3,279 matches
-
kilometri fără să găsesc măcar un șipot de apă, un izvor cât de mic, fără să zăresc un singur copac. Așa trebuie să fi fost deșertul de care vorbește Biblia, chiar dacă, cât se vedea cu ochii, nu zăream pic de șes, ci tot dealuri și munți, și stânci deasupra unor prăpăstii. Îmi aminteam de poezia lui Dante. Erau niște promontorii înfricoșătoare, unele cărări, de-alungul pantelor, se învecinau cu genunile pe fundul cărora de zăreau stânci fierăstruite și ascuțite, adevărate bolgii infernale
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
student... E o poezie de Tudor Arghezi, „Poate că este ceasul“. Vrei să-ți spun ultima strofă ? „Să luăm cenușa stinsă pe vechile altare,/ Să-i dăm din nou văpaia și-un fum mai roditor,/ S-o-mprăștiem, sămânță, pe șesul viitor,/ Nădăjduind culesul târziu, cu întristare.“ Adică m- am făcut mare, voia să spună tataia, dar asta îl și întrista un pic, pentru că n-a avut destul timp să se bucure de copilăria mea. A fost surprins, într-o zi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
pertinence du modèle bureaucratique sur lequel ont été construits leș systèmes administratifs contemporains. D'abord, on trăite des questions conceptuelles sur le management, concept qui génère beaucoup de malentendus qui se réfèrent, à la fois, à son origine géographique, à șes significations et aussi à son ancienneté et même et à son domaine inițial d'application. Ainsi, le terme management vient du latin manus (main) qui signifiait l'action de manipulation, de management. Plus tard, le concept de management a eu
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
l'ancien directeur exprimait l'idée d'une manière autoritaire de coordonner leș activités, conformément à certaines exigences prédéterminées et imposées par celui au nom duquel on exerçait la direction qu'il soit public ou privé le manager (avec tous șes dérivés) définit un style beaucoup plus flexible, où l'art de diriger, de déterminer implique un degré élevé d'adaptabilité à la dynamique des réalités, au niveau décisionnel. Le management de l'organisation est abordé dans cet ouvrage de plusieurs
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
privé, mais îl est important en raison de la difficulté ressentie par de nombreuses personnes d'aborder le secteur public. Parce que leș gens ont accordé du pouvoir à la société, ils veulent un traitement juste et équitable de la part de șes institutions. L'élément de coercition restreint également la manière de considérer le public comme des clients. Nous pouvons également dire que le secteur public a des formes différentes de responsabilité par rapport au secteur privé. Tandis que leș managers des
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
a fi mișcările muntenegrenilor. Sfărâmarea lui Muktar Pașa la Verbița (Vrbica), bătălie în care au căzut mai mulți pași și s-au luat muniții, stindarde și prizonieri, retragerile maiestre ale Voievodului, care căuta prin ele a atrage pe turci de pe șes la locuri muntoase unde ei să nu fie în stare a dezvolta armată, o tactică asemănătoare cu cea a domnilor noștri vechi, sânt atâtea semne că muntenegrinii pricep mai bine lupta cu mulțimea covârșitoare a turcilor decât sârbii. [28 iulie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
împrotiviri, dar care susțin că la Kniajevaț Horvatovici ar fi pierdut 4000 oameni, aproape toate tunurile și foarte multe puști; iar corpul lui Leșianin ar fi deja încunjurat fără scăpare de cătră trupe turcești. După aceste sorginți Osman Pașa, ocupând șesul Timokului, ajung[e] deja cu avantgardele sale corpul lui Ahmet-Ejub Pașa. Zaițar ar fi fost ocupat după două zile de o luptă care s-au sfârșit cu deplina biruire a sârbilor, iar Leșianin, retrăgându - se, a văzut că între el
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
lui Aurelian a fost cu totul deșertată de populație romană și reocupată de ea sub regele bulgar Krumus. Teoria lui șafarik, că resturile romane rămase în Dacia s-a retras la munte, de unde apoi s-a coborât spre a umple șesurile țărilor, ca cea mai apropiată adevărului, a fost împărtășită de slaviștii mai noi precum Kopitar, Miklosich și de învățații germani Hoff, Wietersheim și Th. Mommsen. Roesler în fine reîmprospătă teoria lui I. Chr. Engel că românii din a stânga Dunării
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fața Europei, și curentul de vest, ce tinde a menține statu quo. hotărârea noastră pentru Răsărit sau Apus va atârna desigur de viitorul ce ni-l vor asigura, și aceasta nu ca stat numai, căci statul român prin teritoriul său șes și deschis din toate părțile nu pare menit de providență de a fi militar și cuceritori, ci ca nație. Ni se pare evident că viitorul Orientului este o confederație de popoare în care egalitatea naționalităților și limbelor, pe orice teritoriu
