190,431 matches
-
cuvinte ce ești tu pentru mine Tezeu, domn peste mai multe vieți și o nenumită esență? Cine? labirintul zilelor îmi arată mereu un alt tu, un altul de câte ori deschid ochii. Cuvintele mele întreabă, nu eu nu eu care aud cu întreaga ființă simt cu auzul, gust, ating, suspend peisaje care au lunecat dincolo de orizont. Pod peste apă și păienjeniș peste hău bucuria adăugată la bucurie răspunsul, poate, salvator la ghicitoare când va fi timpul
Tu cine ești? by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/3938_a_5263]
-
Gheorghe Grigurcu O mare-ntreagă bătută cu ciocanul pe nicovală laminată potcovită deșelată porcăind ca o tablă de metal răsucită cu ură fremătînd nechezînd cabrată ca un cal pur sînge abia strunit de-un braț de jocheu înfoiată ca o pasăre de pradă lăsînd să
Marină by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4281_a_5606]
-
nici numai opt, Ci nouă. Nu nouă, Ci zece. Nu zece, Ci treisprezece! Plăcerea de a mângâia Îi înmulțise degetele. Plăcerea de a fi sub ele Mă-nsingura! a) Un rai pe ape (Lacul) Mă răcoream de tine, c-un lac întreg, în vară. Nu șerpii lungi și lucii, prevăzători spre seară, Ci nuferii din apă dormeau cu capu-afară. Pentru întâia oară peștoaice vinovate Se-nmlădiau sub valuri, se argintau pe spate. Nu ele, peștii numai săreau până departe. Iar trestia
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
pe retină, ca un furuncul, ca urma Unei operații nereușite. Oamenii fericiți. Mai rău ca sfinții. Și sfinții au fost fericiți. Dar ei măcar Se lăsau sfâșiați de fiare, se hrăneau Numai cu ierburi, se ascundeau pe coclauri, stăteau Ani întregi în vârful câte unui stâlp. Dar fericiții, nu! Mișună peste tot, îți râd în față, Când merg parcă plutesc, se bucură de orice, Dau din mâini, îți vor binele... Dar, mai ales, Zâmbesc și râd, râd ca tâmpiții, tot timpul
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/3877_a_5202]
-
iau naștere din atletica lor încordare. Eva Te-ai pregătit/gătit să fii pur și simplu: să fii atît de la-ndemîna orei cu înscrisurile ei indescifrabile prin care privești impasibilă ca printr-un geam de-a dreptul cum trece Lumea-ntreagă în plutitoare straie de vară. Destin Nu vei mai putea pleca nicăieri te vei înșuruba aici vei fi o piesă componentă a statorniciei un accesoriu metalic al tradiției care-n ce-o privește nu stă-n loc călătorește draga de
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/4487_a_5812]
-
dorință de a sorbi cerul brumelor, de a îndemna păsări prelungi către trestia inimii, de-a face să tremure-n dâre de soare căzute-ntre fagi, deasupra umbrelor, din urmă și de apoi, genele subțiate și pașii putreziți de veri întregi de frunze care au făgăduit de noi. Lângă vocea fără prihană și fără tihnă a izvoarelor. Și peste toate, aerul din care-a respirat Dumnezeu și pe care heruvimi vulturești l-au tăiat cu aripile. 5. Ori drum îngust, ori
Poeme din deceniul opt by Ioan Lascu () [Corola-journal/Imaginative/4071_a_5396]
-
SCOICĂ Mă strigi... Te strig... Ce mai rămâne oare Din șoapta ca o spaimă de fecioare Chemate-n așternutul de flăcări și de crini La care-n amintire doar tu te mai închini? Lobul urechii, dalbul, diafanul E scoica ispitind întreg oceanul De zvârcolirea apelor ce-adună Ecoul înflorit într-o furtună, Întunecata nuntă a monștrilor marini Prin pajiști legănate de carnivorii crini, De ochii-n care cască-ntunericul afund... Mă strigi... Te strig... De azi, nu-ți mai răspund... 1981
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
se învălmășeau în frumusețe, Apele nu se dezlegaseră de nori, Culorile se roteau împreună, Lumina dormea peste noapte, Mișcarea nu avea niciun sens, Timpul curgea către lumi, Căutându-și chipul Împreună cu toate întâmplările; Nimeni nu rânduise nimic; Numai poezia era întreagă, Undeva lângă stele, Privind împrejur cu ochii mari Și plini de gând nerostit Să bați sfios Cuvântul e un pisc de-nchipuire Pe care urci și nu-l atingi nicicând, Când dibuie un rost să se înșire În vîrful de
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
