25,683 matches
-
exilul! Italia și visul francez La Triesteviața lui Eugen Ștefănescu și a ortacilor săi cunoaște o altă față a străinătății, erau liberi și tratamentul de care se bucurau din partea autorităților era civilizat, mult diferit de cel din temutele lagăre sârbești. Șederea la Trieste n-a fost de lungă durată, a constituit o perioadă de relaxare și refacere psihică, absolut necesară pentru ceea ce avea să urmeze în viața lor. Se arătaseră zorii libertății și cei trei studenți silvicultori - Genu Ștefănescu, Tiberiu Cunia
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
sale. Revede locuri care-i trezesc amintiri și parcurge pe jos traseele de altădată, pe unde cu șase ani în urmă făcuse primii pași spre o școală de prestigiu... Răvășit de aducerile-aminte, refăcând trasee preferate în cei doi ani de ședere la Nancy, petrece câteva ore în compania gândurilor și imaginilor unui trecut nu prea îndepărtat, apoi se îndreaptă spre gară, pentru că drumul său continuă spre Elveția, unde-l așteaptă Sandu Ionescu. În „Țara cantoanelor” cu Sandu Ionescu De la Nancy ajunge
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
prieteni de la Madrid. Pe 8 august 1955, părăsește Madridul mai bogat sufletește și cu câțiva prieteni minunați în plus, și revine la Paris, de unde va pleca în curând spre America. Poveste din Vancouver - intersecția cu moartea După patru luni de ședere în Europa, Genu Ștefănescu revine pe continentul nord-american. La New York îl aștepta același prieten, Emil Onaca. Stă câteva zile în marea metropolă americană și încearcă diverse variante pentru a obține o bursă la una din universitățile americane. Dezamăgit, obosit, fără
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Sub ramuri de tei înfloriți sînt nopți albe care te însoțesc pretutindeni fără măsură, slăvind aproape elegiac strigătul acesta în schimbul iubirii, certitudine dulce, crudă și uneori amară după o lungă ședere într-un ochi albastru... Referință Bibliografică: In sacrum facere / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 298, Anul I, 25 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
IN SACRUM FACERE de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356875_a_358204]
-
ROMÂNI ÎN FRANȚA, CANADA ȘI STATELE UNITE Autor: Octavian Curpaș Publicat în: Ediția nr. 298 din 25 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Autor, OCTAVIAN CURPAȘ Editura "Anthem" Arizona, SUA, octombrie 2011 CAPITOLUL IV Parisul - piatră de temelie la edificiul succesului! Iugoslavia - ședere scurtă la Panciova și Kovacica, un an și câteva luni la Banovici, la Zrenianin pentru o vreme mai scurtă, apoi Italia - la Trieste, la Cinecitta pentru două luni și în final la Torino, de unde a plecat în Franța, la Paris
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
au luat apoi șireturile de la ghete și centurile, ca nu cumva să ne sinucidem și după ce-am urmat regulile prevăzute în legile francezilor și-am petrecut o noapte la închisoare, ne-au dat drumul, înmânându-ne un permis de ședere în Franța, valabil pentru trei luni”. Nea Mitică își amintea cu lux de amănunte totul: „Acuma? Acuma suntem liberi? - a întrebat profesorul Ionescu și ne-am îndreptat bucuroși spre gară să luăm trenul spre Paris!” Vous connaissez monsieur Vasile Țâra
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356876_a_358205]
-
în calitate de cetățean al unei țări din Vest. „Cum în America e bine cunoscut termenul homeless sau în România, oamenii străzii, cloșarii trăiau în Parisul anilor ’50 - îmi spune nea Mitică - însă spre deosebire de homeless, cloșarii dețineau un fel de permis de ședere pe malul Senei. Aparțineau tuturor categoriilor sociale, dar mulți erau din rândul intelectualilor. Dan Isăcescu stătea pe cheiul Senei, împreună cu cloșarii. Stive de cărți tronau printre locașurile improprii, construite după priceperea și posibilitățile lor. Dan citea foarte mult, îi plăcea
