1,242 matches
-
ar fi ajuns scopul dacă n-ar fi dat rezultate și aiurea decât în Moldova. Faptul că un Alexandrescu, un Bălcescu sau un Ghica au fost în legături cu criticii din Moldova, colaborănd chiar la revistele critice moldovenești, dovedește și înrîurirea acestui curent asupra scrii 1 "Revista socială", p. 429. torilor munteni, și faptul că orice spirit critic de aiurea a trebuit să se alipească la marele curent critic moldovenesc. Dar un Alexandrescu, un Bălcescu și chiar un I. Ghica la
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sociale și culturale au variat de la un ținut la altul. Așadar, am căutat să aducem încă o dovadă a dependenței literaturii de realitățile naționale - acest articol fiind o completare a celui din numărul trecut. ă"Viața romînească", 1925, nr. 3î ÎNRÎURIREA ARTEI Că arta are înrîurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrîurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrîurirea artei? Pentru a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de la un ținut la altul. Așadar, am căutat să aducem încă o dovadă a dependenței literaturii de realitățile naționale - acest articol fiind o completare a celui din numărul trecut. ă"Viața romînească", 1925, nr. 3î ÎNRÎURIREA ARTEI Că arta are înrîurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrîurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrîurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a dependenței literaturii de realitățile naționale - acest articol fiind o completare a celui din numărul trecut. ă"Viața romînească", 1925, nr. 3î ÎNRÎURIREA ARTEI Că arta are înrîurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrîurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrîurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1925, nr. 3î ÎNRÎURIREA ARTEI Că arta are înrîurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrîurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrîurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om care, din pricina organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme alese și sugestive simțirea sa. Artistul, prin urmare, ne sugerează simțirea sa. Este întrebarea: artistul poate sugera, poate captiva pe oricine? Poate avea înrîurire asupra oricui? Desigur că nu, căci pentru ca să-ți sugereze simțirile sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o stare sufletească identică, căci atunci un artist n-ar avea înrîurire asupra nimănui, căci nu sunt doi oameni cu o identică stare sufletească, precum nu sunt doi oameni cu o figură identică. A avea aceeași stare sufletească însemnează a avea același fel general de a simți, gândi și voi. Însă cine
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
1 Desigur, nimenea nu poate contesta că un geniu sau un artist mare, dîndu-ne descrieri din viața reală, poate să ne dea niște tablouri atât de adevărate, niște imagini atât de vii și puternice, ca dânsele să poată avea o înrîurire enormă chiar asupra claselor vrăjmașe celei din care a ieșit autorul și aceasta chiar fără voința lui și contra explicărilor și teoriilor, pe care el le construiește asupra acestor scrieri și tablouri. Când, de pildă, Caragiale ne dă în Scrisoarea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nici enervat, căci n-a făcut nici abuzuri și nici nu duce o viață trândavă și pentru care relațiile sexuale nu-s singura ocupație, dar ceva secundar. Dar arta e o armă admirabilă în lupta de clase, și ca atare înrîurirea ei este foarte însemnată, de aceea voi mai aduce câteva pilde. Așa, aceste romane ale lui Zola sunt, chiar fără s-o vrea el, o armă teribilă împotriva burgheziei, căci, contribuind la putrezirea și degradarea ei morală și chiar fiziologică
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
poate susține orice. Dar cartea rămâne o admirabilă demonstrație de volubilitate sofistică și de beție de idei. Ea încîntă intelectul și-l stârnește la gândire și e o adevărată dramă ideologică, o capodoperă în felul ei, care a avut o înrîurire covârșitoare mai ales în sociologie. De la Ibrăileanu încoace, o mulțime de sociologi văd istoria modernă a României ca o desfășurare continuă de silogisme în care o eroare politică nu-i decât o eroare de gândire. Cu vioiciuni orientale, Ibrăileanu continuă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
