unui efect elementar de adaptare sau de construire a unei acțiuni motrice. 8. ACȚIUNE MOTRICĂ = Ansamblu de acte motrice astfel structurate încât realizeazăun tot unitar în
Logistică în kinetoterapie by Vasile Manole () [Corola-publishinghouse/Science/1600_a_2967]
-
de la Săcelu, Cătunele și Bumbești-Jiu sau din castrele Bumbești-Jiu, Porceni și VÎrtop. İnfluențele autohtone apar surprinzător În inventarul material care dau la iveală principalele aspecte ale vieții economice provinciale, dominată de agricultură și meșteșuguri, sau, În cazul așezărilor rurale de Îndeletniciri casnice. În același timp descoperirile arheologice și cercetările efectuate, dovedesc receptivitatea autohtonilor la tehnica și cultura superioară a romanilor. Gorjul, ținut al Daciei romane, a fost martorul direct al evenimentelor cu semnificații politico- militare de sfîrșitul secolului I și Începutul
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
singură, așa cum o arăta dealtminteri termenul grecesc, care și-a păstrat fecunda lui ambiguitate. Kogălniceanu știa să vadă aceasta la 1837, când punea pe frontispiciul sintezei sale, la Berlin, cuvintele lui Sallustius, în care făcutul și scrisul istoriei apar ca îndeletniciri complementare și la fel de lăudabile: "et qui facere, et qui facta aliorum scripsere, multi laudantur". Nu e vorba însă numai de activități demne de consemnare, cum s-ar înțelege din maxima amintită, ci un lucru mai adânc, privitor la consubstanțialitatea celor
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
decât cel al lui Cioran, pornit să nege totul și să se nege, să-și dezmintă ideile, temeiul și semnificația, până și propria verosimilitate", spune Clément Rosset 68. Cum se împacă, în cazul lui, scrisul, care trebuie să fie "o îndeletnicire afirmativa", cu demolarea radicală, ce nu propune nimic în schimbul a ceea ce demolează, cum se potrivesc, se întreabă Savater, "textul cu lacrimile, cuvintele cu suspinele?"69. Clément Rosset explică de ce este nemulțumit Cioran 70, insistând asupra faptului că Cioran a vrut
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
precisă. Scrie cum ar sculpta statui, cu lovituri de dalta sau penel, "din piatră sau lemnul rebel". Literatura trebuie, în accepțiunea să, să-i dezvăluie omului propria înfățișare, de aceea scrisul este pentru Sábato "sfâșietor, o obscură pedeapsă"118, o îndeletnicire ce nu lasă loc răgazului și clipelor de pace sufletească, de acord cu crezul sau: "scriitorul are un singur angajament: cel față de adevăr 119. În ficțiune, eroul sau este, fără îndoială, Don Quijote. Am parafrază spunând că Don Quijote este Sábato însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
tot veni vorba, la ce folosește Gioconda? Zâmbetul ei faimos, la urma urmei, nu o fi, și el, un pericol pentru om? Dar omul, chiar așa, el la ce folosește? 14. Apusul unui rege " În cazul populațiilor care au drept îndeletnicire principală vânătoarea, cum sunt siberienii, de pildă, omul se simte cel mai strâns legat de animale. Ïntre specia umană și specia animală nu se pune problema superiorității: nu există o diferență de esență. Vânătorul îl privește pe animal ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
1923, Constituția din 1938 nu mai prevedea alegerea corpului electoral al adunărilor legiuitoare prin vot universal, egal, direct obilgatoriu și secret ci doar prin “vot secret, obligatoriu și exprimat prin scrutin uninominal, pe circumscripții care să asigure reprezentarea felului de îndeletnicire a alegătorilor” (articolul 61), fapt care reprezenta o restrângere a sferei celor care votau. Parlamentul avea mai mult un rol decorativ.Totodată prin legea fundamentală din 1938 nu mai erau prohibite deosebirile de naștere și titlurile de noblețe, acesta admițând
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
