1,385 matches
-
fiziologice declanșate o dată cu pubertatea pot reprezenta, de asemenea, cauze ale acoperirii trupului: când femeile nasc, se retrag din tabăra triburilor deoarece starea corpului lor este privită ca o boală; în starea de poluție menstruală, femeia este văzută de ceilalți ca întruchipare a spiritelor "malefice". Deci în acest caz, modestia nu este asociată cu organele sexuale sau cu funcțiile sexuale, ci cu un set de superstiții legate de acestea (W.I. Thomas 1899, 256). 1.2.3. Herbert Spencer: trofeul, emblema și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mult decît o ființă umană: În temnițele subterane și în holocaustul războiului și în nu mai puțin violentele crize și încleștări spirituale cu dușmanii interni și externi ai comunismului, Stalin era ceva mai mult decît un comandant militar. El era întruchiparea unei idei transfigurate în mințile comuniștilor sub forma unei idei pure și deci a ceva infailibil și lipsit de păcate. Stalin reprezenta lupta victorioasă a zilelor noastre și fraternitatea oamenilor zilei de mîine.20 Cu toate că Tito petrecuse o lungă perioadă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
istorii universale în 72 de volume, scrisă între <anii> 1838 și 1846, într-un spirit catolic. Invocarea de către N. Bălcescu a spiritului și rațiunii universale ne duce cu gândul și la Hegel, pentru care Napoleon I nu era decât o întruchipare a spiritului universal, călare pe cal, iar modul cum este înfățișată perioada de descompunere a feudalismului: feudalitatea boierească - regimul fanariot - domnia poporului ne aduce în memorie teza, antiteza, sinteza. Firește că, în lipsa unor argumente pozitive, concludente, de netăgăduit suntem încă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
gura un fragment din recviem. Dintr-o dată, calul ei se ambalează. Tânărul italian se repede pe urmele ei și o salvează de la o căzătură fatală. Îi declară din nou că o iubește. Marie nu mai are nicio îndoială: Pietro este întruchiparea Făt-Frumosului ei... A doua zi însă, îl simte pe izbăvitorul ei că mâncase usturoi, și încă o dată visul i se năruie. Curând, Mariei nu-i rămâne necunoscut "nici cel mai mic cotlon" al acestui om care fusese în ajun eroul
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
la fel de originale ca însăși Eva, cu totul altfel decât în veacurile precedente, spulberând fără pic de îngăduință repere străvechi". Bărbații se simt în fața lor cu atât mai neliniștiți și mai descumpăniți cu cât se consideră pe ei înșiși ca fiind întruchipări ale "vechiului Adam", deposedați din ce în ce mai mult de puterea și de identitatea lor de către o societate care începe deja să se uniformizeze. Ei percep perioada Belle Époque ca pe una "molatică și sterilizatoare", iar societatea franceză, ca pe una populată, pe lângă
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
stârnești dorința celuilalt face parte din joc, și cea care practică flirtul o știe bine. Când, într-o bună zi, un student o acuză că ar fi o "atâțătoare", tânăra nu se pierde cu firea și îi răspunde, "părând însăși întruchiparea nevinovăției ultragiate: "Vezi cum ești?! Parcă nu tu ai început..."". Această dedramatizare a flirtului în anii '30 este împărtășită de ansamblul corpului social. Părinții tremură mai mult ca niciodată de teama că fiicele lor și-ar putea pierde neprețuita feciorie
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
masculine, puse și ele în circulație de către cea de-a șaptea artă. La începuturile sale, cinematograful moștenise desigur marile arhetipuri tradiționale. Până în anii '20, vor triumfa pe ecran vampele nimicitoare Theda Bara de pildă, o adevărată diavoliță distrugătoare de căsnicii, întruchipare a păcatului cărnii și reprezentările victoriene Mary Pickford, Lillian Gish, care dezarmează cu puritatea lor, cu ochii lor imenși și încrezători. Cu toate acestea, treptat-treptat stereotipul binar începe să se destrame. Polii senzual și spiritual ai femeii, odinioară diametral opuși
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
apartamentul de deasupra lui. Chiar înainte de a-i cunoaște personal, Stingo observă caracterul instabil și violent al relației dintre cei doi: pereții pensiunii se cutremură constant din cauza încăierărilor lor tumultuoase, a cavalcadelor lor erotice dezlănțuite, a certurilor lor zgomotoase. Nathan, întruchipare prin excelență a lui "Făt-Frumos", poate să se transforme cu ușurință într-un "zmeu" și să lanseze un potop de injurii asupra celei căreia îi arătase, cu puțin timp în urmă, o iubire pătimașă. Cuplul acesta furtunos îl sperie într-
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
zânele căminului, care se vor sătura curând să facă "albul mai alb" și vor resimți alienarea, această "mistică feminină" denunțată de feminista americană Betty Friedan, starurile înfățișează un model feminin alternativ, cel al seducătoarei. Bărbaților încă uimiți le oferă o întruchipare a dorințelor lor, un suport pentru fanteziile lor cele mai nebunești. Ne făceau pe toți să visăm, își amintește Philippe Labro. Toți ne-am culcat cu ele de sute de ori în paturile noastre de adolescenți, și vorbim încă și