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
șterse niciodată din memoria lui. Disperarea te duce cu trenul în Franța... și-apoi,în Canada Autoritățile locale se foloseau din plin de prezența refugiaților pe teritoriul iugoslav, repartizându-i în diverse locuri (lagăre) de muncă, pe toată perioada de ședere în țara lor. Însă nu munceau gratuit, fiind remunerați cu sume modice pentru munca prestată. Apoi, după ce profitau din plin de munca lor, o perioadă, fie îi expediau în țările de proveniență - și asta se întâmpla cu cei mai mulți dintre ei
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
Monetar Internațional, care considera că România nu își poate permite asemenea aventuri economice. Curând însă, primul-ministru român Victor Ciorbea participă în S.U.A. la un somptuos dineu oferit de Bell Helicopters și Merryl Linch, compania și banca preocupându-se de întreaga ședere în S.U.A. a premierului român. Un fost prim-ministru al României la acea dată, Teodor Stolojan, declara probabil propagandistic (de pe poziția inițială a Băncii Mondiale, al cărei salariat era?), după demararea afacerii Dracula: "Contractul cu Bell Helicopters a fost o
CAP. 16 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355714_a_357043]
-
luni în Germania (1 septembrie - 1 decembrie), unde lucrează alături de specialiștii germani într-un laborator de biologie celulară. Este primul contact cu străinătatea, care se pare că-i va deschide tinerei doctor în microbiologie, apetitul pentru munca în afara granițelor. În timpul șederii în Germania face o scurtă călătorie în Franța. Cum securitatea comunistă era foarte vigilentă, Luciana Stănilă este chestionată imediat asupra motivului deplasării sale în Franța. Societatea românească a acelor timpuri era în plină efervescență comunistă, iar deplasările în străinătate se
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
se va dedica în exclusivitate profesiei. Pe parcursul derulării celui de-al doilea contract cu Algeria, activitatea Lucianei Stănilă se desfășoară la Constantine (al treilea oraș algerian, ca mărime), în calitate de conferențiar la facultatea de medicină din localitate. În anul 1984, în timpul șederii sale în Algeria, reușește să viziteze Egiptul. Revine în România în anul 1985 și va lucra, până la vârsta de pensionare, la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj, urcând, treaptă cu treaptă, în ierarhia profesională, după cum urmează: 1985 - 1990 - asistent universitar; 1990
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
Chiar eu îi făceam reproșuri, îmi îngăduiam niște polemici cu el care erau injuste, pentru că mie mi se părea că el exagerează, ceea ce nu era adevărat, dar eu greșeam, fiindcă nu se poate face asta fără exagerare. Mai târziu, după șederi, deci în ani diferiți, la mănăstirea Chevretogne, mănăstire benedictină din Belgia, a dobândit acolo, mulțumită climatului extraordinar de civilizat și tolerant, o potolire, o liniștire și ceea ce numea el, accesul la dreapta socotință, încât, după aceea, în adevăr, creștinismul lui
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
tristă-dar nu dureroasă.” Majoritatea celor care l-au văzut la vârsta adolescenței, ca hoinar sau la Cernăuți, la Blaji, la Sibiu sau la Viena, îi atribuie lui acest portret. Între 1900 și 1914 au fost date publicității numeroase evocări ale șederii lui Eminescu la Blaj și în alte locuri din Transilvania, dartorită foștilor colegi de atunci, un Petrea-Poenaru, M.Strajanu, Grigire Dragoș, Ștefan Cacoveanu, Ioan Orga, Petre Uilăcan, Ilie Dăianu, N. Densușianu etc. Copilandrul , deși „ slăbuț îmbrăcat”, purtând roc negru și
