2,579 matches
-
flotări multiple). Forța În regim de rezistență statică este specifică pentru activitățile legate de menținerea tensiunii de lucru Într-o anumită poziție (menținerea ganterelor sau a greutății de lucru În poziția stând cu mâinile Întinse Înainte). Forța În regim de Îndemânare se manifestă acolo unde există un caracter schimbător al regimului de lucru muscular, poziții schimbătoare și neașteptate În activitate (sporturile de contact, rugby). Aceasta poate fi definită ca „abilitatea de a diferenția cu exactitate efortul muscular de diferite valori În
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
și străini consideră pregătirea fizică multilaterală ca un principiu de bază al antrenamentului sportiv. Potrivit acestui principiu, orice sportiv, indiferent de disciplina practicată, trebuie să acorde o atenție deosebită dezvoltării celor patru calități motrice de bază (forța, viteza, rezistența și îndemânare) dacă dorește să obțină performanțe de înalt nivel. Acest principiu mai poate fi menținut în antrenamentul actualilor sportivi de mare performanță numai dacă se constată ca sunt încă valabile cele două teze fundamentale și anume: 1. pregătirea fizică multilaterală este
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
sulița, și din alte ramuri și probe sportive, folosesc exerciții cu îngreuieri între 30% și 90% din capacitatea maximă efectuate cu viteză maximă a dezvolta forța explozivă; schiorii fondiști folosesc alergarea; scrimerii si halterofilii folosesc exerciții de suplețe și de îndemânare. În schiul alpin se folosesc mijloace de acționare variate cu adrese din cele mai diferite etc. Aceste mijloace de acționare sunt alese în conformitate cu cerințele ramurilor de sport, pregătirea fizică generală se „specializează” fără însă a deveni specială. Pregătirea fizică generală
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
de grupele musculare angajate în efort de tipul solicitării etc. Obiective: dezvoltarea calităților motrice specifice ramurii sau probei sportive respective, sub formă complexă (forță explozivă forță viteză forță în regim de rezistență etc); sau combinată (forță explozivă în regim de îndemânare în aruncări, sărituri, jocuri sportive etc; sau forță rezistență în regim de coordonare, ca în canotaj etc); creșterea randamentului energetic specific (predominant anaerob în probele de sprint, predominant aerob în probele de fond etc.). În cadrul macrociclurilor de antrenament pregătirea fizică
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
vieții (până la o anumită vârstă!) dar se pot și,,educa" (o influențare, ,,accelerare" a dezvoltării) prin proces special de instruire. Cârstea Gheorghe, în,,Teoria și metodica educației fizice și sportului", împarte calitățile motrice în două categorii: 1) DE BAZĂ: viteza, îndemânarea, rezistența și forța (V.Î.R.F.). Unii autori, pe lângă acestea, mai adaugă mobilitatea și suplețea. Alți autori consideră calități motrice de bază numai viteza, rezistența și forța (deci exclud îndemânarea). 2) SPECIFICE: cele implicate în practicarea unor ramuri de sport
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
împarte calitățile motrice în două categorii: 1) DE BAZĂ: viteza, îndemânarea, rezistența și forța (V.Î.R.F.). Unii autori, pe lângă acestea, mai adaugă mobilitatea și suplețea. Alți autori consideră calități motrice de bază numai viteza, rezistența și forța (deci exclud îndemânarea). 2) SPECIFICE: cele implicate în practicarea unor ramuri de sport sau în exercitarea unor profesii, meserii. Ele rezultă din combinația între două sau mai multe calități motrice de bază. (de exemplu:,,detenta" este viteză + forță). Calitățile motrice se dezvoltă și
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
profesii, meserii. Ele rezultă din combinația între două sau mai multe calități motrice de bază. (de exemplu:,,detenta" este viteză + forță). Calitățile motrice se dezvoltă și,,EDUCĂ" în funcție de vârstă (pe ansamblu: la cei,,mici" se pune accent pe viteză și îndemânare, iar la cei,,mari" se pune accent pe forță și rezistență). Calitățile motrice sunt în strânsă interdependență cu deprinderile și/sau priceperile motrice, interdependență care trebuie să fie corect înțeleasă. Însușirea deprinderilor și/sau priceperilor motrice necesită un anumit nivel
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