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
francezi din Primul Război Mondial. Cuvântul a început să fie folosit în Franța în epoca lui Napoleon Bonaparte, deoarece soldații din acea vreme, care proveneau din zonele rurale ale Franței, purtau cel mai adesea mustăți și bărbi stufoase. Poilu este întruchiparea luptătorului dârz, neînfricat și rezistent, deși nu întotdeauna supus și ușor de stăpânit (n. trad.). Uniunea Sacră (Union Sacrée) este un acord încheiat în Franța în timpul Primului Război Mondial, prin care stânga se angaja să nu se opună măsurilor guvernamentale și să
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
civică ar fi fost alta... Conservatorii au ridicat în slăvi, în sprijinul propriilor interese, imaginea țărănească idealizată a patriei și au constituit astfel o patrie rece, insulară. Lovinescu îndrăznește chiar să critice pozițiile politice ale poetului Mihai Eminescu, celebrat ca întruchipare a geniului național, și să respingă atitudinile sale naționaliste și xenofobe. El separă admirabila operă poetică de angajamentele ideologice și politice: "Misticismul țărănesc maschează în realitate ura noilor clase în formare. O asemenea exaltare necondiționată poate fi un element generator
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ridice deasupra tentației sexuale pentru a avea maximum de eficiență ca agenți salvatori sau ca războinici 13. Reprezentările și tematica rasială contribuie și ele în mod fundamental la tema militaristă. Vietnamezii și rușii sînt prezentați ca "străini", ca "ceilalți", ca întruchipări ale răului într-un scenariu tipic hollywoodian în care ceilalți, "dușmanii", "ei" sînt reprezentanți ai răului, iar "noi", cei buni, ca o personificare a virtuții, eroismului, inocenței etc. Rambo își însușește stereotipul "nemții cei răi" sau "japonezii cei răi" din
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
întotdeauna imaginea celuilalt. Ridicați masca conducătorului și veți descoperi masa. Ridicați masca masei, dinainte vă va apărea conducătorul. În această vreme a mulțimilor, relația a căpătat forma modelui solar, dominînd-o în toate privințele. În centru se află conducătorul. El este întruchiparea și substitutul unei idei de națiune, libertate etc. eroul eponim, așadar singurul individ care are nume și îi numește pe ceilalți. De la distanță, mulțimea ne apare ca o adunătură de persoane anonime, înconjurînd un singur om, gata oricînd să îi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ei stă marchizul Castelmare, logodnicul acceptat din rațiuni materiale. Cezara e o ființă dominată de sentimente năvalnice care îndeamnă la pasiune. Ea ilustrează iubirea agresivă aflată „în faza declanșării simțurilor”, frenezia pasională sub forma unei beții a simțurilor. E o întruchipare a Venerei concupiscente, ale cărei simțuri poartă amprenta unei inocențe primitive. Ea simbolizează feminitatea sublimă sub al cărei chip inocent se ascunde senzualitatea: „Dar ce frumoasă, ce plină, ce amabilă era ea! Fața ei era de-o albeață chilimbarie întunecată
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
autorului de a schița o genealogie și un profil al gândirii conservatoare românești, de la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga. În această economie a dezvoltării direcției conservatoare, Junimea, prin P. P. Carp și Titu Maiorescu, deține o poziție canonică. Ea este întruchiparea, în peisajul local intelectual, a unei linii pe care, preluând o sintagmă deja clasicizată, am denumito „liberal conservatoare“. Ea este acea linie de gândire cei aduce împreună, dea lungul a două secole, pe Edmund Burke și pe François Guizot, pe
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
altă țară europeană, opune revoluția socială revoluției politice. În termeni conservatori, egalitatea socială este contrapusă libertății individuale. Amintirile lui Tocqueville sunt un document ce reconstituie patul germinativ al tulburărilor franceze. În acest context al tentației egalitare, sinteza liberal conservatoare este întruchiparea drumului de mijloc. Abandonând opoziția ireconciliabilă dintre progres și reacțiune, ea oferă calea de întâlnire între tradiție și inovația instituțională. În câmpul semantic al conservatorismului, astfel cum sugerează Virgil Nemoianu, conservatorismul moderat mizează pe domesticirea progresului și pe adaptarea solului
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
pregătesc conjurații, în vreme ce viitorul aghiotant al domnitorului, simpaticul garibaldian Candiano Popescu, este, la 1870, președinte de republică în Ploiești. Căci anii dintre 1866 și 1871 sunt cei în care frustrarea liberalilor radicali alimentează în toarcerea la fantasmele anului 1848. Din întruchipare a modernizării, prințul străin devine spionul prusac ce plănuiește României un viitor de colonie germană. Liberalismul românesc este, la 1866-1870, și un rezervor din care se alimentează antisemitismul local: un factorcheie în opțiunea conservatoare a juni miștilor este și alianța