și socialiștii au făcut critică socială extremă, radicală. Dintre munteni, Ibrăileanu se ocupă doar de Odobescu și Caragiale, primul considerat sinteză de criticism și pașoptism, al doilea - critic social extrem, ca și Eminescu. Spiritul critic al muntenilor s-ar datora înrîuririi școlii critice moldovenești, îndeosebi Junimii, la care Odobescu și Caragiale s-au raliat. Lui Maiorescu, Ibrăileanu îi consacră un articol obiectiv mai târziu, caracterizîndu-l "pînă astăzi cel mai bun scriitor de idei al romînilor". Cele mai bune pagini de interpretare
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
acesta sub influența unor școli folcloristice ale epocii, nu este respinsă întru totul de C.; el consideră însă că aplicarea ei ar fi posibilă abia atunci când se va fi cules foarte mult, dacă nu aproape tot, în aria folclorului. Sub înrâurirea lui B. P. Hasdeu, C. a publicat în 1893 două studii consacrate descântecelor (Deochiul și Faptul), în folcloristica noastră acestea fiind primele cercetări monografice ale unor tipuri de descântec. Povestea Kipăruș Petrul Făt-Frumos, apărută în ziarul „Românul”, proverbele trimise lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286065_a_287394]
-
Cu alte cuvinte, distincția între bine și rău, între valori și non sau anti-valori nu putea fi gândită decât în raport cu puterea politică, a cărei finalitate proiectivă o constituia revoluția globală. "Asupra moralei și a gândirii etice își exercită o puternică înrâurire conștiința și ideologia politică", scrie I. Bonis. Pe cale de consecință, "morala comunistă se formează sub înrâurirea conștiinței politice a proletariatului, cântărirea și prețuirea actelor morale, în orice societate, făcându-se, de fapt, din punctul de vedere al năzuințelor și intereselor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
fi gândită decât în raport cu puterea politică, a cărei finalitate proiectivă o constituia revoluția globală. "Asupra moralei și a gândirii etice își exercită o puternică înrâurire conștiința și ideologia politică", scrie I. Bonis. Pe cale de consecință, "morala comunistă se formează sub înrâurirea conștiinței politice a proletariatului, cântărirea și prețuirea actelor morale, în orice societate, făcându-se, de fapt, din punctul de vedere al năzuințelor și intereselor politice" (Bonis: 1972, 15). Nemaiavând grile de evaluare proprii, ci doar eficiența politică, morala și etica
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
social, în interesul oamenilor, al victoriei socialismului și comunismului. Fără a nega câtuși de puțin rolul esențial al forțelor de producție în dezvoltarea societății, noi pornim de la teza, de asemenea marxistă, că la rândul ei conștiința poate exercita o puternică înrâurire asupra mersului înainte al societății, că ideile înaintate, cucerind masele, devin o uriașă forță materială a progresului. Tocmai animați de această convingere dorim să intensificăm activitatea ideologică, politică și cultural-educativă, eforturile pentru ridicarea conștiinței socialiste a oamenilor muncii (Rolul și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
mase populare, al acțiunii energice a tuturor popoarelor lumii noua ordine internațională va exercita, la rândul său, odată transpusă în practică prin loviturile puternice pe care le va da politicii imperialiste, vechilor relații de asuprire și exploatare -, (sic!)o uriașă înrâurire pozitivă asupra mersului istoriei, asupra dezvoltării întregii omeniri pe calea progresului social, va contribui la crearea unor condiții mai favorabile luptei popoarelor pentru transformarea revoluționară a societății, pentru trecerea de la capitalism la socialism (Caraciuc, Florea: 1975, 69). Să vedem în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
directivelor Partidului Muncitoresc Român, în domeniul asigurării securității statului și ordinii publice, apărării proprietății socialiste și personale, a drepturilor și intereselor legale ale cetățenilor, sprijinindu-se în acest scop pe concursul larg al maselor de cetățeni, pe formele obștești de înrâurire și educare, pe influența educativă exercitată nemijlocit de colectivitatea oamenilor muncii”. Totodată, la capitolul „Atribuții” se preciza, între altele, că Ministerul Afacerilor Interne „asigură prevenirea, descoperirea și lichidarea acțiunilor îndreptate împotriva securității statului, apărând astfel cuceririle revoluționare ale poporului și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