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
de protecție subsidiara acordate de România și pentru membrii de familie ai acestora, în cazul cărora s-a solicitat reunificarea familiei 5,2 B. Vize 1 Viza de tranzit aeroportuar 60 2 Viza de tranzit 60 3 Viza de scurtă ședere 60 4 Viza de lungă ședere 120 C. Servicii notariale Redactarea, autentificarea și revocarea unui înscris, indiferent de natură acestuia: - un exemplar 40 - pentru fiecare exemplar în plus 10 Legalizarea semnăturii traducătorului 40 Legalizarea unei copii de pe înscrisuri 10 Legalizarea
MAI PUŢINE TAXE CONSULARE ! ÎNTÂLNIREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI CU PRIMUL MINISTRU de NINETA BĂRBULESCU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370483_a_371812]
-
și pentru membrii de familie ai acestora, în cazul cărora s-a solicitat reunificarea familiei 5,2 B. Vize 1 Viza de tranzit aeroportuar 60 2 Viza de tranzit 60 3 Viza de scurtă ședere 60 4 Viza de lungă ședere 120 C. Servicii notariale Redactarea, autentificarea și revocarea unui înscris, indiferent de natură acestuia: - un exemplar 40 - pentru fiecare exemplar în plus 10 Legalizarea semnăturii traducătorului 40 Legalizarea unei copii de pe înscrisuri 10 Legalizarea semnăturii de pe un înscris sub semnătură
MAI PUŢINE TAXE CONSULARE ! ÎNTÂLNIREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI CU PRIMUL MINISTRU de NINETA BĂRBULESCU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370483_a_371812]
-
și cu Aladina din Al Ain. Suntem foarte aproape de ceea ce Inițiații numesc AIN SOPH OR. Sensul de dincolo de sens? Mi-ar plăcea să cred că da. Realitate dincolo de legende. Senzația resimțită de autoarea acestui „jurnal de bord”, pe tot parcursul șederii în Emirate, al călătoriei este, cum însăși mărturisește cu sinceritate, „ mult prea copleșitor” (p. 192). Aceeași ca și pentru cititor! Nu-mi este deloc clar de ce apare ideea de scindare ( oricum schisma a fost provocată demult, ea există deja!) pentru că
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – NOIEMBRIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369386_a_370715]
-
nici nu-și conștientizează indianismul. Din exemplele enumerate mai sus, cititorul înțelege că suntem departe de a avea o limbă comună, din cauză că grupurile de romi au plecat cu formele de romani formate așa cum sunt și astăzi. Ca urmare a îndelungatei șederi în diverse zone indiene, limba romani a preluat culorile dialectelor locale indiene. Recenta acceptare a romilor din partea Indiei ca și posibilă diaspora se întemeiază aparent pe existența a 1500 de cuvinte indiene în limba romilor. Aceasta este declarația lui Lokesh
LIMBA ROMANI -VICTIMA DOCTORATELOR! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370658_a_371987]
-
care nu avea mai mult de două sute de metri pătrați. Prevedea când își va deschide petalele fiecare boboc și era gata să imortalizeze în imagini fotografice acest moment memorabil. Am fost și eu martorul acestor evoluții în acele zile de ședere la Tongrinne. Am văzut narcise care pe o singură tulpină aveau două sau trei flori, fenomen întâlnit în Belgia pentru prima dată. Așa ceva am mai întâlnit apoi întrun parc din Bruxelles unde rondurile erau pline cu lalele și narcise cu
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
opera ei - devine locul preferat de odihnă și așteptare. Totul era așezat și întocmit de dânsa, totul o îndemna să rămână cât mai îndelung acolo. Cucerită de vraja Ruginoasei, Elena Cuza a stat la Ruginoasa toată vara aceea, prelungindu-și șederea până toamna târziu. Vara anului 1864 a fost pentru ea cea mai plăcută din verile pe care le trăise de când era suverana țărilor române. Deși stătuse singură la Ruginoasa, în refugiul ei, ferită de viața publică, Elena Cuza era atentă
