1,445 matches
-
exemplu: marmurele din "Fereastra Zmeilor", din "Valea Moașa Sebeșului", "Piatra Albă", "Muntele Albota", "Valea Brezcioarei"). Ultima zonă, cea mai dinspre nord, formează o parte din versantul nordic al masivului muntos. Sunt roci mai slab metamorfozate decât cele amintite și anume șisturi argintii sau verzui, cu luciu mai puțin pronunțat. Intercalațiile de calcare sunt în această zonă mai rare. Toate rocile enumerate, care formează Munții Făgăraș, nu apar la lumină decât în anumite puncte, acolo unde ele nu sunt ascuse de solul
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul litologic este alcătuit din roci dure (șisturi cristaline), acoperite de roci sedimentare, specific cristalinului. Unitățile geomorfologice, specifice teritoriului sunt lunca și colinele joase, cu versanți ondulați, cu diferite grade de înclinare și fragmentare.</br> Din peisajul natural nu lipsesc terasele joase sau abrupturile naturale care dau specific
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
Regiunile cu apă subterană sunt prezente în formațiunile cu pietrișuri și nisipuri din luncile aluvionare ale Ariesului și a afluenților săi. Deoarece mai exista și în zonele cu roci fisurate din Munții Metaliferi .Regiunile fără ape subterane sunt alcătuite din șisturi cristaline mezozoice. Ariesul unul din principalele râuri ale Apusenilor(164 km), ce străbate satul Musca în partea de nord. Valea Mușcanilor reprezintă principalul curs de apă de pe raza satului, cu prncipalele izvoare în Masivul Vârșii Mari, Curmătura și Muncelus. Ca
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
Borsec și 59 km de Toplița. Axa principală a localității este formată de valea râului Bistricioara, iar munții sunt fragmentați de văi adânci de până la 600 m, săpate de numeroșii afluenți ai acesteia. Spre nord în stânga Bistricioarei, relieful format din șisturi cristaline este alcătuit din ultimele culmi ale Munților Bistriței, dintre care Grințieșul Mare are altitudinea de 1762m iar Hurduga altitudinea de 1382m. În dreapta spre sud, culmea principală o formează Obcina Schitului, cu altitudini care ajung la 1200m la Obcina Lacurilor
Comuna Grințieș, Neamț () [Corola-website/Science/301638_a_302967]
-
unor personalități relevante din punct de vedere al ortodoxiei românești contemporane (Arhimandritul Iustin Pârvu, părintele Atanasie Ștefănescu, preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa) și culturii românești (poetul Radu Gyr) precum și implicării active în disputele naționale privitoare la pașapoartele biometrice și exploatarea gazelor de șist. Administrativ tutelează alte mănăstiri sau schituri - tot în zona Neamțului. Lăcașul, având hramul "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil", a fost înființat în anul 1991 într-o poiană (Hașca) din Munții Stânișoarei de către Arhimandritul Iustin Pârvu, în amintirea celor care au
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
deasemeni loc de odihnă pentru preotul Gheorghe Calciu-Dumitreasa și pentru poetul Radu Gyr. De numele "Mănăstirii Petru Vodă" sunt legate în ultimii ani, date privind implicarea activă în dispute naționale de tipul celei privind pașapoartele biometrice, sau exploatarea gazelor de șist. Astfel, prin vocea preotului călugăr "Iustin Pârvu", au fost deseori exprimate poziții contrare ideii de introducerea a tipului respectiv de pașaport, chiar însuși secretarul acestuia - călugărul "Filotheu Balan", participând la un moment dat la o dezbatere în Parlament pe această
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
respectiv de pașaport, chiar însuși secretarul acestuia - călugărul "Filotheu Balan", participând la un moment dat la o dezbatere în Parlament pe această temă. În 2013, pe fondul unei mișcări mai ample de sprijin a mișcărilor anti - exploatare a gazelor de șist, călugării de la "Petru Vodă" au făcut un gest de solidaritate cu protestatarii de la Pungești anti - Chevron. Acesta s-a concretizat prin aducerea la locul protestelor a unei troițe simbol din cimitirul "Mănăstirii Petru Vodă" - anume pe aceea care a stat
Petru Vodă, Neamț () [Corola-website/Science/301660_a_302989]
-
partea dreaptă a pârâului. Comuna este încadrată de o parte și de alta de dealuri și munți cu o altitudine ce variază între . Munții sunt predominanți spre nord-estul și nord-vestul comunei, alcătuiți din formațiuni sedimentare, sprijinite pe un fundament de șisturi cristaline foarte vechi. În spațiul dintre văile Teleajenului și Doftanei se află Munții Grohotișu cu vârfurile Grohotișu de și vârful Trifoiul de . Acești munți sunt alcătuiți dintr-o culme cu direcția nord - sud din care fac parte „Grohotișul și Sf.