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
1/2 sosi din Chișinău la Ungheni consulul general rus din București, d. Stuart, care se sui apoi imediat în trenul ce a plecat spre Iași. La 2 oare trupele au început să se miște și să ieie pozițiuni pe șesul Unghenilor. La vestea că țarul vine: Pr. S. mitropolitul Iosef se îmbrăcă în veșminte și așteptă astfel între doi arhimandriți și încunjurat de delegații români. La 5 oare sosi trenul carele aducea pe M. S. Împăratul Rusiei. Țarul, urmat de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
între Iași și Podul Iloaiei drumul a rămas nepracticabil. [17 aprilie 1877] INUNDAȚIE Revărsarea Bahluiului, descrisă de noi în n-rul trecut, n-au încetat de-a crește decât momentan. Alaltaieri noaptea apele au crescut din ce în ce mai mari, casele rău zidite din șesul Bahluiului au început a se topi și locuitorii erau în parte în cel mai mare pericol. Cât ține șesul Bahluiului era numai o apă; stradele, chiar cele mai înălțate, erau sub valuri, asemenea ogrăzile și grădinele, iar mai în departare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
n-rul trecut, n-au încetat de-a crește decât momentan. Alaltaieri noaptea apele au crescut din ce în ce mai mari, casele rău zidite din șesul Bahluiului au început a se topi și locuitorii erau în parte în cel mai mare pericol. Cât ține șesul Bahluiului era numai o apă; stradele, chiar cele mai înălțate, erau sub valuri, asemenea ogrăzile și grădinele, iar mai în departare se vedeau de la șiruri întregi de case numai streșinele. Toată ziua de alaltaieri au fost consacrată scăpării nenorociților cari
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Venind cineva de la gară în stradele vestitului municipiu Dacorum Iassiorum rămâne încîntat de podirea cu asfalt a stradelor noastre, pe care te poți plimba ca-n salon. Dar dacă vizitatorul ar avea curiozitatea de a merge în suburbii depărtate din șesul Bahluiului, de ex. pe șesul dintre șoseaua Țuțorei și înălțimile pe care se înșiră orașul, începînd de la Curtea Domnească pân-la Tătărași (tîrgul de jos, țigănimea domnească), atunci ar avea cu totul altă priveliște. Acolo în loc de strade sunt adevărate lagune de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
stradele vestitului municipiu Dacorum Iassiorum rămâne încîntat de podirea cu asfalt a stradelor noastre, pe care te poți plimba ca-n salon. Dar dacă vizitatorul ar avea curiozitatea de a merge în suburbii depărtate din șesul Bahluiului, de ex. pe șesul dintre șoseaua Țuțorei și înălțimile pe care se înșiră orașul, începînd de la Curtea Domnească pân-la Tătărași (tîrgul de jos, țigănimea domnească), atunci ar avea cu totul altă priveliște. Acolo în loc de strade sunt adevărate lagune de glod; podului de lemn de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de înțeles. Pentru a vedea ce scop urmărește autorul în scrierea sa, vom reproduce câteva pasage din prefață: Prin cultura pomilor se poate folosi aproape fiecare petec de pământ, mănos sau sterp, uscat sau apătos, cald sau rece, reprezentând un șes adăpostit sau un rozor pietros. Pomii frâng forța vânturilor și conservă timp îndelungat umezala care contribuie la formarea nourilor. De unde se esplică că, pe când țările pleșuve adese ajung a fi bântuite de secete îndelungate și vijelii, țările încarcate de pomi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceste vorbiri frumoase. Introducerea republicei și a sistemului de înfrățire european sau universal ar însemna în Spania începutul sfârșitului, căci fără asalturi de palat, fără dărâmare de statui și împușcături pe uliți, libertatea, egalitatea și fraternitatea nu pot dura acolo șes[e] săptămâni. În Francia vedem de un secol tendința întotdeauna vană de a funda și întări o stare de libertate. Acum a venit atât de departe, că un regim nu se mai susține decât prin intimidarea cu o stare de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
tată, se spunea printre cei de-ai casei. Hai, intră! Oamenii beu, dau pe gât politica federală, he, he. Tot ce-i brav în mine la roșu. Leșul meu verzuliu ca ghinion exemplar pe verde. Care va să zică, așa de jos era șesul podișului omenesc, chiar așa, he, he... Dar acum... Hai Mariedl. Vino-ncoa și să-ți fie frică, he, he... Tatăl tău vrea să-ți îndoape gura ta maternă, gura ta maternă și botul îmbăloșat. Mariedl își ridică rochia și îi
