19,547 matches
-
și ambiguitățile ei, menționăm cîteva opinii favorabile protocronismului, excerptate de Alexandra Tomiță, lăsînd la voia cititorilor aprecierea lor retrospectivă. Conceptul în cauză devine "o problematică cu o amplă claviatură" (Alexandru Duțu), "o nouă viziune critică (ce) reactualizează vechea tendință de întoarcere spre noi înșine" (Mihai Drăgan), "un fenomen universal la care participă și cultura românească" (Adrian Marino), "o idee-forță, cu o natură prospectivă" (Mihai Ungheanu), o "inițiativă ideologică, artistică, tehnică, validată ulterior prin experiență" (Paul Anghel), o mișcare care certifică "încrederea
Avatarurile protocronismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8576_a_9901]
-
călărire în zori de Nichita Stănescu. Poetul ni-l citise de mai multe ori în redacție și ne fermecase pe toți. îmi stăruie în auz și azi: "Soarele rupe orizontul în două. Tăria își năruie sfârșitele-i carcere. Sulițe-albastre, fără întoarcere, privirile mi le-azvârl, pe-amândouă, să-l întâmpine fericite și grave. Calul meu saltă pe două potcoave. Ave, maree-a luminilor, ave!" Nu ne-am închipuit că această incantație va întâmpina împotriviri la publicare, ceea ce totuși s-a întâmplat
Generația mea în anii '60 by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8596_a_9921]
-
fundul căruței și așa i-a răspuns lui Victor Hugo, anunțându-i o închipuită vizită la Londra de ziua de Sfântului Martin, la prietenul lor Schoelcher, spunând că așteaptă dispozițiile lui pentru a debarca la Guernesey la ducere sau la întoarcere. E mândru de găselnița lui, dl de l'Aubépine. ș...ț Dl de l'Aubépine își petrece vara pregătindu-se de vizita la Victor Hugo, fără să știe dacă acesta îi va confirma datele pe care i le propusese. Surprinzătoare
François Vallejo Vest. Lambert și baronul nebun by Marina Vazaca () [Corola-journal/Journalistic/8590_a_9915]
-
mult, privându-te de căldura atât de necesară unui om... cu sensibilitatea și imaginația ta. Mama ne-a părăsit când aveam șase ani; ca școlar, am fost la ea în două vacanțe de vară, la Budapesta; am revăzut-o, la întoarcerea din Anglia, când aveam optsprezece. Mereu am vizitat-o apoi la Cluj, fiind în relații afectuoase. Desigur, printre frustrările menționate anterior se număra, pe lângă cea de natură etnică, și aceasta, familială. Mama a fost o independentă, cu puseuri de răzvrătire
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
m-am ocupat sporadic de scriitorii maghiari. O datorie neonorată. Mă străfulgeră uneori teama că, spre final, voi "regresa" pe scara limbilor vorbite, înapoi către maghiară. Se povestește despre Cioran (nu știu dacă e adevărat) că ar fi pățit această întoarcere, vorbind cu apropiații săi francezi, în ultimele faze ale bolii, succesiv, în germană, apoi în română. Senectutea este și ea o maladie, chiar și fără suplimentări deosebite. Despre cosmopolitism, ce să spun? A fost tratat injurios, unele dicționare se încăpățânează
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
dar nu am simțit-o ca ruptură pentru ca eu am plecat pentru trei zile (mai bine zis trei săptămâni... cât era viza) cu intenția să mă întorc acasă și am rămas până acum. Multă vreme m-am „hrănit” cu gândul întoarcerii... așa că nu am simțit ruptura decât după ce ea s-a „recusut”... Dacă mă gândesc mai bine, timpul petrecut în România mi se pare lung, iar cel petrecut aici, departe de România, scurt, ca și când tocmai am venit! Simetria aproximativă a celor
Violeta Dinescu si Cheia viselor. Portret aniversar by Bianca Tiplea Temes () [Corola-journal/Journalistic/83595_a_84920]
-
