5,364 matches
-
podeț ce se poate ridica. Întăriturile construite după sistema romană, constau din lagăre întărite, pătrate sau dreptunghiulare, construite din pietre cioplite, cu patru sau mai multe porți, cu șanțuri, valuri și propugnaculum roman. La atacul precum și la apărarea cetăților, Dacii întrebuințau aproape aceleași mijloace ce se văd puse în lucrare și de Romani, și care constituiau oare cum zestrea comună a mecanicii de război a popoarelor vechi. La asediu se întrebuința berbecele, o bârnă lungă și puternică de lemn, prevăzută la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
și propugnaculum roman. La atacul precum și la apărarea cetăților, Dacii întrebuințau aproape aceleași mijloace ce se văd puse în lucrare și de Romani, și care constituiau oare cum zestrea comună a mecanicii de război a popoarelor vechi. La asediu se întrebuința berbecele, o bârnă lungă și puternică de lemn, prevăzută la capătul cu care lovea cu un cap de berbece de fier și care, purtat de mai mulți oameni, prin repetatele lovituri date în zid, producea o spărtură. Pe când Romanii adusese
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
se putea mișca cu mai mare ușurință, apoi atârnând berbecele de niște otgoane, care făceau ca loviturile lui se aibă mult mai mare putere, la Daci această unealtă de război rămăsese în forma ei primitivă, purtată pe mâini. Mijloacele mecanice, întrebuințate de Romani în întocmirea ei, făceau cu putință construcțiunea ei în dimensiuni colosale. Așa la asediul Cartaginei lucra un berbece de 200 de picioare de lung, care era mânuit de 3000 de oameni. Despre toate aceste se vede că Dacii
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de a-și construi instrumente de asediu, necrezând ei că vor avea nevoie, ba încă așa de curând, a lua întărituri dușmane ridicate în propria lor țară. De aceea pe când sistemul întăriturilor romane se vede aplicat la cetățile dace, mașinile întrebuințate de Romani, nu se văd a le fi fost cunoscute în aceeași măsură. Nu se știe dacă Dacii cunoșteau și celelalte mașini întrebuințate la Romani pentru baterea cetăților, precum fălcile murale, un soi de instrumente care slujeau spre a scoate
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în propria lor țară. De aceea pe când sistemul întăriturilor romane se vede aplicat la cetățile dace, mașinile întrebuințate de Romani, nu se văd a le fi fost cunoscute în aceeași măsură. Nu se știe dacă Dacii cunoșteau și celelalte mașini întrebuințate la Romani pentru baterea cetăților, precum fălcile murale, un soi de instrumente care slujeau spre a scoate pietrele din ziduri; terebrele, un fel de berbece, care în loc de cap de animal spre a lovi, se sfârșea într-un vârf ascuțit spre
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
terebrele, un fel de berbece, care în loc de cap de animal spre a lovi, se sfârșea într-un vârf ascuțit spre a găuri zidul; turnurile mișcătoare si altele mai multe. Ca mijloace de apărare contra asediului cetăților lor de Romani, Dacii întrebuințau fără îndoială mașinile acelea ce aruncau pietre foarte grele asupra a-sediatorilor, numite la Romani baliste sau catapulte. Astfel se văd pe columna lui Traian doi soldați daci încărcând niște asemenea arcuri mecanice, deși este probabil că la Daci aceste mașini
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
din piscurile Hemului. Pentru a apăra mai ales intrările cetăților se construiau înaintea porților niște întărituri provizorii făcute din pământ întărit prin legături de nuiele (fașine) precum și prin bârne. Un asemene agger se vede lângă zidurile capitaliei regatului dac. Romanii întrebuințau însă aceste metereze și pentru a închide o cetate dușmană reducându-o prin foame, precum puneau în lucrare catapultele cu care bombardau cetatea. Este probabil că Dacii întrebuințau și alte mijloace de apărare pe lângă catapulte, precum smoală aprinsă și alte
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
bârne. Un asemene agger se vede lângă zidurile capitaliei regatului dac. Romanii întrebuințau însă aceste metereze și pentru a închide o cetate dușmană reducându-o prin foame, precum puneau în lucrare catapultele cu care bombardau cetatea. Este probabil că Dacii întrebuințau și alte mijloace de apărare pe lângă catapulte, precum smoală aprinsă și alte materii arzânde, pe care le aruncau asupra înconjurătorilor. Din toate cele spuse rezultă ca Dacii deprinseseră de la înaintata artă militară romană, mai multe mijloace de luptă, fie pentru
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
