1,435 matches
-
veverița, căprioara, mistrețul. La acestea se mai adaugă lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, dihorul ,popândăul, șoarecii. Dintre păsări avem vrabia, mierla, ciocănitoarea, porumbelul sălbatic, cinteza, pupăza, graurul, bufnita, uliul. Reptilele sunt reprezentate prin șarpele de pădure, gușter. Bălțile din Lunca Șiretului găzduiesc rata sălbatică, gașca sălbatică, lișița, pescărușul albastru, bâtlanul. În apă viețuiesc crapul, salăul, carasul, roșioara. Această bogăție faunistica permite practicarea vânatului și a pescuitului sportiv. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Pașcani se ridică la de locuitori, în
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
sat și un târgușor. Odată cu construirea căii ferate Liov-Cernăuți-Iași care trecea prin zonă, târgușorul, care în 1879 numără doar două hanuri și câteva prăvălii, a înflorit. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Pașcani era o comună rurală, reședință a plășii Șiretul de Jos a județului Suceava, comuna formată din satele Târgușorul Pașcani, Gară Pașcani, Fântânelele, Brătești, Sodomeni, Boșteni, Gâșteni, Topile, Valea Seaca, Contești, Blăgești și Lunca, având în total 10498 de locuitori ce trăiau în 2302 case. Funcționau în comuna 8
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
arhitectură de interes național. În rest, alte patru obiective din oraș sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași că monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Blăgești, aflat la nord-nord-vest de sat, pe malul stâng al Șiretului, într-un cot al râului, sit ce cuprinde urmele unei așezări eneolitice (cultură Cucuteni, faza A) și ale uneia medievale. Un alt obiectiv este clasificat că monument de arhitectură: din strada Gării (1876). Celelalte două sunt clasificate că monumente de
Pașcani () [Corola-website/Science/296973_a_298302]
-
râul Buhai, la 200 m altitudine pe malul drept al râului Jijia. Din punct de vedere geografic, orașul este așezat în partea de nord est a României, în zona de contact dintre regiunea de dealuri înalte Bourul-Ibănești de pe stânga văii Șiretului și Câmpia Moldovei pe cursul superior al râului Jijia. Dealurile de la nord, nord-vest și vest de oraș sunt Măgura Ibănești (385m), Pietriș-Dersca (472m), Hăpăi (472m). Spre vest, la 15 km, este valea Șiretului iar spre nord-est, la 35-40 km este
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
de dealuri înalte Bourul-Ibănești de pe stânga văii Șiretului și Câmpia Moldovei pe cursul superior al râului Jijia. Dealurile de la nord, nord-vest și vest de oraș sunt Măgura Ibănești (385m), Pietriș-Dersca (472m), Hăpăi (472m). Spre vest, la 15 km, este valea Șiretului iar spre nord-est, la 35-40 km este valea Prutului. Ca poziție pe glob, Dorohoi se află la intersecția paralelei 47°58' N cu meridianul 26°23' E. Așezarea pe acestă latitudine face că orașul să primească o cantitate de căldură
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
Tudor Vladimirescu este o comună în județul Galați, Moldova, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Se află în Lunca Șiretului. Verile sunt foarte calde și uscate, iar iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
iernile geroase, marcate de viscole puternice, dar și de întreruperi frecvente provocate de advecțiile de aer cald și umed din S și SV care determină intervale de încălzire și de topire a stratului de zăpadă. Pe fundalul climatic general, luncile Șiretului, Prutului și Dunării introduc în valorile și regimul principalelor elemente meteorologice, modificări care conduc la crearea unui topoclimat specific de lunca, măi umed și mai răcoros vară și mai umed și mai puțin rece iarnă. Conform recensământului din 2011, comuna
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
de lunca, măi umed și mai răcoros vară și mai umed și mai puțin rece iarnă. Conform recensământului din 2011, comuna Tudor Vladimirescu are o populație de 4872 de locuitori. Comună se află în sud-vestul județului, pe malul stâng al Șiretului și este străbătuta de șoseaua națională DN25, care leagă Galațiul de Tecuci. Comună Tudor Vladimirescu are o suprafață de 5404 ha și 6000 locuitori. Climatul comunei are un caracter temperat caracterizat prin veri călduroase și ierni geroase.Temperatura medie anuală
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
Este reprezentată în principal de cursurile de apă a râului Siret. Debitul râului este destul de mare, deși în perioada secetoasa a anului acesta scade considerabil. Pentru protejarea terenului din lunca, împotriva inundațiilor s-a construit un dig care însoțește cursul Șiretului pe întreg teritoriul comunal și se continuă și pe celelalte teritorii din aval.Din teritorii, Șiretul primește doi afluenți mai importanți pârâul Geru și pârâul Călmățui.Pârâul Călmățui formează în apropierea mâlului Șiretului într-o formă microdepresionară baltă TALABASCA cu