pagina 12); Furtuna crește (pagina 13); Navele înaintează în uraganul dezlănțuit (pagina 20); Lupta (pagina 27); Comenzile de foc (pagina 36); Navele inamice sunt lovite (pagina 38); Victoria (pagina 39); Totul se calmează (pagina 40); Dor de acasă (pagina 41); Întoarcerea. Marșul marinei (pagina 44). PRIMA AUDIȚIE ISTORIC: OBSERVAȚII: comandă Marele Stat Major<footnote Cf. Caietul manuscris Lucrări muzicale, p. 20, poziția 2. footnote> 53. TITLUL LUCRĂRII: Cântecul pescarilor pe versuri de I.U. Soricu ANUL TERMINĂRII: 1943 (face parte din
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Debuturi Ce te-a făcut să vrei să fotografiezi scriitori? Aveam puțin peste treizeci de ani și o licență în litere, cînd am plecat într-o excursie în Africa și mi-am luat cu mine aparatul, ca să fotografiez natura. La întoarcere, am citit în The New Yorker că Alan Ginsberg urma să citească din textele sale la New York University. Așa că m-am dus acolo cu aparatul de fotografiat și m-am postat într-un loc potrivit, de unde să pot poza în
Nancy Crampton Fotografii nu sînt narcisiști by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/8389_a_9714]
-
scriind sau scriindu-li-se cronici, printre oameni "despre care astăzi se învață la școală", cunoscîn-du-i pe Păstorel și pe Ion Vinea. Discuția cu doamna Cocea e un omagiu pentru tout Bucarest, pentru tabieturile lumii bune dintr-o epocă "fără întoarcere". O poveste despre profesor și studenți, Ion Cojar și Alexandrina Halic, Uritescu, Dionisie Vitcu, Luminița Gheorghiu. Despre "ioi, Ioțo dragă, băiatul s-a dus să se facă măscărici... clovn...", despre respectul cîștigat, de-spre Babelul unui sat cu croați, nemți
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
și români, despre " Die schönen Tagen sind am Ende", despre Gemi Zamfirescu și fiica lui. Despre o singură și mistuitoare iubire, pe scenă și la catedră. Înapoi la Dina Cocea - cartea Silviei Kerim e plină de folositoare zăbavă și de întoarcere... - și la studentul ei din Institut, Gheorghe Dinică. Pe vremea cînd se mînca "teatru pe pîine", iar meseria (horribile dictu!) se prelungea în discuții peste program, în restaurantele vremii. Cînd învățai stînd la masă. Cînd înnodai legături, cu Nepotul lui
Gesturi largi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8407_a_9732]
-
imaginare, fiindcă el ne apropie sau ne îndepărtează de noi înșine, Paul Neagu a scris: Remitent La marginea apei Într-o seară de toamnă cu licăr Mîndria-mi pieri Cînd am înțeles Că după și dincolo de bătălia Purtată cu strălucită probitate Întoarcerea la vatră era De neocolit 1993 Epilog A-l privi pe Paul Neagu doar în ipostazele sale de sculptor, pictor, grafician, actant sau poet nu înseamnă mare lucru. Pentru că, așa cum am spus deja la început, el nu este doar un
Paul Neagu, între materie și poezie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8409_a_9734]
-
sau invers, drumul este la fel de istovitor pentru artiști. La fel de năucitor. Fotografia Mihaelei Marin speculează fantastic contrastele. Ca și tăcerile. Ca și țipătul. Cred că este va-loroasă și foarte specială în acest album o altă dimensiune: cea a cuvîntului. Sau o întoarcere, altfel, intermediată, la el. George Banu comentează fiecare fotografie a Mihaelei Marin și, în același timp, lumea ei, lumea lui Heiner Muller și cea a lui Dragoș Galgoțiu. Dacă acesta interpretează scenic textul unui puternic autor dramatic, iar fotograful cultivă
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]
-
și a izvorât sub o înfățișare complexă, aproape trei decenii mai târziu, în proiectul ciclului, “Bizanț după Bizant”, ca ecou al viziunii inspiratoare venind de la Nicolae Iorga. Pe linia acestui proiect se situează sonatele În marea trecere (vioară solo), Eterna întoarcere (vioară și pian) Concertul “Tryinity” (vioară și orchestră), triadă a înțelepciunii în dialogul Occident-Orient. În anul 2000 calea ne ducea spre Simfonia liturgică - rugăciune de înmormântare a bisericii Sf. Vineri , urmând un alt inel ciclic. Te deum, partea a III
