1,437 matches
-
adusă din spate. În picioare, mama mi-a dat niște papuci vechi; călcam de sus cu ei și păream un gâscan care joacă tontoroiul într-o băltoacă. Mama mi-a prezentat copiii. Liviu m-a privit îndelung, vrând să-și întipărească imaginea despre care se vorbise atâtea în familie, dar trăgea cu coada ochiului la bocancii de pe prispă: Unchiule, nu te bat bocancii ăștia la picioare? Nu mă bat, măi Liviu, dar mă cam strâng la genunchi! Le ai, unchiule, râse
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o culoare incertă și greu de specificat, care pare să-și schimbe nuanța, când spre negru, când spre un galben murdar, pământiu. Are un nas subțire, acvilin și buze subțiri, cu o expresie inteligentă. Fața lui nu ți se poate întipări în memorie, și prin asta nu vreau să spun că e banală, dimpotrivă, e o față ce radiază intensitate, dar când vreau să o reconstitui în absența lui, nu reușesc să evoc decât unele trăsături izolate, și nu un tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să însemne asta? — Te rog, mă rănești, te rog, te rog, îmi pare atât de rău, îmi pare atât de rău... — Ce vrea să însemne asta? — Oh, încetează, îmi pare atât de rău... Am scris totul așa cum mi s-a întipărit în memorie, cu toate repetițiile. N-am încercat să redau, și nici acum n-o voi face, tonurile glasurilor, strigătele lui brutale, scuzele ei scâncite, plângăcioase. N-am să le uit niciodată. Cel ce-a tras cu urechea s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Relatarea făcută de mine e oarecum prescurtată, dar nu omite nimic esențial, și redă fidel cuvintele rostite. Și, într-adevăr, multe dintre discuțiile care au avut loc, sau pe care urmează să le redau în această carte, au rămas adânc întipărite în spiritul și în inima mea. Când m-am întors, după seara descrisă anterior, am simțit că mi-a fost îndeajuns pentru o singură zi și m-am dus la culcare. (N-am mai putut mânca moluștele afumate; mai târziu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
aflam în altă parte, dar batalionul meu a eliberat lagărul și mi s-a povestit totul. Îmi aduc aminte că am făcut și o fotografie a individului, nu s-a schimbat. Și mi-am reamintit numele, toată povestea mi se întipărise în memorie, mi-a stârnit imaginația. A fost un om de mare curaj. Ce ciudat să dau peste el în împrejurările acestea! — Un curaj destul de respingător, am comentat eu. — Era și un război destul de respingător, răspunse James. — Omul ăsta e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
am descoperit chiar și ruinele unei case mai impozante, cu frânturile gardului viu ce împrejmuise cândva o grădină, dezlănțuită acum în adevărată pădure, prin care se întrețeseau trandafiri agățători. Îmi aduc aminte de toate aceste amănunte, care mi s-au întipărit clar în memorie, pentru că erau înseși imaginile durerii; priveliști care ar fi putut cândva să inspire plăcere, dar nu mai erau în stare. Vedeam totul ca printr-un zăbranic negru de tristețe, remușcare, nehotărâre și teamă; și aveam simțământul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pedeapsă... Și după 50 de ani când văd jigodiile din Parlament... e cea mai mare tragedie. Nu se gândesc nici la noi. Pe băieții mei nu i-am băgat în politică, am evitat, au ajuns ingineri petroliști. Ne-a rămas întipărit în noi jargonul lui Iliescu. Nu se poate așa ceva... Dacă nu se face procesul comunismului poate să fie o mie și unu de partide, nimic nu se rezolvă. E greu de vorbit despre atrocitățile comunismului, până nu se face, cum
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
reală (așa stau lucrurile la perfect, dar atunci acțiunea este, de fapt, nu potențială, ci ireală), ci pentru că vorbitorul o privește în acest mod, ca o virtualitate, ca o posibilitate și nimic mai mult: „S-ar zice că natura a întipărit aicea o dulce și primăvăratică sărutare pe sânul munților iernatici..” (C. Hogaș) În afară de prezentarea acțiunii din perspectiva unor virtualități interne ale acesteia, potențialul mai oferă vorbitorului și expresia unei maxime detașări de cele relatate; prin potențial, vorbitorul nu-și asumă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu multă atenție și răbdare acele numeroase fețe interioare ale fiecăreia dintre noi. Este un parfum elegant, ce răspândește în jur calmul unei dimineți pe canalele atât de romantice ale Veneției. Se strecoară pe nesimțite, fascinează, trezește emoții și se întipărește în amintire, asemenea unei plimbări în gondolă pe Canal Grande. • Venezia uomo. Bărbații misterioși, plini de intuiție și imaginație, atenți, creativi, care transformă fiecare întâlnire într-o nouă surpriză, vor fi cu siguranță atrași de acest parfum. Venezia Pasiello este