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
deși în perioada secetoasa a anului acesta scade considerabil. Pentru protejarea terenului din lunca, împotriva inundațiilor s-a construit un dig care însoțește cursul Șiretului pe întreg teritoriul comunal și se continuă și pe celelalte teritorii din aval.Din teritorii, Șiretul primește doi afluenți mai importanți pârâul Geru și pârâul Călmățui.Pârâul Călmățui formează în apropierea mâlului Șiretului într-o formă microdepresionară baltă TALABASCA cu apă tot timpul anului. Apa freatică se gaseste cantonata sub forma pânzelor acvifere în depozite cuaternare
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
a construit un dig care însoțește cursul Șiretului pe întreg teritoriul comunal și se continuă și pe celelalte teritorii din aval.Din teritorii, Șiretul primește doi afluenți mai importanți pârâul Geru și pârâul Călmățui.Pârâul Călmățui formează în apropierea mâlului Șiretului într-o formă microdepresionară baltă TALABASCA cu apă tot timpul anului. Apa freatică se gaseste cantonata sub forma pânzelor acvifere în depozite cuaternare interceptarea acestor pânze de apa freatică s-a făcut prin fântâni, care sunt in lunca la adâncimi
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
câmpia Tecuciului și anume la sud de localitatea Liești, în jurul satului Hanu Conachi, pe o fâșie de circa 4 km lungime și 0,5 - 1 km lățime având o suprafață de circa 84 ha și care se continuă până în lunca Șiretului. Puterea economică a comunei Tudor Vladimirescu este scăzută. Principalele activități ale zonei sunt legate de agricultură și creșterea animalelor. În comuna este și o fabrică de mobilă, unde lucrează atât persoane din comuna cât și din comunele alăturate. Tradițiile păstrate
Comuna Tudor Vladimirescu, Galați () [Corola-website/Science/301225_a_302554]
-
est cu comunele Schela și Braniștea, la vest cu comună Piscu, la sud-vest cu județul Brăila, iar la sud râul Siret constituie limită naturală a teritoriului administrativ. În zona de silvo - stepa e situată pădurea Independența, prin mijlocul căreia curge Șiretul. În componență ei găsim predominant salcie și plop. Fondul forestier al comunei Independența este de 793 ha, din care 510,93 ha reprezintă pădure. Teritoriul comunei este traversat pe direcția NV - SE de DN 25 Galați - Tecuci, drum modernizat; de
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
hidrografic al râului Siret, care primește afluenți pe partea stângă pâraiele ce se dezvoltă pe văile de eroziune orietate nord - sud, dintre care cele mai importante: văile Cainei și Lozovei, preluate de pârâul Bârlădel, al cărui curs este paralel cu Șiretul. Instituție centrală la nivel local: primăria comunei Independența - comună care-și începea activitatea oficial în anul 1884. După anul 1990, în urma alegerilor libere, înregistrăm la conducerea Primăriei Independența pe Șorcaru C-tin (până în 1992), Costin Ducă - (1992-1996), Ene Costică (1996
Comuna Independența, Galați () [Corola-website/Science/301214_a_302543]
-
mm. Floră este cel mai bine reprezentată în pădurea Hanu Conachi - rezervație naturală încă din anul 1940 - fixată pe dune fluviatile (nisipuri zburătoare) cu deosebit efort, incepand cu anul 1932. Printre speciile arboricole întâlnim: salcâmul, stejarul pedunculat, șocul, păducelul. Lunca Șiretului (aria inundabila) este reprezentată de plop, salcie, arin și cătina. Fauna este reprezentată - în pădurea Hanu Conachi - prin specia unicat: șopârla de nisip (Eremyas argută deșerți) dar și de cerbul lopătar, căprioare, vulpi, iepuri. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Fundeni, Galați () [Corola-website/Science/301212_a_302541]
-
surghiun către Istambul pe la portul de la Dunăre, Galați. Se știe că oastea otomană a fost urmărită și decimata în nenumărate lupte duse de domnitorii Moldovei (Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Ion Vodă cel Viteaz (Cumplit)), până la trecătorile de la Vadurile Dunării, Șiretului sau Prutului. Așa se face și se știe sigur că Petru Rareș, la venirea a doua oară la domnie 1541 februarie 9 cu ajutor turcesc, așa cum arată D. Almaș, “ trecută pe la schela Galaților” și s-a îndreptat către cetetea de
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
și fauna. Din punct de vedere fizico-geografic localitatea se situează la contactul părții N-E a Câmpiei Române cu partea de Sud a Podișului Moldovei respectiv sectorul sudic al Câmpiei Tecucilor care ocupă centrul și estul localității cu sectorul Câmpia Șiretului Inferior în vestul localității. Din punct de vedere climatic Iveștiul este supus maselor de aer continental din nordul și estul Europei. În cadrul județului Galați localitatea este situată la 18 km sud de Tecuci și la 53 km nord-nord est de