?Via?a de crea?ie?, continuitate ?n timp a destinului artistului disp?rut - compozitorul Theodor Grigoriu by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84200_a_85525]
-
Gertrude S., care are intenția de a petrece cu noi o lună de vară la Cacova. O primim cu bucurie, însă eu de câtva timp nu mă simțeam tocmai bine. Această stare continuă toată vara, lucru care mă decide la întoarcere de a consultaun medic. Consulațiile dau greș, iar singur doctorul prof. D. Și mai pe urmă dr. G. confirmă știrea surprinzătoare pentru mine, că o să am un moștenitor, știre care produce mare bucurie în casă! Cu toată starea mea, mai
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
ridica enormă de culoarea aramei. Nici un zgomot, totul pare că îți ținea răsuflarea în așteptarea furtunii. Fără să vreau îmi răsunau în ureche preludiuîn si minor de Chopin ale cărui armonii dezolante pare că izvoreau din acest peisagiu unic. La întoarcere la hotel, vestea ca un trăznet ne lovi drept în inimă: murise regele Ferdinand! După o lungă boală fără nădejde și pe care o suportă ca un erou! Eram în preajma plecării spre București, așa că a doua zi intram în capitala
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
insistă pe necesitatea de a revaloriza tradiția maioresciană în critică. E. Lovinescu este elogiat tocmai pentru meritul acestei actualizări a spiritului maiorescian - ceea ce însemna primatul esteticului, disocierea între estetic, etnic și etic. În critica lovinesciană, I. Negoițescu vedea mai mult întoarcerea la Maiorescu decât victoria modernismului: "Începând cu critica lovinesciană, care continuă marile principii directoare ale lui Maiorescu de diferențiere estetică, literatura română și-a rotunjit limitele, și-a încheiat perioada fundamentală, pe care se va clădi creația viitorului" - se afirmă
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
Mă mistui în interiorul meu)” îmi dau seama de perenitatea vieții și a existenței, o arie de un puternic dramatism. Urmează cel ce se autodenumește Abbate de Cucaniensis, un sfetnic al bețivilor și adept al pierzaniei, curând victima a depresiei fără întoarcere. Depresia continuă în „Dies, nox et omnia” și se transformă în autovictimizare și nebunie, totul este împotriva mea, nimic nu mă mai bucură și nimic nu mă poate scoate din starea în care mă aflu. C. K.: Ziarul local Rheinische
Interviu cu baritonul by Bogdan Baciu () [Corola-journal/Journalistic/84242_a_85567]
-
se face că cele două marionete avariate de vârstă și boală ce-și pierd suflul din te miri ce, doi străini care au totuși ceva în comun, lasă în urma lor un parfum de inefabilă elegie și solitudine. Desigur, nu lipsesc întoarcerile în trecut, mărturisirile, suspiciunile biunivoce, meditația despre relația naratoarei cu timpul și cu boala, și nici tresăririle și remușcările bărbatului, mai ales atunci când află de ce natură este suferința femeii, explicându-și desele ei retrageri în sine alternând cu momente de
Un bărbat și o femeie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8443_a_9768]
-
Cilibia; întreaga scenă se constituie ca cel mai important nexus față de Bijuterii...); e) Prezentarea apoteotică a victoriei țăranilor; doar un instantaneu din celălalt plan (deruta Elvirei și a lui Cezar Lascari; Dim îi anunțase că reforma agrară e iminentă); f) Întoarcerea victorioasă a țăranilor în sat; g) Prelungiri: "Cu pământul nu e de glumă"- unul dintre țăranii prezentați la începutul nuvelei îl ucide pe celălalt. (fragment din Petru Dumitriu & Petru Dumitriu, monografie în curs de apariție)