fierbinte Spre întruparea gândului topit, Să bați sfios cuprinsurile sfinte, Străluminat de lame ca-ntr-un schit Voi toți Nu vă mirați că pot să vă-nțeleg În orice limbă ați urca la cer, Când ochiul vremii s-a deschis întreg Și se-auzeau tăcerile cum pier, Toți ne-am primit risipa ca un dar Și, neștiuți, durerilor ne-am dat, Un nor de suflet singur și stelar Călătorind pământu-n lung și-n lat, O lume fără semne de cuprins, Botezul
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/4543_a_5868]
-
în forma literei V pândesc în oglindă pe bătrânelul cu chelie și aripi care se plimbă și trage din pipă într-un pod așa cum pe un stâlp de afișe an după an se lipesc alte fotografii eu vin pe parcursul unei întregi săptămâni să formez cele numai opt persoane prezente la înmormântarea lui Robert Musil apoi schimb impresii cu un vecin în vocea lui soarele își dezbracă o rochiță de praf
Poezii by Viorel Mureșan () [Corola-journal/Imaginative/4913_a_6238]
-
vis urât, până să cadă peste mine și c-o nuia De carbon Să mă despice. fără împrejurimi Înainte de masă e pregătirea mesei de azi de mâine și apoi Timp mult în trecere În iulie am înnebunit: am absolvit cursul întreg de poezie Azi am vorbit iarăși despre daruri Astă-seară am vorbit cu mama: moartea e un mic detaliu, trece Și acest Crăciun. Mai nimeni nu mă caută Pe mai nimeni nu caut Constat doar cum se strică în jur lucrurile
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
Bună voie le îneacă. Și mai ce? Și sunt vestit că după ce la va fi așezat în fundul bazinului El va ieși să mergem împreună La o mare petrecere în Kosovo, cu basculanta, o mașină Puternică și capricioasă O viață aproape întreagă am visat-o și acum, că o am, iată N-o pot opri la timp. Mi se încurcă măruntaiele mele Cu măruntaiele ei. Când mă voi trezi Îi voi da înconjur privind mirat cauciucurile sângeroase și Oscioarele roz ale turmei
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
lacrimile: negre Cu trenă lungă. Ce s-o mai mângâi? Am înjurat-o, am urât-o Scârna ei pe pereți și sângele ei lunar pe jos Iată, inspirație, ce dimineață îmi dai peste bot Or, ziua se anunța cultă Un întreg regulament anorganic ținea să ne asigure ordinea, disciplina Spre seară am mâncat tonul (sunt amănunte, nu vă legați de ele) Se lansează o carte de amintiri, se repetă laude, profesiuni De credință O lume pestriță În gura jaguarului de cerneală
Timpuri crimordiale by Ioan Moldovan () [Corola-journal/Imaginative/4647_a_5972]
-
de parcă ai fi o pisică apoi se învârte în aer și plonjează asemenea unui înotător de data aceasta eu trebuie să străbat cu trufie respirația iar tu să fii slujitorul să muncești pentru stăpâna ta dansatoare cât pentru o viață întreagă să fandezi fără să fii spadasin doar atât cât ea să ajungă în partea cealaltă a corpului fiindcă doar din partea cealaltă se va putea vedea dacă inima este una singură ori s-a preschimbat în cei doi plămâni din care
Poezie by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/4565_a_5890]
-
de zi și-l petrecea într-o semi-trezie. Frecventa, așa cum se face asta în mod tainic, cea mai solicitată Școală Îngerească. Rasă nu purta, dar era novice. La cursuri a aflat că e printre miluiții, binecuvântații. Că partea sa e întreagă, neatinsă. Și e doar a sa. Ea trăiește sub același soare. Neocrotită. Într-o crăpătură a spațiului. Că s-a închis în sine. Și că se pregătește inconștient pentru el. Concentrată asupra iluminării. Asupra dezlegării reperelor, direcției și vitezei de
Orfan de Dumnezeu by Ljubica Raichici () [Corola-journal/Imaginative/4818_a_6143]
-
credință sînt încredințat: nici moartea, nici viața, și din cer, nici îngerii, nici stăpînirile; din iad, nici o vîlvoare-a vreunei negre vreri, nici naltul, nici adîncu-ntunecat, nici focul tunătoarelor puteri, cele de-acum, cele ce ne-or fi vad, pînă-n decindea-ntregii învieri, nici o făptură, strig, nu va putea, da demon hîd, da luminos arheu, din temelii și pînă-n raze sus, să ne despartă duhul, inima în veci de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Domnul Nost Iisus Hristos! II În întuneric și
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
necreate! V Așa cum, Yah vorbind, lumea s-a scris în adevăr, făcîndu-se ființă, și s-a deschis într-un Cuvînt trimis, viață și atoatecunoștință, trimitere în mine însumi mi-s spre a vădi divină-acea putință de-a învia a-ntregului abis, cînd sunet dă-n rostire de credință. Și, dacă nu doar lăuntricitate ultimă-a mea, nu text, ci chiar textura realității,-al cărei puls e-n Fiu, - cum, dincolo de tunetele toate ale puterii, voi găsi măsura, cuvîntul ce, rostit
