5,249 matches
-
în care normele juridice sunt interpretate, în procesul de aplicare a legii la circumstanțele concrete ale fiecărei situații, de către autoritățile publice abilitate. Un astfel de control ar contraveni atribuției exclusive a instanțelor judecătorești de a asigura, în procesul de înfăptuire a justiției, interpretarea și aplicarea legislației incidente. 16. În consecință, Curtea constată că, astfel cum a fost formulată, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, urmând să fie respinsă ca atare. ... 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
DECIZIA nr. 242 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285832]
-
într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații la executare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, instanța judecătorească, autoare a acesteia, susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă principiile constituționale privind calitatea legii, rolul și structura Parlamentului, înfăptuirea justiției și instanțele judecătorești. Arată că, prin Decizia nr. 7 din 26 aprilie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a statuat că din sfera de aplicabilitate a dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 113 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285805]
-
penală. “ ... 12. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, instanța judecătorească, autoare a excepției, invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, ale art. 61 privind rolul și structura Parlamentului, ale art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și ale art. 126 privind instanțele judecătorești. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 55^1 au fost introduse prin art. I pct. 3 din Legea nr. 169/2017 și reglementau, în esență, o măsură compensatorie în cazul
DECIZIA nr. 113 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285805]
-
Dreptul la „viață privată“ al persoanei juridice se formează din cumularea drepturilor la viață privată ale persoanelor fizice care își desfășoară activitatea într-un anumit sediu profesional (S. Bogdan, D.A. Șerban, Drept penal. Partea specială. Infracțiuni contra persoanei și contra înfăptuirii justiției, ed. a III-a, revăzută și adăugită, Ed. Universul Juridic, București, 2022, p. 428). ... 76. Așadar, raportat la rațiunea incriminării faptei și valoarea socială protejată de către aceasta, infracțiunea de violare a sediului profesional protejează inviolabilitatea locațiilor în care
DECIZIA nr. 36 din 17 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286647]
-
prevăd că: „(1) Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nicio formă. (…) (3) Cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii. (…)“ Această contradicție era accentuată de condiționarea înfăptuirii unui act ritualic de realizare prealabilă a unui act de stare civilă, fapt care este de natură a limita atât libertatea gândirii și a opiniilor (cetățeanul fiind liber să considere că se poate căsători religios fără să facă și un
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
799/2011, implică faptul că, „de regulă, un parlamentar nu poate fi arestat, cercetat sau urmărit în materie penală“. În aceeași decizie, Curtea a precizat că „reglementarea constituțională a imunității parlamentare este justificată de necesitatea protecției mandatului parlamentar, ca garanție a înfăptuirii prerogativelor constituționale și, totodată, o condiție a funcționării statului de drept. În activitatea sa, parlamentarul trebuie să se bucure de o reală libertate de gândire, expresie și acțiune, astfel încât să-și exercite mandatul în mod eficient. Instituția imunității parlamentare
INIȚIATIVĂ LEGISLATIVĂ din 7 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283827]
-
la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) - (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 23 alin. (12) referitor la principiul legalității incriminării și pedepsei și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 61 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288089]
-
tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1) și(3) referitor la accesul liber la justiție și dreptul părților la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare și art. 124 alin. (1) și (2) privind înfăptuirea justiției. De asemenea, se invocă prevederile art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia susțin, în esență
DECIZIA nr. 63 din 1 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287737]
-
47). În măsura în care legea nu stabilește o anumită conduită sau regulă, organul administrativ poate opta pentru una dintre cele două soluții normative, ambele fiind constituționale. ... 32. Cât privește critica referitoare la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 124 privind înfăptuirea justiției, prin Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, paragraful 29, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1164 din 8 decembrie 2021, paragraful 29, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată, deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind compunerea completurilor de judecată, fără a afecta principiul înfăptuirii justiției în numele legii și cel potrivit căruia competența și procedura de judecată sunt stabilite numai prin lege. ... 33. În ceea ce privește Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 77 din 14 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287735]
-
la pedeapsa închisorii de un an sau mai mare pentru săvârșirea cu intenție a unei infracțiuni, infracțiune pedepsită cu pedeapsa închisorii având un minim special de cel puțin un an și reprezentând infracțiune contra vieții, infracțiune contra patrimoniului, infracțiune contra înfăptuirii justiției, infracțiune de corupție sau de serviciu, infracțiune de fals, infracțiune care aduce atingere unor relații privind conviețuirea socială, infracțiune contra securității naționale sau o infracțiune de genocid, contra umanității și de război, dacă până la data verificării stării de
DECIZIA nr. 250 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287761]
-
pierdut din vedere că proprietatea intelectuală este acum unul dintre cele mai valoroase active ca măsură a fiabilității firmelor și a performanței lor viitoare. Stimularea capacității creatoare și inovative a unui popor este un proces sistematic, unitar, la a cărei înfăptuire contribuie un sistem național dinamic privind drepturile de proprietate intelectuală. Există o relație directă între susținerea creativității și inovației și îmbunătățirea calității protecției proprietății intelectuale, precum și între acestea și îmbunătățirea accesului la protecție. Tocmai de aceea, Strategia își propune
STRATEGIE din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277702]
-
art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 - Dreptul la apărare, art. 44 - Dreptul de proprietate privată,art. 45 - Libertatea economică, art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției, art. 136 alin. (5) privind proprietatea privată și în art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. Se mai invocă și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 447 din 13 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277897]
