3,440 matches
-
să fie reîntregirea Basarabiei cu patria-mamă, fără de care celelalte două proiecte: intrarea în NATO și în Uniunea Europeană, nu puteau avea sorți de izbândă fără dimensiunea națională. Eliminarea acestei dimeniuni din reclădirea țării după 1989, sub influența ideologiei "politicii corecte", a înlesnit invazia corupției în întreg mecanismul social-politic și cultural, încât românii s-au înjugat alături de asasinii economici internaționali la nimicirea propriei națiuni: prădătorii dinăuntru s-au solidarizat cu cei din afară. Încât orice reacție de apărare în fața acestora este contracarată de
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
faptul că limba vine din tradiție, ea integrează individul în această tradiție și în evoluția ei, iar întrucît limba reprezintă domeniul spiritualității, ea realizează o "instruire" a lui într-un anumit mod, o formare a lui, îndeosebi sub aspect intelectual, înlesnindu-i manifestarea civilizată a tuturor facultăților native. Din acest motiv, lecția limbii trebuie recunoscută ca forma pincipală de umanizare în sensul civilizației. Modalități de existență și de manifestare a limbii Deși apare destul de des în textele de lingvistică și în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
activitate și "vorbirea este mai cuprinzătoare decît limba: în timp ce limba este în întregime conținută în vorbire, vorbirea nu este în întregime conținută în limbă"69. De aceea, consideră Coșeriu, "studiul limbii este studiul unui aspect al vorbirii". Desigur, această opinie înlesnește conceperea limbii ca activitate, dar din această formulare s-ar putea considera că limba însăși este una dintre realizările particulare ale vorbirii, una dintre vorbirile posibile, ceea ce intră în contradicție cu faptul că vorbirea înseamnă întotdeauna "a vorbi o limbă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
i, care analizează opinia acestui lingvist și menționează că limba are de fapt și alte funcții 95, pentru a stabili apoi că, în viziunea sa, ar trebui avute în vedere în primul rînd patru funcții ale limbii: funcția comunicativă, care înlesnește contactele și legăturile dintre oameni și schimburile de experiență, funcția cumulativă, care presupune consemnarea și păstrarea experienței colective (a ideilor, a conceptelor, a învățăturilor etc.), funcția formativă, care constă din însușirea limbii și în încadrarea într-o comunitate și într-
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Sentimentul Poetic crearea Frumuseții absolute" (Principiul poetic, ed. citată). Istoricește se vede că în orice poet puternic veghează un Prometeu reîncarnat, un temerar cu aspirația de a-i smulge cuvântului disponibilitățile latente ori ascunse pentru ca astfel forța lui nucleară să înlesnească pătrunderea în lumi originare; mai mult încă, să introducă în mister, în lumi născânde, embrionare, în ceea ce Ion Barbu numea increatul cosmic. Dacă admitem că poezia e un fenomen hipercomplex, felurime de agregări și convergențe, de conotații asigurând transcendența, admitem
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
nu revelează, ci ascunde sacrul. Vizând esența ultimă, adică absolutul, cuvântul năzuit de Blaga în excepționala-i Ardere se vrea un cifru magic, omnipotent, atoatelămuritor, în stare să sfărâme interdicțiile de orice fel ale comunicării: "sunet de-argint, de foc", înlesnind "ritul unei rostiri egale". Astfel înțeles, cuvântul se confundă finalmente cu logosul biblic instaurator, aspirând la articularea fragmentelor într-un spectacol uman integral: "Nepriceput pe lângă vetre,/ dar înțeles de zei și pietre,/ cuvântul unde-i ca un nimb/ să te
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
poemele sale reprezentative invită prompt la lectură, după cum se și lasă ascultate; concomitent, acționează la el (ca la alți moldoveni) dedemultul și departele, de unde o scenografie plasticizantă (turnuri, cavaleri, castelane), reverberații, ceremonii și simbolisme, invariante și ecouri cu tente patetice înlesnind înscrierea în trans-temporal. Frapează indicatori ai misterului, vibrații introducând în hinduism, în apocalipsă ori în diverse medievalități; un extatism de tip bizantin coexistă cu tumultul modern al priveliștilor lăuntrice. Privirile evocatorului în transă merg admirativ spre câte un "grande" hispanic
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
se supun legii ineluctabile, cercul se închide. Lecturi biblice despre Iacov, despre Rebeca și Isaac, despre Daniel, Samson, Irod, Salomeea și ceilalți, pretexte de meditație, accentuează sfâșierea; păsări albe "plutind peste ape" arată inutil Calea; o clipă de Extaz, stare înlesnind levitația, nu înlătură groaza dispariției finale: "Știam că n-am să mai ajung nicicând / Pe pământul de pe care urcam foarte lin / Luată de cineva de sus și dusă de vie / În lumea celor care nu mai vin". Nichita Stănescu invocase
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