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a funcționat aici (două la număr), făcea parte din categoria celor cu pivot central, de mărime mijlocie, cu un singur rând de pietre, specifice pentru puterea eoliană din Colinele Tutovei. O asemenea moară a existat și în Tarnița, la punctul „Șes”, aparținând proprietarului Iftene Chirilă, situată în partea de vest a locuinței acestuia la distanța de 100-120 m de drumul județean. Etnograful Tudor Pamfile, originar din satul Țepu, județul Tecuci, remarcă: „Moara de vânt este o moară ca și cea de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
1928 existau în satele din zonă doi grădinari la Tarnița, unu la Oncești și doi la Dealul Perjului. Până la colectivizare, zeci de fântâni cu cumpene scoteau apa din puțuri special amenajate, pentru a uda grădinile de zarzavat. În grădinile de la șes se instalau colibe pentru supravegherea grădinilor. Focurile din noapte, cântecele și chiuiturile creau o atmosferă pe care anii copilăriei nu o pot da uitării. PĂSTORITUL Meleagurile comunei au oferit condiții favorabile pentru dezvoltarea unei vieți pastorale și, în special, în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
copilăriei nu o pot da uitării. PĂSTORITUL Meleagurile comunei au oferit condiții favorabile pentru dezvoltarea unei vieți pastorale și, în special, în satele Tarnița și Satu-Nou, având zone de pădure, cu poieni și curături sau fânețe de sub păduri și din șesul Berheciului. Sunt ciobani care au constatat de timpuriu că păstoritul este o ocupație mai rentabilă și mai liberă decât agricultura. Se poate vorbi de păstoritul agricol, ocupația de bază fiind agricultura, iar păstoritul fiind pus în serviciul agriculturii, la noi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
porcușorul ș.a.). Ecologizarea pârâului Berheci în anul 2004 a dus la distrugerea faunei (rațe sălbatice, bâtlani, cocostârci și multe alte păsări migratoare care-și găseau loc pentru cuibărit). Lunca, stuful și papura au dispărut, oferind loc agriculturii de pe dealuri și șesuri 1. Panta versanților variază între 10-40%. Expunerea versanților este vestică și estică, fiind determinată de orientarea nord-sud a cumpenelor de apă, acest lucru influențând circulația oamenilor. Greu de străbătut acest teritoriu! Altădată, datorită pădurilor seculare și reliefului fragmentat (coline, văi
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poate vor mai fi utilizate pentru pajiști, viță de vie, pomicultură și culturi cerealiere. Amintim în acest sens podgoriile de la Cioara și Satu-nou, precum și livezile de la Lazu și Bărboasa. Pe platourile colinare Rotăria, Dealu Bărboasa, Onceștii Vechi, precum și pe șesurile din zona Berheciului și a afluenților, se află cernoziomurile cambrice, ce au o fertilitate mare și sunt favorabile culturilor de plante tehnice și cerealiere. Solurile cenușii sunt răspândite în zona de contact a satelor Dealu Perjului, Valea Iepei și Taula
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu arbori seculari, încât trebuia să fii cu mare atenție când treceai prin pădure după asfințitul soarelui, deoarece era pericolul să-i întâlnești pe vestiții hoți Neghină și Burleanu. În poieni și locuri despădurite se construiau locuințe cu acces la șesul de pe valea pâraielor, folosit pentru pășune și agricultură. Pământul unde se află satele comunei noastre, după unii istorici, a fost acoperit de pădure în proporție de până la 70%. Exploatarea pădurilor a fost nedirijată de-a lungul timpului, s-a făcut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
terenului sau compoziția solului: La Pietre, La Nisipăria lui Savin. Tot în categoria toponimelor care arată forma terenului se înscriu și următoarele: Zăpodia - ce desemnează un platou situat pe o colină, Movila - o ridicătură proeminentă de pământ, Podiș, Costești, La Șes, La Vale, Pe Izlaz, Pe Luncă, Pe Zare - indică partea superioară a unei coline. Alte toponime indică o însușire a locului: Sărături, Săcături, Împuțita; altele evocă vegetația: Pădurea lui Florea, La Rădiu, La Tărăbuț, La Gălbigea, La Plop etc. Locurile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
o spusese lui G. Tutoveanu, prefectul de Tutova, și poetul, că la moșia lui Ivanciu, mare proprietar local, care cumpără gunoiul și își îngrașă ogorul cu el, „grâul dsale a dat 150 fire la un spic", iar în Egipt sunt șesuri în care grâul dă și „câte 300 fire la un spic". Revista informa în primul său număr că poetul George Tutoveanu primise titlul de președinte de onoare al Societății „Iuliu A. Zanne", societate înființată în ziua de 21 noiembrie 1929
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]