2,372 matches
-
Răsărit, însoțit de trei sute de oameni, ca pentru o partidă de vînătoare. În drum, vînătorii au întîlnit un bour și au continuat să-1 urmărească pînă la poalele munților. Legenda continuă astfel: Dragoș avea o cățelușă de vînătoare, pe care o îndrăgea foarte mult, numită Molda. Obosită de hăituirea bourului, ea piere în valurile unui rîu pe care voia să-l treacă. În amintirea cățelușei sale, Dragoș denumește rîul, Moldova și dă numele poporului său, Roman, locului unde s-a petrecut evenimentul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
românii să ajungă la stăpînirea acestor tehnologii și să fie în măsură să recupereze profiturile ce decurg de aici. STĂPÎNIREA TEHNOLOGIEI De mai bine de patruzeci de ani, această stăpînire a tehnologiei a fost cerută de rege într-un domeniu îndrăgit de el, acela al armatei și al armamentelor. Dacă dăm crezare mărturiilor atașaților militari francezi care observă transformarea armatei române, evoluția structurilor ei și a dotării cu armament, provocarea este evidentă. Chiar dacă în 1874 se declarase că această mică armată
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
armă puternică în slujba resentimentului social. Satele fuseseră locul real și imaginar al tradiționalismului și al tuturor conservatorilor credincioși unei definiri rurale a specificului românesc. Or, pe acești țărani, oameni din popor, comuniștii, care sînt militanți pentru modernitate, nu-i îndrăgesc. Și aceasta pentru că ei exprimă brutal diferența dintre extrema bogăție și extrema sărăcie, pentru că intelectualii țărăniști au pretins că la țară timpul s-a oprit într-o demonstrație închegată a romanității. Gheorghiu-Dej nu are decît un cuvînt pentru a califica
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
juca nici un rol, ci, înlăturată cu totul, se slujește azi încă de clișeuri primite de-a dreptul de la străini, fără a se întreba daca se potrivesc sau nu cu noi. E ciudat că tocmai toate mijloacele de deznaționalizare pe cari, îndrăgind Apusul și pe apuseni, le-am introdus fără alegere la noi se bucură de epitetul uzurpat de "naționale". Presa noastră - scrisă mare parte într-o limbă cosmopolită, lesne de învățat de către orice străin în câteva zile - e o presă națională
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Rațiunea gurmandă. Și cine putea s-o scrie mai dezinvolt-calificat decît un francez: Michel Onfray! Capitolul, printre atîtea, despre deja pomenita șampanie, balansează între fine asociații savante și manopere concrete de cramă. Cîteva fraze: Șampania iubește aerul, în vreme ce alte vinuri îndrăgesc pămîntul; ea venerează ceea ce e aerian, eterat, ajungînd să-și facă din gaz un aliat; este mai degrabă complicea timpului decît a spațiului, căci nu pămîntul este domeniul ei de predilecție. În toate astea se apropie mai curînd de muzică
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
revoluționare și al urii împotriva dușmanului de clasă, au dat lovituri hotărâtoare agenturilor serviciilor de spionaj imperialiste de pe teritoriul țării noastre. Imperialiștilor li se poate răspunde prin cuvintele usturătoare ale lui Lenin referitoare la Ceka: „Noi știm că nu puteți îndrăgi această instituție. E și firesc! Ca nimeni altul ea a știut să respingă intrigile și uneltirile voastre în acele condiții când voi ați căutat să ne sugrumați, când ne-ați invadat din toate părțile, când ați organizat comploturi interne și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
caracterizați prin atitudini distante, egocentrism și mărginire), prin însăși aceste calități îi stimuleză pe elevi să depună un volum mai mare de muncă, să fie mai creativi, să dorească să se identifice cu asemenea profesori, pe care ajung să-i îndrăgească și prin intermediul unui “impuls afiliativ” ajung să fie atrași de disciplina pe care o predau. Profesorii caracterizați prin responsabilitate, spirit metodic și acțiuni sistematice (opuși celor cu personalitate șovăielnică, neglijentă lipsită de planificare) s-au dovedit a fi mai stimulativi
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
evenimentul? în sala de oaspeți în curtea centrală 4. În ce constă intriga? ceremonie de încoronare preluarea puterii 5. Care sunt personajele? domnul boierii 6. Cum sunt îmbrăcate personajele? haină de epocă port popular Jurnalismul școlar Interviul e o metodă îndrăgită de elevi, ea poate utiliza la orice ciclu. Următorul interviu l am realizat la clasa a X-a: Imaginați-vă că urmează să realizați pentru revista liceului un interviu cu un scriitor. Pentru ca interviul să fie citit cu interes, alegeți
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