scufundat cu voluptate în universul oniric; o poveste, credea Novalis, e "ca un vis", o formă de "fantezie muzicală" (Jurnal intim). În practică, visul provoacă o breșă, un fel de disociere în Eul nostru dilematic; din perspectivă suprarealistă experiența onirică înlesnește accesul în abisal, inclusiv inserția întregitoare în zonele criptice ale spiritului. Într-un eseu din 1932, André Breton invoca (pro domo) principiul așa-ziselor Vase comunicante, acestea în stare să asigure contacte între vizibil și abscons, între conștient și inconștient
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
barieră de nepătruns. Ungaria, iar mai târziu Austria, aproape că au copiat politica Imperiului roman. Au ocupat Ardealul, Banatul și au supus mai apoi Oltenia. Situația a fost posibilă datorită existenței unor sinapse, mai precis a unor depresiuni care au înlesnit transferul de o parte și de alta a versanților (Brașov, Sibiu, Hațeg etc.). Cea mai mare expunere a fost cunoscută de Transilvania în partea sa vestică. Invadatorii au valorificat culoarele deschise de râuri prin Munții Apuseni (în principal Mureșul și
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
inferioritatea numerică prin folosirea avantajelor oferite de natură. În general, strategiile noastre s-au bazat pe surprinderea sau atragerea inamicului într-un loc anume, cunoscut doar nouă, unde să nu-și poată valorifica superioritatea. Putem decela trei toposuri ce au înlesnit bătăliile noastre defensive pe parcursul veacurilor: pasurile montane, regiunile mlăștinite și zonele împădurite. Interesant este că nimic nu pare să se fi schimbat din aceste strategii. S-au regăsit de la începutul existenței noastre statale din Evul Mediu și până în timpurile recente
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fost posibile întrucât Carpații sunt fragmentați de numeroase trecători care se constituie în adevărate culoare. Fără a avea, neapărat, legătură cu vreun râu anume, ci, mai degrabă, convergând spre ele, pasurile sunt zone mai joase din diverse arii muntoase care înlesnesc traversarea. Să acordăm mai multă importanță acestor căi de comunicație pentru a ne feri de spectrul izolării și să le valorificăm avantajele. Să privim spre câteva din trecătorile ce au jucat un rol esențial în istoria noastră și să surprindem
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
cazul lui Iustinian I care provenea dintr-o familie traco romană (sau iliro romană), unde se vorbea latina. Succesul romanizării poate fi explicat prin prisma posibilei apropieri lingvistice dintre latină și idiomurile vorbite de populațiile traco ilire, aspect care a înlesnit asimilarea celor din urmă. Demarcarea arealului supus în vechime romanizării de cel aparținând influenței elene urma, așa cum s-a observat, o linie imaginară. Începea de pe litoralul Mării Negre (actuala Românie), se continua pe direcția Munților Balcani (cu aproximație granița prezentă dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
documentare și, în sfîrșit, fără posibilități de tăgadă, tot el permite reconstituirea imaginii veridice a vieții și operei eminesciene, în măsura în care acestea se dovedesc legate de Ipotești. Aduc și pe această cale respectuoase și cordiale mulțumiri tuturor tovarășilor care mi-au înlesnit documentarea la Arhivele Statului din Botoșani, Iași, București și Suceava, precum și tuturor acelora care, pe cale particulară, m-au ajutat cu informații, cărți, fotografii și obținerea fotocopiilor. TRIMITERI DOCUMENTARE 1. TUDOR V. ȘTEFANELLI, Amintiri despre Eminescu, în volumul Eminescu și Bucovina
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
îl vor fi primit cei de acasă?! La 28 iunie 1872, el a stat de vorbă cu Maiorescu, la Botoșani 138. În luna august, tot din Botoșani, i-a scris lui Maiorescu o recomandație pentru violonistul Toma Micher, să-i înlesnească un concert la Iași139. "Fratele Micher" era prieten și cu Slavici 140. Andronic Țăranu, botoșănean și prieten cu Eminescu, își amintea, mai tîrziu, de o petrecere făcută atunci, la hotelul "Moldavia", din acest oraș, în tovărășie cu Eminescu, cu Toma
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Dl. Leca a zis că Eminescu a fost un eminent bărbat și că nu avem mijloace, apoi eu cred că noi să-i dăm măcar zilnicele mijloace de a trăi. Pînă îi va da țara, să dam noi; să-i înlesnim viața, pînă i-o va înlesni țara. D-l (Costache) Savinescu (profesor și director la Liceul "Laurian"): D-l Manea zice că este a se ordona. Din contra, eu cred că suntem rugați a da, iară nu ordonați. Noi vom
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a fost un eminent bărbat și că nu avem mijloace, apoi eu cred că noi să-i dăm măcar zilnicele mijloace de a trăi. Pînă îi va da țara, să dam noi; să-i înlesnim viața, pînă i-o va înlesni țara. D-l (Costache) Savinescu (profesor și director la Liceul "Laurian"): D-l Manea zice că este a se ordona. Din contra, eu cred că suntem rugați a da, iară nu ordonați. Noi vom da, dacă vom fi în stare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