avuției, și al diviziunii sociale a muncii ca mijloc de creștere a acesteia. El arată că nivelul diviziunii muncii depinde de gradul de dezvoltare a pieței.30 Agricultura este considerată principala sursă de sporire a avuției, "mama și doica tuturor îndeletnicirilor" și autorul e preocupat de problema creșterii productivității muncii și a randamentului în agricultură. În Hieron (cap. IX), el propune cointeresarea prin premiere a celor ce lucrează mai bine pămîntul. Dar Xenofon consideră că și alte activități contribuie la creșterea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ani de la săvârșirea să, Editura I.B.M.B.O.R., 1980, p. 29.} {\footnote 30 Epistole, epistola 114, ÎI, în col. cît., p. 294.} {\footnote 31 Omilii la Psalmi, omilia la Psalmul XXXVI, X, în col. cît., p. 276.} {\footnote 32 Despre îndeletnicirea cu pacea, în vol. Învățătură către fiul duhovnicesc, Editura Mitropolia Olteniei, Craiova, 2007, p. 25.} {\footnote 33 Otto Bardenhewer, op. cît., p. 280.} {\footnote 34 Rev. Ernest Simmons, Fathers and Doctors of The Church, The Bruce Publishing Company Milwaukee, 1959
Personalitatea Sfântului Vasile cel Mare. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
de factură pastorală și minunatul realist al poeziei noastre populare : „Nu idealismul poetic la care ne gândim sub înrâuriri literare 1-a făcut pe țăranul nostru să cânte primăvara ci anume preocupări de viață ale lui în legătură cu ceea ce era prielnic îndeletnicirii la care era, dedat deci, în fond ceva prozaic, ceva de ordine practică” Ovid Densusianu ne prezintă ca dovezi ale transhumanței pe aceste meleaguri fragmente din diferite balade, colinde, doine. Astfel este fragmentul care vorbește de drumul Bărăganului „Bătut, e
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
ea probleme, fiind lesne de înțeles că foarte multe meserii le sunt inaccesibile, iar altele, tradiționale, au dispărut. (De exemplu, mulți deficienți de văz au fost, până nu demult, operatori de telefonie. Odată cu automatizarea rețelelor, această meserie a dispărut.) Alte îndeletniciri au devenit nerentabile (confecționarea de nasturi, de ambalaje, de obiecte din nuiele, de perii etc.), tot datorită tehnologiilor noi. Rămân, însă, numeroase alte meserii în care pot ajunge la performanțe remarcabile: este vorba despre profesile bazate pe studii umaniste (avocați
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
agricol are în vedere punerea în evidență a unor particularități legat de profesionalizarea în raport cu nevoile dezvoltării agriculturii. a. La nivelul școlii primare din mediul rural, planul de învățământ asigură 1-2 ore pe săptămână pentru activitățile practice, în vederea formării unor deprinderi/îndeletniciri simple. Acestea vizează viața omului în condiții gospodărești, în care rolurile sunt net diferite pentru bărbați și femei. Nu poate fi vorba de profesionalizare la vârsta școlii primare. b. La nivelul gimnaziului rural, planurile de învățământ asigură „Educația tehnologică“, în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
pentru „o specializare“ (tehnician protecția plantelor, tehnician cadastru funciartopograf etc.), în timp ce în liceul tehnologic pentru o specializare generală (tehnician pentru agricultură, tehnician agromontan, tehnician veterinar). „Meserie“, într-o accepțiune mai veche, chiar perimată în condițiile agriculturii modernizate, înseamnă „îndeletnicire sau profesiune bazată pe munca manuală calificată“. Modernizarea agriculturii cu întreg cortegiul ei de echipamente mecanizate, automatizate, informatizate etc. nu exclude „munca manuală calificată“, ci, din contra, o presupune, integrând-o în ansamblul operațiunilor bazate pe mijloace de producție evoluate
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
peisaje create de Dumnezeu", și, bineînțeles, în propria artă a fugii în detaliile crude, provocatoare ale realului, considerate de puriștii vremii, vulgare: categorii sociale și profesionale umile, gesturi spontane și goliciuni feminine, amanți îmbrățișându-se fără ocol, scene de sodomie, îndeletniciri casnice, vegetale tomnatice și animale mâncând sau în somn, resturi, figuri în acte fiziologice, bătrâni, spânzurați, profiluri de morți etc. Străbătând de-a lungul și de-a latul Italia, ajungând în Spania, apoi la Paris, în țările de Jos, și chiar la
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