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
în anul care va veni. În vara lui 1992, Ion pleacă în Franța cu o nouă expoziție tot în orașul Nantes dar și la Vallet, o mică localitate în apropierea acestuia. Cu lucrările pe care le-a pictat aici pe timpul șederii lui în aceste locuri, mai deschide o expoziție la Chapelle sur Erdre și în mica localitate Bouai. După ce s-a întors din Franța, la câteva zile primesc un telefon de la el, și-mi spune de vreau să vin la ateleirul
VECHI AMINTIRI DESPRE ION de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368007_a_369336]
-
a călătoriei cu trenul în secolul XXI spre și dinspre Botoșani (... doar că din gara asta....au dispărut ... trenurile. Adică, drumul către Vereștiul pătimirii noastre l-am făcut într-un automotor rudimentar care scutura și trosnea din încheieturi...”. „După o ședere de aproape două ore pe peronul cu scaune distruse, printre câini jigăriți și călători amărâți, sosește trenul spre Botoșani care trage iar la o linie depărtată, pierdută în iarba... De aici, spectacolul ar fi meritat filmat pentru o producție tragi-comică
SCRISORILE UNUI JURNALIST – LUCIA OLARU NENATI de CATINCA AGACHE în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368170_a_369499]
-
din volumul de debut `Primele iubiri“: „Bătăile versului am prins a deprinde/ Nu din cărți, ci din horă, din danț/ Rimele din bocete și colinde,/ Din doinele seara cântate pe șanț.“ Pentru Preasfințitul Părinte Episcop Vicar Dr. Timotei Aioanei Prahoveanul șederile în preajma celor care se nevoiesc în mănăstiri, catedrale, biserici, capele au reprezentat unele dintre experiențele existențiale inițiatice cu care a fost norocit. Le-a trăit plenar și benefic, cu răsunet prelung în ființa sa de monah, arhimandrit, ierarh. S-a
CHIPURI DE IERI ŞI DE AZI ÎN RAMA VEŞNICIEI, COLECŢIA „MEDIA CHRISTIANA”, SERIA „LUMINA”, A EDITURII BASILICA, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368174_a_369503]
-
Nu s-a mai găsit o persoană să vă cucerească inima, mai ales că stați la malul mării și vin atâtea turiste aici? - Până acum nu, ele vin și pleacă și dacă se întâmplă să mai popsească vreuna, pentru o ședere efemeră în viața mea, nu am contabilizat niciodată momentele. Dar cine știe ce ne rezervă ziua de mâine? Poate mâine, marea va fi darnică și frumoasă, să-mi aducă o mireasă. A început să râdă cu plăcere de jocul meu de cuvinte
FEMEIA DE SUB LUNĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368230_a_369559]
-
Ocrotitorul României.Părintele disident Gheorghe Calciu Dumitreasa, inițiatorul proiectului, a plecat la cele veșnice în toamna anului 2006, lăsând parohia fără pastor. Cu toate acestea, în anul 2007 ... XXVIII. VALENTIN BALAJ VA FI DEPORTAT ÎN ROMÂNIA DUPĂ 16 ANI DE ȘEDERE PE TERITORIUL SUA, de Simona Botezan , publicat în Ediția nr. 622 din 13 septembrie 2012. Valentin Balaj se află la centrul de detenție U.S. Immigration and Citizenship Customs Enforcement (ICE) din Florence, AZ din aprilie 2012 și urmează să fie
SIMONA BOTEZAN [Corola-blog/BlogPost/362484_a_363813]
-
așteptați de Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu, alături de câteva sute de persoane care reprezentau autoritățile politice, instituții ale statului și societatea civilă. La primirea pe aeroportul Otopeni, Majestatea Sa a primit din partea Ministerului de Externe pașaportul românesc. În această ședere în Capitală, Regele Mihai și Regina Ana au depus flori la Crucile eroilor din Piața Universității, în prezența a 20 000 de persoane care au vrut să îi ureze regelui bun-venit. De asemenea, Regele Mihai și Familia Regală au fost
SE ÎMPLINESC 20 DE ANI DE LA REVENIREA REGELUI MIHAI I ÎN ROMÂNIA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362672_a_364001]