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
care rămâne ascunsă pentru a o descoperi fără încetare 72. Temele chipului, numelui, gloriei, reluate neîncetat, arată că Dumnezeu este cel cu totul altul și distanța devine astfel locul gloriei. Pentru Ezechiel, gloria divină strălucește cu o formă de om întipărită în Dumnezeu: a apărut în înălțimi, o figură cu asemănare omenească 73. În același fel Dumnezeu se revelează lui Daniel într‑o înfățișare de om ceresc: iată apărând pe norii ce‑ rului unul asemănător cu Fiul Omului 74. Astfel omul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Michelangelo însuși, un personaj care după cum spune Tonlay tremură de indignare, abia stăpânindu‑și explozia de mânie. Vasari va decla‑ ra cu admirație: Michelangelo a înfățișat, cum nu se poate mai bine în mar‑ mură, dumnezeirea pe care Domnul o întipărise pe chipul lui Moise 44. Întors iarăși printre blocurile de marmură, Michelangelo se simțea fericit. Nu mai era pictor așa cum îl voise papa, era liber și sculptor așa cum și‑a do‑ rit dintotdeauna. Pentru ca mausoleul papei Iuliu al II‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
sub el un altul, care are partea de deasupra masticului vopsită în negru. Ambele se prind cu niște cuișoare, iar cu un vârf de fier sau de fildeș sau chiar de lemn se conturează desenul de pe carton, iar figurile rămân întipărite pe lemn. După uscarea masticului artistul poate schi‑ ța tabloul cu ajutorul cartonului, iar când această operațiune este terminată, artistul poate termina de pictat tabloul în culori. 48 Giovanni da Bruggia (1390‑1441) - pictor care a descoperit pictura în ulei. 49
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
veni de la Dumnezeu. Frumusețea unei creaturi nu este altceva decât o asemănare cu frumuse‑ țea divină la care lucrurile devin părtașe 85. Lucrarea cea mai frumoasă a lui Dumnezeu este omul; el este capodopera mâinilor sale, ca atare Dumnezeu își întipărește frumusețea sa în sufletul omului, imprimând în el chipul și asemănarea sa. Sufletul omului fiind imagi‑ nea lui Dumnezeu, radiază frumusețea lui Dumnezeu. Această realitate îl în‑ dreptățește pe sfântul Paul să afirme că suntem înfiați de Dumnezeu. Frumusețea interioară
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
care rămâne ascunsă pentru a o descoperi fără încetare 72. Temele chipului, numelui, gloriei, reluate neîncetat, arată că Dumnezeu este cel cu totul altul și distanța devine astfel locul gloriei. Pentru Ezechiel, gloria divină strălucește cu o formă de om întipărită în Dumnezeu: a apărut în înălțimi, o figură cu asemănare omenească 73. În același fel Dumnezeu se revelează lui Daniel într‑o înfățișare de om ceresc: iată apărând pe norii ce‑ rului unul asemănător cu Fiul Omului 74. Astfel omul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Michelangelo însuși, un personaj care după cum spune Tonlay tremură de indignare, abia stăpânindu‑și explozia de mânie. Vasari va decla‑ ra cu admirație: Michelangelo a înfățișat, cum nu se poate mai bine în mar‑ mură, dumnezeirea pe care Domnul o întipărise pe chipul lui Moise 44. Întors iarăși printre blocurile de marmură, Michelangelo se simțea fericit. Nu mai era pictor așa cum îl voise papa, era liber și sculptor așa cum și‑a do‑ rit dintotdeauna. Pentru ca mausoleul papei Iuliu al II‑lea
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
sub el un altul, care are partea de deasupra masticului vopsită în negru. Ambele se prind cu niște cuișoare, iar cu un vârf de fier sau de fildeș sau chiar de lemn se conturează desenul de pe carton, iar figurile rămân întipărite pe lemn. După uscarea masticului artistul poate schi‑ ța tabloul cu ajutorul cartonului, iar când această operațiune este terminată, artistul poate termina de pictat tabloul în culori. 48 Giovanni da Bruggia (1390‑1441) - pictor care a descoperit pictura în ulei. 49
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
veni de la Dumnezeu. Frumusețea unei creaturi nu este altceva decât o asemănare cu frumuse‑ țea divină la care lucrurile devin părtașe 85. Lucrarea cea mai frumoasă a lui Dumnezeu este omul; el este capodopera mâinilor sale, ca atare Dumnezeu își întipărește frumusețea sa în sufletul omului, imprimând în el chipul și asemănarea sa. Sufletul omului fiind imagi‑ nea lui Dumnezeu, radiază frumusețea lui Dumnezeu. Această realitate îl în‑ dreptățește pe sfântul Paul să afirme că suntem înfiați de Dumnezeu. Frumusețea interioară