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
care încetează să mai fie evolutiv organică, spre a deveni revoluționară și anistorică. Mutatismutandis, Eminescu vede, asemenea lui Burke, în liberalii munteni aceeași energie distructivă recuperabilă la radicalii englezi. Eminescu se războiește ideologic cu o întreagă linie europeană, a cărei întruchipare locală sunt „roșii“ munteni. Ei bine, lumea la crezut și orice reformă în sensul său rupea bucăți câte unul din elementele vieții naționale: azi, prerogativele politice ale proprietății istorice, mâni, biserica, poimâni, breslele, până ce toată combinarea lor organică, datorită veacurilor
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
în loc să trateze interesele actorilor ca fiind determinate în mod exogen, ca fiind date anterior interacțiunii sociale, constructiviștii tratează interesele ca fiind endogene unor asemenea interacțiuni, consecințe ale dobândirii identității, învățate prin procese de comunicare, de reflecție asupra experienței și de întruchipare a unor roluri. În al treilea rând, în vreme ce raționaliștii vedeau societatea ca pe un domeniu strategic, un loc în care actorii își urmăresc în mod rațional interesele, constructiviștii o văd ca pe un domeniu constitutiv, locul care îi generează pe
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
intuiții iraționale” ar putea Îndeplini cerințele unei cunoașteri imparțiale, nealterate, adică ale unei cunoașteri În sine). Μ „N-am venit să aduc pace pe pământ, ci sabie...” (Iisus). Cuvintele acestea pot să trezească nedumerire, deoarece Iisus este știut ca fiind Întruchiparea binelui, a blândeții și a iertării. Dar credința În ideile lui impune, În mod obligatoriu, o selecție În rândul oamenilor, chiar o divizare: unii animați de setea obținerii desăvârșirii prin credința În mântuire, În Iisus, alții animați doar de o
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lumină în lumină?//...// Cine-a greșit și până când? Oul perfect tăiat în două,/ s-a rupt în cer și în pământ/ Însingurând deodată-o lume -/ Ți-aduci aminte cât de nouă? Iar larma străbate prin mijloc,/ reinventându-ne pe rând". (Oul) Întruchipare a "Ideii în sens hegelian, pe care și Barbu o împrumută, a Ideii obiectivate, întruchipate în materie"134, nașterea "de pe urma unei asemenea nunți fenomenalizează inefabilul în moduri diferite"135. Unul dintre moduri este însingurarea, iar altul interiorizarea, care este tot
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
pretins o nouă civilizație, superioară celei capitaliste pe care a negat-o cu pasiune, a forțat sute de milioane de oameni să trăiască într-un univers închis, represiv și umilitor. La nivelul teoretic, al scopurilor proclamate, comunismul s-a pretins întruchiparea "umanismului absolut", o societate din care au dispărut distincțiile de clasă și în care oamenii ar putea trăi într-o deplină libertate. Libertatea însăși, în concepția marxistă, singura permisă sub regimul comunist, era definită drept necesitate înțeleasă. Partidul comunist era
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
acolo unde bîntuie fantomele spaimei, acolo unde rațiunea nu are bilet de liberă circulație. Și cum "somnul rațiunii zămislește monștri", transferul din real în imaginar, în oniric se produce pe neobservate, "binevoitorii" vecini de bloc ai profesorului devenind creaturi suprarealiste, întruchipări grotești ale fricii funciare, ale spaimelor acumulate pe traiectoriile unei vieți de supunere lașă, de compromisuri și alinieri obediente. Sub agresiunea acestor făpturi goyești, viața de familie a profesorului devine un infern, iar, iar ființa lui e supusă unei devastări
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
astăzi literatură : minimalismul care e infrarealist și explorează microscopic ceea ce, altfel, pare insignifiant (cu adagiul, platonician dacă vreți : nu dați importanță lucrurilor care se văd, căutați Înapoia lor) și « maximalismul », hiperrealist, care explorează de la Înălțimi gnomice rațiunea istorică recentă prin Întruchipări memorabile (cu adagiul : dați toată importanța lucrurilor care se văd, căutați Înaintea lor) : este vorba despre literatura lui Michel Houellebecq, unde naratorul povestește mereu din viitor. Între miniși maxiexistă Încă o paradigmă scripturală despre care se vorbește destul de mult la
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
plecarea definitivă: "Și iarăși prin biserici de frunze și de aur,/ la păduricea de roșcovi a copilăriei..." sau "Copilule care ai fost,/ ai mai rămas pe undeva?/ În care ierbi a adormit/ pierdută umbra ta." Privirea caută umbra flăcărilor, imponderabilul, întruchipările pure. El este blândul și palidul mire care alege drumul cel mai scurt spre țărmul cunoscut: " voi fi cam ciudat, tu să nu plângi atunci/ toate se schimbă, iată și anii/ aceia fierbinți nu mai sunt/ acum voi pleca spre
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]