-
în cazul admiterii contestației, procedează la o nouă desemnare. " ... 11. În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție și în art. 126 alin. (1) privind înfăptuirea justiției. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că soluția legislativă, care consacră caracterul definitiv al
DECIZIE nr. 429 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277693]
-
Curtea constată că dispozițiile art. 41 alin. (4) din Legea nr. 115/2015 nu încalcă prevederile art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție privind accesul liber la justiție și nici pe cele ale art. 126 alin. (1) din Constituție privind înfăptuirea justiției, prin raportare la art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un recurs efectiv. ... 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4
DECIZIE nr. 429 din 11 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277693]
-
3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 privind libertatea economică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, art. 124 privind înfăptuirea justiției, art. 135 privind economia, art. 136 alin. (5) privind proprietatea privată și art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curții Constituționale. Se mai invocă și art. 6 paragraful 1 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea
DECIZIA nr. 469 din 14 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276622]
-
de ani (art. 125-128). ... 29. Dovada faptului că, în acest proces complex de creare și consolidare a unui nou sistem judiciar, legiuitorul a urmărit în mod constant atingerea unor standarde profesionale naționale cât mai apropiate de cele europene în domeniul înfăptuirii justiției o reprezintă însăși dinamica reglementării criticate, care, așa cum se poate observa, a devenit, în timp, din ce în ce mai restrictivă, atât sub aspectul vechimii anterioare impuse, cât și sub aspectul categoriilor de profesii cu profil juridic vizate
DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277174]
-
sau alte acte internaționale obligatorii prin prisma art. 148 alin. (2) din Legea fundamentală. ... 36. În considerarea celor mai sus expuse, Curtea constată că prin criticile de neconstituționalitate formulate nu se relevă modalitatea în care această măsură poate afecta principiile înfăptuirii justiției la standarde profesionale cât mai înalte, aspect reclamat de autorul excepției. Prin urmare, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 33^1 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. ... 37. În ceea ce privește
DECIZIA nr. 520 din 5 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277174]
-
conducere judiciară nu poate influența activitatea de judecată, în speță fiind vorba despre asistenții judecătorilor. În acest sens, arată că, potrivit art. 1 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, magistratura este activitatea desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, iar, potrivit art. 2 alin. (3) teza a doua din aceeași lege, judecătorii soluționează cauzele în baza legii, cu respectarea drepturilor procesuale ale părților, fără constrângeri, influențe, presiuni, context
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
de drept și principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 124 referitoare la înfăptuirea justiției și ale art. 126 referitoare la instanțele judecătorești, raportat la prevederile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 22. În prealabil examinării obiecției de neconstituționalitate, Curtea are obligația verificării condițiilor de admisibilitate ale acesteia
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
cauzelor și pe deliberare. În același timp, judecătorii au avut posibilitatea de a aloca resursele suplimentare de timp pentru unele cauze de o complexitate ridicată, fapt care constituie o premisă importantă atât pentru calitatea actului de justiție, cât și pentru înfăptuirea acestuia într-un termen rezonabil. Așadar, astfel cum s-a reținut în expunerea de motive, toate aceste elemente relevă utilitatea instituției asistentului judecătorului și necesitatea unui demers de generalizare a acesteia la nivelul instanțelor judecătorești. ... 33. Curtea reține, de altfel
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
încheiere), și măsurile dispuse pe parcursul soluționării cauzei prin încheierile de ședință. Atribuțiile judecătorului implică identificarea normei incidente, analiza conținutului său și o necesară aplicare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar, în activitatea sa de înfăptuire a justiției, judecătorul interpretează legea, realizând un echilibru între spiritul și litera ei, între exigențele de redactare și scopul urmărit de legiuitor, aplicând-o raportului conflictual dedus judecății, pe care îl soluționează printr-o hotărâre judecătorească. Curtea a învederat faptul
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
se înfăptuiește în numele legii“, normă ce trebuie corelată cu dispoziția cuprinsă în art. 124 alin. (3) din Legea fundamentală, potrivit căreia „Judecătorii sunt independenți și se supun numai legii“, norme care, împreună, reflectă principiul legalității ce guvernează activitatea de înfăptuire a justiției. Cerința prevăzută de art. 124 alin. (2) din Constituție, și anume aceea că „justiția este imparțială“, este strâns legată de independența justiției și a judecătorului, imparțialitatea fiind esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare, și privește nu doar
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
condițiile legii de judecători, iar, prin întreaga sa activitate, asistentul judecătorului este obligat să respecte independența judecătorului. În îndeplinirea atribuțiilor conferite de lege, asistenții judecătorilor sprijină activitatea judecătorilor în procesul de administrare a justiției, fără a interfera în activitatea de înfăptuire a justiției de către judecător și fără a afecta independența acestuia. Curtea subliniază că asistenții judecătorului nu redactează, în mod independent, hotărâri judecătorești sau alte acte procedurale, ci doar proiecte de hotărâri judecătorești sau de acte procedurale și numai sub
DECIZIA nr. 558 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277147]
-
de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, paragrafele 177 și 178, instanțele judecătorești, astfel cum sunt reglementate prin Constituție și prin Legea nr. 304/2004, își realizează funcția de înfăptuire a justiției prin intermediul judecătorilor organizați în complete de judecată. Pentru ca organizarea puterii judecătorești să nu devină în sine aleatorie și pentru a nu permite apariția unor elemente de arbitrar, legiuitorul constituant a stabilit că procedura de judecată se
DECIZIA nr. 491 din 3 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277902]