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
micimea planetei pe care trăim și de faptul că viața pe această planetă nu-i decât un incident vremelnic. Iar odată cu aceste fapte, în care accentul cade pe insignifianța individului, aș prezenta un ansamblu de fapte total diferit, care să întipărească în mintea tinerilor ideea măreției de care individul este capabil și conștiința faptului că nicăieri în imensitatea spațiului astral nu cunoaștem ceva de o asemenea valoare. (...). Omul care a priceput odată fie și în chip trecător și pentru scurtă vreme
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
minte când l-am văzut pe tata în jug, la propriu. Țăranii erau cu spinările goale și plini de sânge. Au arat pământul cu țăranii în jug. Voiau să intimideze populația. Este o imagine care mi-a rămas până astăzi întipărită în minte și în suflet. Asta a fost istoria. Țin minte pentru că se leagă de primele imagini pe care le am despre tata. Îmi amintesc foarte bine că, mai târziu, tata nu dormea acasă. De frică să nu-l „ia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
Apoi am aflat că nu era singurul din zonă. Într-o bună zi a dispărut la fel de neașteptat cum apăruse. Am auzit că ar fi fost omorât. Nu-i știu nici măcar numele. Numai figura lui mi-a rămas atât de bine întipărită în minte, încât aș putea-o desena. C.Ș.: Nu crezi c-ar fi interesant pentru cititor să afle cum ți-ai creat personajele, cum ai ajuns de la persoane din viața reală la caracterele din roman? A.B.: Nu știu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
de interpretare decalate sau nu în timp și/sau în spațiu. • Mediul lingvistic imediat: cotext și cunoștințe construite din punct de vedere lingvistic prin text. • Cunoștințele generale presupuse a fi comune: cunoștințe lexicale, preconstrucții enciclopedice și culturale, locuri comune argumentative întipărite în istoria unei societăți date. Pornind de la faptul că un context nu este extern, ci parte integrantă a întregului proces de interpretare, desprindem, împreună cu G. Kleiber, trei consecințe: • a. Orice frază, oricare ar fi ea, are întotdeauna nevoie de un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ele. Aceste semne sînt în număr limitat și fiecare este relativ simplu. Putem admite că, prin faptul că le citește și execută ordinele transmise de ele, muzicianul le-a asimilat pe deplin sensul, adică, altfel spus, că ele s-au întipărit într-un fel sau altul în creierul său: el n-are nevoie să le vadă ca să și le amintească. Dimpotrivă, combinațiile care se pot forma între aceste semne sînt în număr nelimitat, iar unele sînt foarte complicate, astfel încît este
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
imposibil ca toate aceste combinații să se păstreze ca atare în scoarța cerebrală, sub forma unor mecanisme care să pregătescă mișcările necesare pentru a le reproduce. Dar acest lucru nici nu este necesar. În fapt, aceste combinații de semne sînt întipărite în afara creierului, pe foi de hîrtie, adică se conservă material în exterior. Desigur (în afara unor cazuri cu totul și cu totul excepționale), creierul unui muzician nu conține, nu conservă notația, sub o formă oarecare dar suficientă ca să le poată reproduce
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
pe cărările munților și apelor, prin orașe, prin sate, în palate și umile case țărănești, dar locurile natale pe unde am pășit pentru prima oară, aici unde am spus pentru prima dată cuvântul mamă, stăruie și azi, au rămas adânc întipărite în gând și inimă, s-au păstrat o viață întreagă, așa cum tinerii căsătoriți vor păstra fiorii primului sărut până la sfârșitul vieții, așa precum amforele păstrează mireasma întâiului vin cu care au fost umplute. Pentru mine, Horodnicul a rămas locul cel
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
înfățișate se poate rezuma în trei cuvinte: egalitatea e diacronică! 8 „Arma întâi și cea mai grozavă care a bătut cetatea trecutului - susține A. Russo - a fost schimbarea portului vechi. Straiul făcea omul; feliul hainei modelează trupul și mintea, și întipărește din părinți în fii tradițiile și obiceiurile. Precuvântarea istoriei moderne a țărilor române este neapărat schimbul portului; țivilizația de astăzi este fapta logică a părăsirei hainilor vechi; ideea nouă a năvălit în țară odată cu pantalonii, și mai strașnici decât năvălirile
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]