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
cea mai joasă a reliefului cu o înălțime ce nu depășește 20 de metri și o înălțime maximă de 22, 7 pe grinduri.Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul local de « Baltă ». În cadrul acestui șes se individualizează sectorul luncii Șiretului care merge până la valea gârlei « Ciuslucu » care se pare că a fost un curs vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge , ostroave, balastiera Bucești-Ivești. Sectorul gridurilor din mijlocul luncii mai înalt și unde până în 1881 au existat vechile vetre
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
maximă de 22, 7 pe grinduri.Întreg șesul Bârlad-Siret este cunoscut sub topicul local de « Baltă ». În cadrul acestui șes se individualizează sectorul luncii Șiretului care merge până la valea gârlei « Ciuslucu » care se pare că a fost un curs vechi al Șiretului. În acest sector întâlnim belciuge , ostroave, balastiera Bucești-Ivești. Sectorul gridurilor din mijlocul luncii mai înalt și unde până în 1881 au existat vechile vetre de sat. Lunca Bârladului care ține de la gârla « Bârlovița » până la piciorul terasei Ivești. Microregiunea teraselor din stanga Bârladului
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
o vegetație și fauna hidrofila. În ceea ce privește fenomenul de «remmu » care făcea ravagii în sectorul comun al luncii B-S ajungând spre nord până dincolo de Torcești când întreaga lunca devenea o adevăra mare el a dispărut de la mijlocul anilor ’70 când Șiretul și împarte Bârladul au fost îndiguite cu diguri de 3-5 metri.În plus faptul că de câțiva ani curge într-un canal gură de vărsare înmâlită permițând o deversare ușoară în Siret. Covorul vegetal este diversificat pe teritoriul localității; se
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
și cu o pânză freatică aproape de suprafață apar porțiuni cu vegetație hidrofila. În porțiunile mai înalte ăla luncii apar pădurile din quernicee(Arhipoaia, Huzum). În ultimii 25 de ani s-a plantat mai mult plop canadian pentru a reîmpăduri lunca Șiretului. În zona dunelor de nisip predomina salcâmul, arbore care este aclimatizat de acum 115 ani, dar găsesc și stejari sau pini. În ultimul timp, floră este în scădere întrucât cea mai mare parte a terenurilor au fost transformate de om
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
pe Siret a existat o fabrică de cherestea în perioada interbelică care folosea atât lemnul din localitate cât și cel dus cu plutele. Pădurea Cuhalm care se întindea pe o lățime de 5-7 km astăzi a rămas doar în lungul Șiretului pe o lungime de 2km. Pânzele de apă captivă a constituit principala sursă de alimentare cu apă potabilă. Din cele mai vechi timpuri oamenii au trebuit să-și aleagă vatra de locuire în funcție de locurile favorabile. Astfel deșele năvăliri ale popoarelor
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
Alexandru I. Cuza este o comună în județul Iași, Moldova, România, formată din satele Alexandru I. Cuza (reședința), Kogălniceni, Șcheia și Volintirești. Comună se află în vestul județului, pe malul stâng al Șiretului, la aproximativ 30 de km nord de orașul Român, 25 km sud-vest de orașul Târgu Frumos și la 30 km sud de orașul Pașcani. Dinspre sud spre nord, satele comunei sunt: Șcheia, Alexandru I. Cuza, Kogălniceni și Volintirești. Este traversata
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
Kogălniceni, din acest drum se ramifică și șoseaua județeană DJ207M, care duce spre sud la Butea (unde se termină tot în DN28). Situate pe malul stâng al râului Siret, satele comunei se găsesc la poalele unor dealuri propice agriculturii. Lunca Șiretului ocupă zonele inundabile de pe cursul râului. Pe valea Șiretului există exploatări de piatră de construcții (prundiș și nisip). Munții Carpați Orientali pot fi văzuți în zare spre apus, mai ales de pe culmea dealurilor care fac parte din Șaua Ruginoasei. Climă
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]
-
DJ207M, care duce spre sud la Butea (unde se termină tot în DN28). Situate pe malul stâng al râului Siret, satele comunei se găsesc la poalele unor dealuri propice agriculturii. Lunca Șiretului ocupă zonele inundabile de pe cursul râului. Pe valea Șiretului există exploatări de piatră de construcții (prundiș și nisip). Munții Carpați Orientali pot fi văzuți în zare spre apus, mai ales de pe culmea dealurilor care fac parte din Șaua Ruginoasei. Climă este temperata. Ea este influențată de circulația curenților de
Comuna Alexandru I. Cuza, Iași () [Corola-website/Science/301255_a_302584]