câtimi mari de proviziuni la Viminacium, din care face baza operațiunilor sale, cu atât mai mult că în susul și în josul acestui oraș întărit se ridicau o sumă de turnuri de privighere, construite de mai înainte încă pentru paza graniței”. Traian întrebuința la această expediție legiunile care staționau în Moesia și Panonia și care erau deprinse în luptele cu Dacii, cunoscând modul, lor de a se bate. Nu se poate determina cu preciziune numărul armatei care însoțea pe Traian. Ea trebuie însă
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
regulat dispuse, în care fuseseră așezate bârne încrucișate, dar încă se aflară și câteva crâmpeie de lemn de stejar; cărămizile care acopereau stâlpii purtau mărcile a trei diferite cohorte auxiliare din a XIII-a legiune Gemină, care negreșit au fost întrebuințate la lucrarea podului». Este învederat că aflarea unor cărămizi cu marca legiunii a XIII-a Gemină hotărăște definitiv că această punte trebuie sa fie a lui Traian, căci este cunoscut că atare legiune a luat partea cea mai activă la
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
cuprins de o senzație de forță napoleoniană. Vineri se îmbolnăvi din nou. Cu o noapte înainte, sora de salon îi dăduse un ac hipodermic, vată, spirt și o sticluță de adrenalină cu capac din cauciuc. îi arătase cum să le întrebuințeze, și taică-său venise cu haine și bani. Acum se îmbrăcă atent, se uită cu tristețe la domnul Clark îcare fuma din nou), și-și luă rămas-bun de la pastor. în holul de la intrare chemă un taxi, apoi se înghesui pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
domnule. Drumul e impracticabil. Dar noi mergem pe jos. Nu-i nevoie să ne ținem de drum. Mergeți pe jos! Polițistul își frecă bărbia. în cele din urmă le zise: — Mai e vechiul drum pietonal subteran. N-a mai fost întrebuințat de ani de zile, dar, după cîte știu, nu a fost declarat oficial părăsit. Adică, nu-i bătut în scînduri. îi conduse prin iarbă spre o formă întunecată din zidul despărțitor. Era o intrare pătrată, înaltă de opt metri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
contra lui însuși. — Dar asta-i sinucidere! — Nu, comportament obișnuit. Partea eficientă mănîncă partea mai puțin eficientă și se întărește. Războiul este doar o manieră violentă de a executa ceea ce oamenii fac fac de obicei calm în timp de pace: întrebuințînd cealaltă parte ca hrană, încălzire, mașinărie, și plăcere sexuală. Omul e tortul care se coace și se mănîncă de unul singur, iar rețeta constă în separare. — Refuz să cred că oamenii se omoară doar pentru a-și îmbogăți dușmanii. Cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
i-a scris așa: „Scumpa mea iubită, Am citit scrisoarea ta pe care am primit-o azi-dimineață și sunt încă sub impresia unei strângeri de inimă. E sigur că părinții tăi nu caută decât să te îndepărteze de mine și întrebuințează pentru aceasta mijloace care li se aseamănă, josnice și prea puțin scrupuloase. Ce grijă-i cuprindea oare pe dânșii despre tine, când vorbesc de rău un om care posedă stima unei întregi societăți?“ Uite ce modest e! Cel puțin nu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
și în amorfă (secolele V-VI), mormintele în groapă simplă reprezintă un total de 40% și sunt efectuate în gropi obișnuite, rectangulare; multe dintre ele sunt acoperite cu lespezi de piatră, iar pentru acoperirea înhumaților, în unele cazuri, s-au întrebuințat țigle dispuse în pantă dublă sau simplă; 3) Histria (jud. Constanța) unde mormintele au fost amenajate în formă de groapă simplă sau protejate cu pietre, țigle sau cărămizi; deși, în unele cazuri, inventarul funerar (vezi supra) este specific necropolelor de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
primirea volumului am mulțumit telefonic și l-am rugat pe Maestrul Morar să mă primească drept calfă de morar, pentru ca și eu, sub îndrumarea atentă, să pot măcina acea făină caldă, ce ar rezulta din măcinatul cuvintelor pe care le întrebuințez în vorbire și scris. Am mulțumit stăruitor că m-a admis la această nobilă calificare și sper ca în viitor să mă apropii cât mai mult de „Marele Maestru Morar” și să învăț temeinic această nobilă meserie spre slava și
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
își putea satisface patima lui alcoolică. Am pledat spre binele lui și al familiei în care a huzurit până atunci, l-am implorat să nu rateze șansa ce i s-a ivit de a deveni om adevărat, dar orice argument întrebuințam spre a-l convinge că-și făcea rău cu propria mână, totul a fost zadarnic! Nu vrea și nu vrea să mai învețe, nu vrea să mai știe de ceva decât de obsesia lui că l-au mințit spunând că
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