EROII BUNI DIN POVEȘTI ADUC BUCURIE, EROII RĂI ADUC TRISTEȚE Obiectiv : Copiii vor fi puși în situația: să-și exprime reprezentările morale de bine și de rău. Repere de conținut: Lucrările copiilor cu subiecte din povești sau basme, cu eroi îndrăgiți din poveștile cunoscute, sunt evaluate pentru început din punct de vedere plastic; Educatoarea invită copiii să-și îndrepte gândul printre eroii cunoscuți și să-i aleagă pe „cei buni”, care ne produc bucurie în suflet (de ce?) și să-i precizeze
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
valorifica și produsele activităților practice desfășurate de copii (de exemplu, colaje), după cum pot fi realizate în contextul actual al amplorii deosebite a tehnologiei audio-vizuale și în variantă electronică (în condițiile în care copiii au deja modelul lecturilor autorilor unor texte îndrăgite de ei, pot fi înregistrate și valorizate ca atare, în calitate de ,,cărți electronice", poveștile create de copii). ( Activitatea/lucrul cu cartea se valorifică nu doar la Educarea limbajului, ci și în cadrul celorlalte tipuri de activități (vezi și exemplele prezentate supra), vizându
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
infirma premisele inițiale ale proiectării demersului comunicativ, în condițiile în care locutorul are în vedere raportarea la acest orizont vezi manifestarea intenției 272 cadrului didactic de a răspunde așteptărilor copiilor prin construirea unui mesaj care să facă trimiteri la personaje îndrăgite de către aceștia, respectiv a celei de a surprinde, de a capta atenția tocmai prin ineditul conținutului mesajului sau al manierei de a-l transmite (de exemplu, o activitate de convorbire centrată pe lumea jocurilor pe calculator, mimarea unui episod dintr-
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
compozitorului. Pretutindeni în Peninsula strigatul lui Ezio i-a adus audiență la picioarele lui Verdi.” Un edificator semn al popularității operei a fost și faptul că celebra cabalettă a lui Foresto, Căra patria, gia madre e reina, era atât de îndrăgită la vremea respectivă încât numeroase voci au propus că melodia să devină Imnul Național al Italiei. O altă dovadă a mării popularități de care s-a bucurat opera Atilla l-a constituit și faptul că lui Verdi i s-a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Chiar și în situația în care angajamentul Londrei ar fi putut să cadă, Verdi dorea să lucreze la Corsarul în ideea că Lucca l ar fi putut plasa altundeva. De fapt el începuse să lucreze la pasajele pe care le îndrăgea cel mai mult - duetul din închisoare și terțetul din actul final. Această scrisoare, descoperită abia de curând în biblioteca de la Rovigo, este de enormă importantă, deoarece ea explică de ce Îl Corsaro apare ca fiind un regres stilistic după Macbeth. Că
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Funcția evaluării nu mai este de a diagnostica, prevedea, institui o realitate pozitivă, ci de a inspira teamă și autoritate. Se ajunge, În acest fel, la un abuz, la o depreciere a statutului și sensului evaluării. Evaluăm nu Îngrozind, ci Îndrăgind. Altă posibilă capcană este cea a mimetismului, a pretenției conformității celor spuse de elevi cu ceea ce s-a „dictat” de către profesor sau se găsește În manual. Sunt profesori care se simt gâdilați pe la urechi doar atunci când elevii „gânguresc” spusele acestora
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
bine cu referința indicată. Orice deviație este sancționată, spiritul critic Înăbușit, părerea proprie și judecata sunt desființate. Evaluăm nu comparând, ci edificând. Așadar, să recapitulăm: evaluarea trebuie să se facă nu „inginerește”, nervos, ritos, confruntând, desființând, ci „omenește”, cu blândețe, Îndrăgind, eliberând, edificând. 2.5. Cu ce rămânem după ce ieșim dintr-un muzeu Ne place să fim Înconjurați de opere de artă, să mergem la expoziții, să vizităm muzee și orașe istorice, să trecem În revistă realizări ce țin de patrimoniul
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și rău. Satan al lui Vigny ...Nu poate simți nici răul și nici binefacerile. El nici măcar nu se mai bucură de nenorocirile pe care le-a provocat 2. Aceasta definește nihilismul și autorizează crima. Crima, Într-adevăr, ajunge să fie Îndrăgită. E suficient că-l comparăm pe Lucifer din imaginarul Evului Mediu cu Satan al romanticilor. Un adolescent „tânăr, trist și Încântător” (Vigny) ia locul animalului cu coarne. „Frumos, de o frumusețe nepământeană” (Lermontov), solitar și puternic, Îndurerat și disprețuitor, el
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