Cât de tendențioasă este Cronica de familie? Paradoxul unei receptări (II) by Oana Soare () [Corola-journal/Journalistic/8430_a_9755]
-
nou la mărturia Profirei Sadoveanu (,Destăinuiri", ed. Eminescu, 1989), citez: "...nu puteam crede și nici admite ceea ce-mi adusese la cunoștință tata, după ce plecase Otilia Cazimir (care-l însoțise pe bolnav la zadarnicul tratament - n.n.), atunci, în 1937, la întoarcerea de la Viena, că prietenul Topârceanu avea o boală incurabilă și e iremediabil pierdut. Nu mai știu cine mi-a spus, poate chiar tata, cum pe la începutul lunii mai, când s-a dus să-l vadă pe cel bolnav în odaia
Sadoveanu și Topârceanu by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7763_a_9088]
-
imigrant, migrator temporar care se instalează pe un alt meridian economic din dorința de a-și ameliora situația materială, fără a-și pune probleme de inserțiune (E, 214)i. D. }epeneag diferenția exilul, expatriere mai degrabă forțată cu interdicția de întoarcere în țară, de emigrația voluntară, chiar dacă pricinuită de mizeria materială sau morală, și de diaspora, termen din istoria religiilor semnificând prin extensie dispersiunea unei etnii, oricare ar fi aceasta, după modelul împrăștierii silite a evreilor constrânși de vicisitudinile istoriei să
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
ar fi aceasta, după modelul împrăștierii silite a evreilor constrânși de vicisitudinile istoriei să-și părăsească țara (Rz, 263). Tot el analiza mutațiile suferite de astfel de categorii, de pildă transformarea exilului în diasporă după eliminarea barierelor politice din calea întoarcerii în țara de origine. În opinia lui, exilul era sortit să se dilueze încetul cu încetul și până la urmă să dispară din conștiința țării, el nefiind capabil să se mențină nici ca entitate literară, nici ca una politică. (Rt, 133
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
cultural cum este cel românesc, mai sensibil la valorile și la expresiile tradiționale. Proiecția maraton, care a durat peste zece ore, a adus în prim plan două componente care definesc fundamental natura și limbajul filmului experimental: mai întîi, autoreflexivitatea, adică întoarcerea limbajului către sine însuși, instrumentarea imaginii ca scop și nu ca mijloc și, în al doilea rînd, vocația etică și angajamentul moral, sondarea existenței și sancționarea istoriei. Dar, fie că este vorba de imaginea pură, abstractă, de narcisismul absolut al
Muzeul Florean în 2008 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7770_a_9095]
-
mă înhați de talie și mă valsezi prin odăi o, ridicolă bucurie a ploii, amăgitoareo, ascultă-mă viitorul a fost, a trecut am iubit - am pierdut Elegie amară, amară osmoză, tu moarte copacul vinelor e plin de apa vocii tale întoarcerea de neîntoarcere se urcă meniscul timpului stalactite și stalagmite se fac poemele ne umplem cu ieri copacul vinelor e plin de apa vocii tale întoarcere de neîntoarcere suntem doldora de moarte Zăpada O să ningă la noapte. Pe mormântul mamei o să
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7775_a_9100]
-
pierdut Elegie amară, amară osmoză, tu moarte copacul vinelor e plin de apa vocii tale întoarcerea de neîntoarcere se urcă meniscul timpului stalactite și stalagmite se fac poemele ne umplem cu ieri copacul vinelor e plin de apa vocii tale întoarcere de neîntoarcere suntem doldora de moarte Zăpada O să ningă la noapte. Pe mormântul mamei o să crească zăpada și liniștea. Urme de veverițe desculțe și mirate. în vis o să-i iau mâinile înghețate și o să tăcem. Știu locul de întâlnire dar
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7775_a_9100]