imagiste, o „orchestrație savantă, în care desenul concepției stărue nîntrerupt și se ascute de-a lungul tuturor sonorităților în aparență divergente”: „În Brățara nopților dl Ilarie Voronca creează pe meditație, pe gînd, pe incursiune reflexivă. Însă în operațiunea aceasta dsa întrebuințează: imaginea în serie și-n libertate - un material, cu alte cuvinte, de natură centripetală. Acordarea acestor contrarii, așa cum o izbutește (...) este dovada unei reale virtuozități” (idem., p. 82). Comparativ cu Ulise, Brățara nopților este „poemul evocărilor nocturne (...) o faună și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
firelor care nu era În regulă, după părerea tehnicienilor de la PS. Îi strecură o privire piezișă cînd coti la dreapta. - E rîndul dumitale... Degeaba Își alese cu grijă cuvintele ca să-i povestească ce se Întîmplase pe faleză, ferindu-se să Întrebuințeze termeni susceptibili să-i declanșeze ironia, ea Începu să rîdă pricepînd că trăsese pur și simplu Într-o fantomă. - Nu era o fantomă, protestă el, agasat, coborînd din vehiculul pe care SRPJ din Brest Îl pusese la dispoziția Mariei. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
al Treilea Reich n-a fost nicicând folosit, un simbol care nu va mai fi nicicând folosit la o mașină de scris. Simbolul reprezintă cele două fulgere germane folosite pentru temutul SS, Schutzstaffel, cea mai fanatică aripă a nazismului. Am întrebuințat o asemenea mașină de scris în Germania pe toată durata războiului. Ori de câte ori am avut ocazia să scriu despre Schutzstaffel, ceea ce am făcut adesea și cu entuziasm, n-am folosit niciodată abrevierea „SS“, ci am apăsat întotdeauna pe tasta cu semnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
păcii sufletești, pe care îl iau personajele din Minunata lume nouă. Arborele achiote sau bija, cu denumirea științifică Bixia orellana, din semințele căruia se extrage o substanță roșie pe care o foloseau indienii să-și vopsească trupurile, iar azi este întrebuințată la fabricarea vopselelor. Specie de palmier cu lemnul tare. Personajele povestirii Perla a scriitorului american John Steinbeck (1902-1968), Premiu Nobel pentru literatură în 1962. Poliția pădurilor (în engl., în orig.). Textual, Bate-Drumurile. Familie de populații indiene stabilite în America Centrală, originari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ca loc al cunoașterii naturii și al scopului natural al omului, devine spațiul în care omul este direct încredințat sieși, și, în același timp, spațiul de întâlnire cu Dumnezeu în sensul întâlnirii biblice cu Dumnezeu, între tu și tu. Augustin întrebuințează stoicul „Cunoaște-te pe tine însuți!” (gnoti seauton) și îi dă un sens creștin. Dacă în Vechiul Testament inima omului era interpretată ca receptor al chemării lui Dumnezeu, în concepția lui Augustin conștiința devine locul în care apelul lui Dumnezeu și
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
de la aplice, o placă de cataramă bizantină cu decor, două ace, un pandantiv de harnașament și un ac de la o fibulă - pl. XVI) și obiecte de turnat metal (o lingură din lut și două tipare din piatră - pl. VII/5-7), întrebuințate la prelucrarea unor piese de podoabă, similare celor de la București și Budureasca - Prahova. Ultimele obiecte, găsite la Dodești - Vaslui, indică o posibilă existență a unui atelier în producerea obiectelor de podoabă și vestimentare (L4), chiar dacă cercetările nu au confirmat prezența
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ape, corespunzător perioadei. La Dodești, în cazul L15, sistemul de bârne era dispus orizontal și prins între stâlpi dubli, care oferea mai multă siguranță, motiv pentru care a mai fost utilizat și în cadrul altor locuințe ale stațiunii . Rar a fost întrebuințată locuința de suprafață, semnalată la Dodești (L10), în punctul Călugăreasca (pl. XXI/3), sub aspectul unei colibe, din nuiele împletite (imprimate pe chirpici) sau dimpotrivă ca o casă patrulateră (potrivit formei platformei de chirpici). Dimensiunile ei erau de 4,25
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
construită în pripă și utilizată sezonier (vara), deoarece nu oferea condiții de trai specifice perioadei reci. Întrucât nu corespunde întru totul formei indicată de chirpici, s-a luat în calcul o a doua variantă (emisă de autor), a unei case întrebuințată pe termen lung de membrii comunității, cu o anumită destinație social-economică. Inventarul era format din fragmente de oale, lucrate la mână, din pastă friabilă, și la roată, ornamentate cu striuri incizate orizontal sau vălurit. Dintre toate stațiunile cercetate în acest
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]