valoare În care totul se confundă, iubire și moarte, conștiință și culpabilitate. Într-un univers sărit de pe orbită, nu mai există altă viață decât aceea a abisurilor În care, după Alfred Le Poittevin, se rostogolesc oamenii „fremătând de turbare și Îndrăgindu-și crimele”, pentru a-l blestema aici pe Creator. Frenetica beție și, la limită, frumoasa crimă consumă atunci Într-o clipă Întregul sens al unei vieți. Fără a propovădui propriu-zis crima, romantismul se consacră ilustrării unei profunde mișcări de revendicare
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cu condiția ca ea să fie fără leac. Revolta preferă metafizica răului, ce Își găsește expresia În literatura damnării din care noi Încă nu am ieșit. „Eu Îmi simțeam puterea și Îmi simțeam lanțurile.” (Petrus Borel) Dar aceste lanțuri sunt Îndrăgite. Fără ele ar trebui dovedită sau exercitată puterea pe care, la urma urmei, nu ești sigur că o ai. În final, devii funcționar În Algeria și Prometeu, prin același Borel, vrea să Închidă cabaretele și să reformeze moravurile băștinașilor. Dar
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Astăzi pare ciudat, dar în epocă numele lui Cernîșevski, Dobroliubov sau Pisarev erau mult mai sonore decît, să zicem, ale lui Turgheniev, Dostoievski sau Tolstoi. Nu s-ar spune că Dostoievski nu era conștient de acest lucru. Deși l-a îndrăgit pe Belinski pentru unele intuiții legate mai ales de Gogol, nu l-a cruțat pentru excesul de „pozitivism“. Cît privește fantoma revoluției care bîntuia prin Europa, Dostoievski nu se îndoiește că sursa ei este pierderea lui Hristos, care are și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
povestire În versuri sau În proză, În care se arată fapte neobișnuite ale unor eroi ; prispă = o parte Îngustă În fața casei țărănești, lungă cât ține ea, jos având pământ sau scândură. STEJARUL DIN BORZEȘTI de Eusebiu Camilar Ștefan cel Mare Îndrăgise plaiurile Moldovei Încă din copilărie. Îi plăcea să se joace cu copiii răzeșilor. Toți Îi spuneau Ștefăniță sau Ștefănucă, și era bucuria lor când venea prin părțile Trotușului. Mic, Îndesat, sprinten și ager, nu-l putea nimeni Întrece În aruncarea
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
ce-o îndumnezeiesc!... 2254 [BOGDAN] O, lasă-ți fruntea dulce și albă pe-al meu umăr, Eu vreau să-ți sorb din gură cuvinte fără număr Și, fie vorbe bune sau fie vorbe rele, Totuna mi-i, totuna, m-am îndrăgit în ele, Tu leneș-visătoareo cu amăgeli cochete, Reped zâmbiri și lacrimi privirile-ți șirete Acuma-s îndărătnici, acuma-mi imputează, Acuma mă îmbată c-o clară, dreaptă rază, Căci miere veninoasă e-n caldul tău răsuflet Fii rea, fii bună
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
lume. Și pentru dânsul plâng Și vecinic sânt mâhnită de mine de-i departe, Tăciune e în ochii-mi. Ce să mă fac cu el Să-i rup odată gâtul ca la un pui de vrabie Mă supără... mă........... mă-ndrăgește Îl caut tot în cale-mi și nu voi să-l găsesc, Mi se usucă gura și nu voi să-l sărut, Mă strâng singură-n brațe nevrând pe el să-l strâng. Știi tu cine-i acela... [BOGDAN] Nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și inima se strânge, Te-aș omorî în brațe și mijlocul ți-aș frânge, Ți-aș sângera eu buza c-o crudă sărutare, Căci patima-mi de flacări vo margine nu are. 9 2262 Dintru-a vedea se naște-a îndrăgi. 10 2262 [Ce ascuțit]dezgheață privirea pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă. {EminescuOpVIII 144} Ușor te biruiește poftirea frumuseței Și-n inimă îți bagă ea viermele vieții. Să nu pătrundă amor în mintea lunecoasă. Priviri iscoditoare a fețelor
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și inima se strânge, Te-aș omorî în brațe și mijlocul ți-aș frânge, Ți-aș sângera eu buza c-o crudă sărutare, Căci patima-mi de flacări vo margine nu are. 9 2262 Dintru-a vedea se naște-a îndrăgi. 10 2262 [Ce ascuțit]dezgheață privirea pătimașă Chiar bruma de pe ochii copilului din fașă. {EminescuOpVIII 145} ALEXANDRU CEL BUN 2277 [P E R S O A N E L E] ALEXANDRU VODĂ JURGEA staroste de Suceava [RINGALA] [UN ȘOIMAR] [CIURBĂ
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
IONEL] Părea c-aud prin fire Un glas de tânguire, Dar poate ghiaț-a trosnit, Oftând în sine s-a gândit. ECO S-a gândit, s-a gândit... IONEL Cum fulgii de zăpadă S-așază în grămadă! De lume ceru-i îndrăgit Și-n strai de nunt-o a-nvelit. ECO Învelit, învelit... IONEL Dar eu și cerul iarăși La chin suntem tovarăși Căci de mirese despărțiți, Suntem cu dorul logodiți. ECHO Logodiți, logodiți... DORUL (alt; recitativ) Un om pe culmea mea senină, de unde
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]