total”. „Sănătate exuberantă” pe care Superman caută s-o dobândească prin noile „pilule chimice ale fericirii”. Dacă numeroși atleți devin consumatori de anabolizante sau de hormoni steroizi, consumatorii „obișnuiți” vor, la rândul lor, să se autodepășească luând substanțe chimice care înlesnesc îmbunătățirea capacităților fizice, contribuie la menținerea formei competitive, la întărirea calităților individuale într-o societate a concurenței generalizate. În timp ce frontierele sănătății și ale alimentației, ale medicinei și ale dopajului devin tot mai incerte, fiecare caută să fie „în top”, să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
În desfășurarea ritualului, ofrandele de lapte, miere, apă, vin, ulei și flori (vezi Oedip la Colonos și Ifigenia în Taurida) sunt urmate de invocații către Pământ, către Hermes și către cel ce domnește peste împărăția morților, pentru ca aceștia să-i înlesnească sufletului regelui (psyche) ascensiunea spre lumină. Cel chemat să vină din întunecatele adâncuri este regele daimon, tatăl binefăcător, protector și totodată posesor al unei cunoașteri inaccesibile celor vii. Regele mort sau atotștiutorul. Umbra lui Darius va răspunde chemărilor în clipa
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
dialogul cu Contesa/Ilse, invitând-o să încerce și ea să privească „la fel ca bătrânica asta care l-a văzut pe Înger”. Pirandello înscrie astfel în spațiul teatrului un mod de a vedea și de a auzi capabil să înlesnească accesul la adevărul unui alt univers, al unei alte realități. Vila lui Cotrone este bântuită, „posedată” de spirite, ca și insula lui Prospero din Furtuna lui Shakespeare. Depozit de marionete, de felurite accesorii, de zgomote și de lumini servind la
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
de romană -, când vrei să practici filosofia în viața de toate zilele, trebuie să imaginezi o terță opțiune și să crezi în posibilitatea de a infuza filosofie în politică. Pentru că cea mai bună politică se definește ca fiind cea care înlesnește cel mai mult practicarea activității înțeleptului și realizarea ataraxiei. Să lăsăm așadar politica în seama politicienilor, dar să încercăm să-i instruim, să-i facem mai buni dându-le măcar o spoială de filosofie. Busturile oamenilor politici care împodobesc Vila
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
revoluția tehnologică modernă, în particular globalizarea comunicațiilor, transporturile supersonice și interdependența crescândă a industrialismului, impulsionează statele naționale spre uniuni mai largi, reflectând stadii diferite de integrare supranațională. România postdecembristă, ca stat european, a desfășurat o politică externă menită să-i înlesnească o integrare cât mai rapidă în NATO și în Uniunea Europeană. Idealismul acestei politici s-a manifestat prin cultivarea valorilor și principiilor comunitare ale Uniunii Europene. Printre actele de realism politic destinate să accelereze primirea noastră în NATO, trebuie menționată decizia
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
versat, controlând din umbră uneltirile colaboratorilor săi cu un scop strict pragmatic. Dar chiar și aici, supravegherea îl marchează într-un anume fel pe cel ce o practică. Dacă deghizarea nu produce aceleași perturbări precum travestirile din comedii, ea îi înlesnește totuși Ducelui accesul la o serie de informații pe care urmează apoi să le „prelucreze”, cum se spune în limbajul serviciilor de spionaj. Ducele a putut să îl testeze pe Angelo, dar și să remarce virtuțile Isabellei, care se purta
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
pentru a se impune, orice putere politică trebuie să recurgă la această armă. Supravegherea se înscrie printre strategiile obligatorii ce pregătesc accesul la putere. Ca unic instrument al luptei politice este, desigur, insuficientă; ca eficacitate, se dovedește însă indispensabilă. Ea înlesnește acapararea puterii - Britannicus o confirmă - și îi asigură apoi menținerea, la Roma, ca și la Moscova. Agrippina știe, din instinct, că dispozitivul de supraveghere e strâns legat de practica puterii pe care o deținuse în timpul regenței sale și pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
lojile vecine. Oglinda era numită, așa cum am mai spus, „spionul”. Resursele oglinzilor au fost, așadar, exploatate la început de către sala de spectacol. Mai târziu, le-a folosit și scena; aici au apărut oglinzi în care personajele se reflectau, dar care înlesneau totodată acțiunea privirilor furișe, indiscrete, dornice să surprindă detalii altfel inobservabile: rolul oglinzii era acum acela de „informator”. La Racine, ca și la Marivaux, oglinda este o prezență necesară, obligatorie chiar. Căci oglinda își găsește locul pretutindeni unde se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]