deținerii prealabile" față de "privirea prealabilă" și a acesteia față de "conceperea prealabilă" în structura factică a Dasein-ului, altfel spus, de funcția propedeutică a unei hermeneutici a facticității în constituirea structurii (existențiale a) Dasein-ului. Problema în cauză ar avea, potrivit lui Heidegger, puternice înrâuriri asupra demersurilor filosofice în genere. La prima vedere, ne aflăm în fața unui comentariu fenomenologic asupra problemei statutului copulativ sau/și existențial al lui "este" din structura judecății de predicație specifice logicii de tradiție aristotelică. În fond, este vorba despre o
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
text - atât În tratatul lui Herseni, cât și În, de pildă, una dintre cărțile celui În cauză! Și asta În ciuda diferențelor vizibile și incontestabile dintre cele două lucrări. De unde, te Întrebi, această adeziune mai adâncă? Să fie un soi de Înrâurire mai subtilă, dar suficient de profundă, pe care tocmai proximitatea Îndelungată reușește să o estompeze? Se prea poate. La fel cum sursa poate fi tocmai ambianța În care ambii sociologi evoluau și pe care o exprimau, tacit, În scrierile lor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
reia studiile la Facultatea de Drept din Pavia (Italia), devenind doctor în drept cu teza La psicanalisi giudiziaria (1928). Elev și proaspăt student, frecventează cenaclul lovinescian și își face debutul în 1921, la ,,Sburătorul”, cu versuri în maniera parnasiana, de înrâurire barbiana. E. Lovinescu îi propune să semneze Mihail Cosma, pseudonim pe care îl va adopta și folosi încă un timp și după plecarea definitivă la Paris, în 1928. Prieten cu Ilarie Voronca (acesta era căsătorit cu sora lui S., Colomba
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
să extrageți filoanele de preț ale închegărilor disparate imemoriale petrecute pe pământul nostru. Cu disciplina Dvs. științifică, cu o mare doză de severitate în datele culese, cu puterea Dvs. de creațiune, ați izbutit să formați o școală a cunoașterii aspectelor, înrâuririlor și interdependențelor culturale și etnice, deschizând o eră nouă pentru viitorime. Așa precum Lavoisier descoperind un dinte a putut, bazându-se pe axioma corelației, să reconstituie un pleziozaurus sau un pterodactil antediluvian, Dvs. pornind de la premize juste ați scos la
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cristi, fost ministru, despre „Valorificarea producției viticole” și a d-lui prof. Th.Al. Știrbu, „Valorificarea producției prin organizarea desfacerii”, la 27 martie 1936. Ciclul continuă cu comunicările d-lor M. Costețchi, „Valorificarea producției pomicole” (3 aprilie 1936); C. Georgescu-Vrancea, „Înrâurirea organizației de stat și a legislației sovietice asupra legăturilor economice dintre Basarabia și URSS” (24 aprilie); M. Voia, „Gospodăriile comunale, rolul lor în curentul de îndrumare spre zootehnizare și raționalizare a agriculturii” (8 mai 1936); Th. Nica, „Organizarea și valorificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și N.S. Govora) și volumul de proză scurtă Cetăți sfărâmate (1973). În 1982 i-a apărut o culegere de nuvele în limba germană: Sturm und Feuer. Poemele din Catapetesme sau din ciclul Ultimul învins, al căror spirit se resimte de înrâurirea lui St. O. Iosif, Octavian Goga și Aron Cotruș, îl așază pe N. în rândul dezrădăcinaților mesianici care își cântă durerea în accente patetice, cu o evidentă apetență mistică: „L-am poftit să ia loc, să șadă la masă.../ - Doamne
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288490_a_289819]
-
ideea că în interpretarea operei eminesciene critica din Transilvania a oscilat între părerile lui Titu Maiorescu și cele ale lui C. Dobrogeanu-Gherea, S. împarte criticii lui Eminescu în apologeți și detractori, urmărind notele caracteristice ale fiecăruia. Ultimul capitol supune analizei înrâurirea pe care a avut-o lirica lui Eminescu în Transilvania. Studiul, scris cu claritate și articulat cu o deosebită coerență și, mai ales, cu o mare atenție pentru exactitatea informației, rămâne și azi un punct de referință pentru eminescologi. De la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289852_a_291181]
-
, publicație apărută la Oradea, lunar, din aprilie 1927 până în iunie 1928, sub direcția lui Mihail Velea. Redactată în întregime de director, publicația cuprinde proza de înrâurire orientala, traduceri, mai ales texte de înțelepciune din literaturi orientale, dar și din studii de istoria religiilor și a artelor, economie politică și psihanaliza, la care se adaugă culegeri de folclor, precum și cronici, note, comentarii, informații literare și culturale. Eclectica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289231_a_290560]