și efecte indirecte asupra celorlalte calități motrice (atenție la,,transfer negativ"; numai exercițiile speciale pentru viteză nu dau transfer negativ pentru celălalte calități motrice!). Există pentru fiecare calitate motrică de bază, un element caracteristic, ca predominanță: pentru viteză => Repeziciunea pentru îndemânare => Gradul de complexitate pentru rezistență => Durata pentru forță => Încărcătura Orice calitate motrică poate fi programată pentru a fi,,educată" special în orice perioadă a anului. În procesul de antrenament fiecare calitate motrică își are un loc special de amplasare. Mulți
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
greutatea corporală proprie, ea scade odată cu mărirea greutății corporale. 4. În funcție de modul în care se combină cu celălalte calități motrice, ea poate fi: a. forță în regim de viteză; b. forță în regim de rezistență; c. forță în regim de îndemânare. Tipuri de manifestare a forței: 1. forța generală; 2. forța specifică; 3. forța dinamică numită și izotonică; 4. forța statică, denumită și izometrică; 5. forța limită; 6. forța absolută; 7. forța relativă; 8. forța maximă. Forța (după Martin 1993 și
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
corpul individului în spațiu). Această formă de viteză se întâlnește în ramurile sau probele sportive ciclice. 5. Viteza în regimul altor calități motrice: viteza în regim de forță (numită și detentă); viteza în regim de rezistență; viteza în regim de îndemânare. Foarte rar, în execuția actelor și acțiunilor motrice se menține o viteză constantă, uniformă. De cele mai multe ori viteza este neuniformă. Atunci când ea crește avem o,,accelerație", iar când ea descrește este vorba de o decelerație. În execuția actelor și acțiunilor
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
de efort. 3. În funcție de modul în care se combină cu alte calități motrice, rezistența se clasifică în: a. Rezistență în regim de viteză; b. Rezistență în regim de forță; c. Rezistență în regim de detentă; d. Rezistență în regim de îndemânare. 4. În funcție de natura efortului, rezistența poate fi: a. Rezistență în efort constant; b. Rezistență în efort variabil. În schiul alpin, capacitatea aerobă este extraordinar de importantă, ea jucând un rol determinant în recuperarea (revenirea) rapidă între coborârile de antrenament, între
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
se face în principal printr-un antrenament extensiv al forței în regim de rezistență. Limita între antrenamentul forței în regim de rezistență și antrenamentul pur de forță este definită la o intensitate a efortului de 30% din forța maximă individuală. Îndemânarea (coordomarea) Îndemânarea este definită ca „o calitate motrică deosebit de complexă care implică: capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau ale acestuia în întregime pentru efectuarea unor acte sau acțiuni motrice; echilibru; precizie; orientare spațio-temporală (inclusiv ritm); amplitudine (pe bază de
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
în principal printr-un antrenament extensiv al forței în regim de rezistență. Limita între antrenamentul forței în regim de rezistență și antrenamentul pur de forță este definită la o intensitate a efortului de 30% din forța maximă individuală. Îndemânarea (coordomarea) Îndemânarea este definită ca „o calitate motrică deosebit de complexă care implică: capacitatea de coordonare a segmentelor corpului sau ale acestuia în întregime pentru efectuarea unor acte sau acțiuni motrice; echilibru; precizie; orientare spațio-temporală (inclusiv ritm); amplitudine (pe bază de mobilitate articulară
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
un consum minim de energie. După Rață Gloria (2006) coordonarea reprezintă „aptitudinea unui individ de a învăța și a combina rapid mișcări noi, de a efectua mișcări armonioase și eficiente într-un timp dat cu un consum mic de energie”. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de,,aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări" (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu,,priceperea motrică simplă". Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și,,capacitatea organismului uman de
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
cu un consum mic de energie”. Îndemânarea primește, după unii autori, și sensul de,,aptitudine de învățare rapidă a unei noi mișcări" (I.P. Matveev A.D. Novikov) fiind asimilată cu,,priceperea motrică simplă". Alți autori din domeniul literaturii de specialitate apreciază îndemânarea ca și,,capacitatea organismului uman de a restructura și adapta fondul motric disponibil în condiții variate", fiind asimilată cu,,priceperea motrică complexă" (N.A. Bernstein; N. Ozolin; V. Hirtz; etc.). În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