a vorbit ca despre „anii săi pierduți“. Poate că nu așa au fost resimțiți ei de către Wittgenstein. Cucerit de înțelegerea tolstoiană a creștinismului, Wittgenstein a crezut că pentru el ar putea exista o viață decentă, chiar dacă nu una împlinită, în afara îndeletnicirii cu filozofia. Când a decis să fie învățător, s a gândit, totodată, că educația copiilor, o activitate pe care o socotea mai importantă din punct de vedere social decât oricare alta, era una în care aptitudinile și capacitățile sale s-
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cinci ani, până în 1936. De la începutul anului 1930 a primit și dreptul de a ține cursuri. Cum le-a apărut Wittgenstein celor care l-au cunoscut atunci? El a fost perceput drept autorul unei scrieri enigmatice care a părăsit apoi îndeletnicirile filozofice pentru a le relua zece ani mai târziu. Așadar, drept o personalitate extrem de puternică, un om care probase că este capabil să-și conducă viața într-un mod cu totul nonconformist. Impresiile lui Frances Partridge, un bărbat cu o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
departe din viața lui. Wittgenstein îl îndepărtase într-o anumită măsură chiar de propria lui familie. În 1935, când bursa lui de cercetare a expirat, Skinner a urmat recomandarea lui Wittgenstein de a renunța la o carieră universitară pentru o îndeletnicire practică și s-a calificat ca mecanic la o firmă din Cambridge. De unde venea această capacitate de a fascina pe care au resimțit-o nu numai Drury și Skinner, ci și toți cei care l-au cunoscut îndeaproape pe Wittgenstein
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prietenii care îi frecventau cursurile, Wittgenstein se străduia să-i convingă să nu facă din filozofie o profesie. Am amintit deja că obișnuia să-i întrebe pe acei dintre studenții lui de care se apropia de ce studiază filozofia. Aprecia că îndeletnicirea cu filozofia este de cea mai mare însemnătate dacă ne ajută să gândim mai bine88, dar că practicarea ei profesională nu are, de regulă, o înrâurire fericită asupra caracterului. Wittgenstein credea că cei ce profesează filozofia vor fi mai mult
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
prea sensibil la impresia pe care o faci celor care te ascultă și te citesc și să nu te complaci în satisfacțiile pe care ți le oferă admirația lor.89 Iată de ce, pentru cel care aspiră la simplitate și puritate, îndeletnicirea profesională cu filozofia va reprezenta o mare primejdie.90 Sinceritatea, naturalețea, lipsa de afectare, însușiri omenești pe care le aprecia în cel mai înalt grad, sunt greu de cultivat îndeosebi într-un mediu intelectual și literar ca acela de la Cambridge
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
din supozițiile care par să fi fost universal împărtășite de toți cei care au fost socotiți „filozofi“ este aceea că derivarea din principii și concepte de cel mai înalt nivel de generalitate a ceea ce este particular, trecător, vremelnic reprezintă o îndeletnicire demnă de cea mai înaltă considerație. Ei vedeau în filozofie theoria prin excelență. Aceasta ne ridică deasupra orizontului experienței curente prin elaborări teoretice, care urmăresc obiective diferite de cele ale cercetării științifice. Se presupune că, în alt fel decât marile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ele este presupunerea că ceea ce ar distinge, în primul rând, gândirea lui Wittgenstein ar fi fost aversiunea lui față de metafizică sau, în cel mai bun caz, lipsa de înțelegere față de sursele și motivațiile acelei orientări a minții omenești care susține îndeletnicirile metafizicii. Wittgenstein ar fi fost un „atotdistrugător“ mult mai radical decât a fost Kant. El s-ar fi sprijinit pe o analiză empiristă și verificaționistă a cunoașterii, care i-a fost inspirată de standarde de excelență ale științei exacte.3
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
fi făcut plăcere aprecierea dintr-o recenzie care a apărut odată în ziarul Times: „Nu există vreun om în viață care să folosească într-un mod mai atrăgător limba engleză.“ Uneori Russell mergea atât de departe, încât găsea propriile sale îndeletniciri cu ceea ce numea „filozofia tehnică“ drept prea aristocratice. Prietenei sale Lucy Donnelly, îi scria, în jurul vârstei de treizeci de ani: „Am dezvoltat o anumită repulsie pentru subtilitățile și distincțiile care fac substanța unei filozofii bune. Mi-ar plăcea să scriu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]