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
Mihail Gălățanu pentru întreaga activitate literară acest eveniment va avea loc la facultatea de litere, în amfiteatrul cristian popescu, astăzi, 11 septembrie a.c., de la ceasurile unu la orele trei. va vorbi, în deschidere, academician george vasilievici. introducțiunea și prezentarea laureatului va fi făcută de
lui mihai eminescu i se va decerna premiul nichita stănescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/5110_a_6435]
-
Nucul rămas în pielea goală, atletic. L-a bătut, cine? 6 Ultima frunză, din vârful nucului; ce-mi cade pe umăr. 7 Iau în mână frunza de nuc și-i privesc nervurile urcând 8 mi-am luat liber o zi întreagă pentru nucul ce-mi dă liber 9 Și - pe cer - nuci și stele! Încă-n acest echilibru precar... 10 (a doua zi) Dar corbii, în rotocol, de capul lor. Cioclii nucilor. 11 Frunză de nuc, amară; adusă-n casă; pe
Rozar cu nuc by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/5114_a_6439]
-
aici, în toți. Vino dar tu, plutind, din astre, Și-atinge sufletele noastre. Că mult Duh Sfânt a fost în tine Când ai ținut pe cel ce ține Tot Universul viu prin sine. Tu ai născut pe cel ce are Întreaga lume la picioare. Vino dar tu, plutind, din astre, Și-atinge sufletele noastre. Măicuța îndurărilor Măicuța întristărilor, Regina vindecărilor, acoperă cu haina ta cea îngerească arsura minții mele din focul relelor și vindec-o cu mila ta împărătească. Vino ca
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
nici umbra nu ajunge. Aici, în ispășire, e cald, e frig și ninge... Tu vino ca o briză ce scutură nectarul și mângâie, adoarme și-neacă-ne amarul. Tu vino ca ieșirea din somn către trezie și schimbă jalea noastră întreagă-n bucurie. Veșmântul tău de duh să îmi atingă mintea Veșmântul tău de aer să îmi atingă mintea și să-mi picuri în suflet acel balsam secret, Măicuță și Crăiasă a plânșilor și marea apărătoare-a noastră, al lumii-ntregi
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
amară tu ești lumina noastră! În cer și pe pământ. Măicuța Domnului, nu mă lăsa! Măicuța Domnului, ajută-mă în toate, dă-mi acea libertate de dincolo de libertate, alungă satana din preajma mea, vindecă-mi sufletul și mintea cea nemernică și întreg trupul. Măicuța Domnului, nu mă lăsa! Diavolii se joacă în felul acesta cu mintea mea! Ajută-mă ca să mă pot vindeca. Atinge-mă cu o rugăciune! Salvează-mă cu un sărut! Fă-mă bine! Ridică-mă de unde am căzut! Umple
Poezii by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/4893_a_6218]
-
o țin înlănțuită, gurile însetate de vin să se rotească în jurul cuvintelor, negreața să se împrăștie de pe tufari ivindu-se unul câte unul capetele roșii de trandafiri mi-ar plăcea, mult mi-ar plăcea să merg pe jos o noapte întreagă, fără însoțitori privind cum maidanezii trec strada în șir indian, mâinile mele puternice să rupă trandafirii din cartier, soarele să fluiere ca un polițist să mă condamne la detenție pe viață în pușcăria lui cu ferestre hexagonale precum fagurii de
Dorința by Irina Nechit () [Corola-journal/Imaginative/5378_a_6703]
-
supă de găină nu-ți mai faci griji stai liniștit în tubul tău în plicul tău știi că ești programat să expiri la data de pe ambalaj o viață perfectă în slujba oamenilor O, după moartea mea găsi-vor un sertar întreg plin cu altruismul micilor pastile și-al prafurilor de bucate ce-au reușit să-mi supraviețuiască ori poate că au expirat și ele la aceeași dată în semn de solidaritate
Solidaritate by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Imaginative/5706_a_7031]
-
cu îndârjirea cu care bunicul scotea cu securea bucățile de lemn dintr-un par până când îl ascuțea atât de bine încât putea să-l înfigă dintr-o lovitură între coastele mistrețului în burta lupului a dihorului scot din poem versuri întregi și cuvinte unul după altul îl pregătesc îi fac vârf Fericita zodie a câinelui la puțin timp după ce samantha făta bunica mă punea să aleg unul dintre căței pe care să-l păstrăm ceilalți erau băgați într-un sac și
Poezii by Robert Șerban () [Corola-journal/Imaginative/6058_a_7383]