motric disponibil în condiții variate", fiind asimilată cu,,priceperea motrică complexă" (N.A. Bernstein; N. Ozolin; V. Hirtz; etc.). În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni:”abilitate",”iscusință",”coordonarea mișcărilor” „coordonare musculară", etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
în condiții variate", fiind asimilată cu,,priceperea motrică complexă" (N.A. Bernstein; N. Ozolin; V. Hirtz; etc.). În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni:”abilitate",”iscusință",”coordonarea mișcărilor” „coordonare musculară", etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Ozolin; V. Hirtz; etc.). În unele publicații de specialitate este desemnată și prin alți termeni:”abilitate",”iscusință",”coordonarea mișcărilor” „coordonare musculară", etc. Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Formele de manifestare ale îndemânării: 1. Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare (numite odinioară și de „îndemânare”) sunt, pe baza experienței motrice dobândite, calități specifice și importante de desfășurare ale proceselor de ghidare ale
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
Îndemânarea generală, necesară efectuării tuturor actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare (numite odinioară și de „îndemânare”) sunt, pe baza experienței motrice dobândite, calități specifice și importante de desfășurare ale proceselor de ghidare ale mișcărilor, respectiv în funcție de situația dată. Pentru
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
actelor și acțiunilor motrice de către oameni. 2. Îndemânarea specifică (specială), caracteristică celor care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare (numite odinioară și de „îndemânare”) sunt, pe baza experienței motrice dobândite, calități specifice și importante de desfășurare ale proceselor de ghidare ale mișcărilor, respectiv în funcție de situația dată. Pentru o mai bună înțelegere, Hirtz
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
care practică diferite probe și ramuri de sport sau exercită profesii bazate pe efort fizic complex. 3. Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Însușirile de coordonare (numite odinioară și de „îndemânare”) sunt, pe baza experienței motrice dobândite, calități specifice și importante de desfășurare ale proceselor de ghidare ale mișcărilor, respectiv în funcție de situația dată. Pentru o mai bună înțelegere, Hirtz (1985) structurează aceste procese după cum urmează: Prin intermediul însușirii chinestezice de diferențiere, mișcările
Antrenamentul specific pentru pregătirea fizică pe uscat a schiorilor alpini by Gheorghe BALINT, Puiu GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/255_a_502]
-
management; es. management) s-a dezvoltat in nuce pe modelul manus (v.supra). Excepție face limbajul medical, unde productivitatea terminologică a schemei preconceptuale se manifestă doar în direcția "acțiunii": maneuver = "metodă sau etapă a cărei efectuare presupue un grad de îndemânare, în unele intervenții chirurgicale sau obstetricale" (DM, 2007: 660). Tabel 3. Modelul antropocentric: Subsistemul "Părțile corpului omenesc" (selectiv) Schemă preconceptuală stabilă Metaforă medicală Realizare lingvistică gr. καρδία(-ας) /καρδίη (-ης) ,,inimă"; "stomac" ,,cardiac": "care se referă la inimă sau aparține
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
lat. capillus (i) ,,părul capului"; "filament" ,,capillary vessel": "Denumire generică pentru fiecare dintre vasele foarte fine...". fr. capillaire sanguin; ro. capilar sanguin; en. capillary vessel. lat. manus (us) ,,mână" ,,maneuver": "Metodă sau etapă a cărei efectuare presupune un grad de îndemânare". fr. manouevre (f.s); ro. manevră (s.f.); en. maneuver. lat. oculusi(i) s.m. "ochi" ,,ocular": "Parte a sistemului optic al unui microscop". fr. oculaire (adj./ s.m.); ro. ocular (adj./ s.m.); en. ocular/ eyepiece. lat. pes, pedis (s.m.) "picior bărbătesc" ,,pedal
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
decât după ce se va convinge că toți elevii au Înțeles chestiunea foarte bine. Se recomandă ca ancheta să Înceapă cu acele Însușiri la care elevii pot răspunde mai ușor și mai exact. De exemplu: aptitudini pentru matematică, talent literar, Îndemânare, abilități muzicale,etc. Pentru colective cu pînă la 30 de elevi, se cere clasificarea primilor și ultimilor 5; În cazul unui grup mai mare, aceste numere pot fi de 6-7 inși. Fiecare elev trebuie să se clasifice pe el Însuși
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]