Comuna Ștefești, Prahova () [Corola-website/Science/301738_a_303067]
-
cu: Structura geologică este variată, dealul Mățău fiind format din conglomerate stabile, pe când partea de răsărit, către Argeșel, este afectată de alunecari de teren din cauza solului argilos. La marginea de nord a satului Suslanești se gasesc "marlauzurile" (lespezisuri), formate din șisturi oligocene, bogate în fosile de pești, frunze, pene de păsări etc. Finețea deosebită a rocilor face ca amănuntele să fie redate în cele mai mici detalii, astfel că, aceasta formă de relief a fost declarata monument al naturii. Clima este
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
reliefului se evidențiază prin proprietățile lor fizice și chimice (duritate, permeabilitate, solubilitate), în raport cu eroziunea. Acest tip de relief apare pe granite dar și pe alte roci care se comportă asemănător față de agenții modelatori, cum sunt: granulitele, dioritele, sienitele și unele șisturi cristaline. Granitul rămâne însă roca specifică pe care se modelează formele tipice ale acestui relief. Fiind o rocă eruptivă de adâncime, holocristalină, granitul este dur dacă nu prezintă fisuri, și compact. Datorita rigidității sale, masa granitului se fisurează în timpul mișcărilor
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Uneori se observă blocuri care stau în poziție verticală, având forme ascuțite și nu prea înalte, care seamănă cu siluetele unor oameni, motiv pentru care au fost denumite jandarmi. Aceste forme sunt frecvente și pe andezite (de ex în Ignis), șisturi cristaline, gneissuri. Ambele roci au masa alcătuită din elemente sau particule cimentate. Gresiile sunt formate din granule de nisip, care prezintă o compoziție granulometrică relativ omogenă; se distribuie în strate cu grosimi și durități variabile. Conglomeratele formează un ansamblu cimentat
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Someșului Mare. Acești munți ai Rodnei sunt considerați unii din cei mai reprezentativi munți din Carpații Orientali, datorită caracteristicilor lor din punct de vedere litologic, evolutiv, altimetric etc. Rocile cele mai răspândite , care de altfel constituie și nucleul masivului sunt șisturile cristaline de epizona care sunt orientate pe direcția NV-SE, puternic faliate atât în nord (Falia Dragoș-Vodă), cât și în sud(Falia Rodnei). Partea sudică a masivului care se suprapune și cursului inferior al văii Anieș este acoperită transgresiv cu
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
sudică a masivului care se suprapune și cursului inferior al văii Anieș este acoperită transgresiv cu formațiuni terțiare alcătuite în mare parte din gresii, marne, calcare și conglomerate. Masa principală de roci în care este sculptată această vale o constituie șisturile cristaline, rocile sedimentare care au o răspândire mai mare decât în cursul inferior, iar cele eruptive apar doar izolat și dețin un mic procent. Valea Anieșului are caracterul de climat continental moderat supus influențelor nord-atlantice care se manifestă pe întreaga
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
integrantă a Grupei Nordice a Carpațiilor Orientali se suprapune peste zona de contact geografic și morfologic al cristalinului Munțiilor Rodnei. Ca rețea hidrografică principală, Anieșul este o vale de tip epigenetic care s-a derulat simultan, adâncindu-se continuu în șisturile cristaline și sedimentare, odată cu formarea masivului Rodnei și instalarea rețelei hidrografice a Someșului Mare. Forma văii este aproape triunghiulară, valea este bine fragmentată, cu o densitate de văi, ceea ce duce la un debit bogat. Totodată alături de clima răcoroasă, este permisă
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
Năsăudului. Dealurile Năsăudului se caracterizează prin prezența formațiunilor oligocene, ca o structură monoclinală, puternic etajate și prin altitudini cuprinse între . Jumătatea nordică aparține masivului cristalin al munților Rodnei, cu altitudini de peste cu vârful Țapului de . Munții Rodnei sunt constituiți din șisturi cristaline epizonale și formațiuni sedimentare vechi, injectate uneori cu gresii, diolite și granite. Relieful are un aspect variat, de la fenomenele glaciare (la peste ) la cele periglaciare, sub și carstice (complexul carstic Izvorul Tăușoarelor). Localitatea Rebrișoara s-a dezvoltat pe treptele
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
burine, burin-gratoar, vârf retușat, gratoare, găsite în punctele „În Văiugi“, „Lipoveni“ și „Țărnuica“; un vârf de săgeată de silex de formă triunghiular prelungă, cu baza dreaptă și cu retușe subparalele pe ambele fețe, găsit în punctul „Țărnuica“; fragment topor de șist negru neșlefuit în secțiune rectangulară, găsit în punctul „În Văiugi“; un topor șlefuit de piatră cu gaură transversală, găsit în punctul „Țărnuica“; două dălți de silex mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
au fost ocupate de habsburgi. În 1893 sunt menționate satele Slătioara și Jahalea, iar în 1912 este menționat satul Buda. Subsolul comunei conține cărbuni inferiori, deocamdată nerentabil de exploatat, și sare. Au fost semnalate mici zăcăminte de gaze naturale și șisturi bituminoase. Administrativ, satele comunei Râșca au aparținut comunei Bogdănești, dar din anul 1927, Râșca devine comună de sine stătătoare, compusă din cinci sate. Suprafața administrativă a comunei este de cca 20000 ha, 2487 ha fiind teren agricol (952 ha - arabil
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
o fortificație de forma unui poligon neregulat în suprafață de 25X40m, cu unele laturi rotunjite, având orientarea nord-vest - sud-est, pliată pe forma dealului. Zidul de incintă, cu o grosime variind între 2m și 2,50m, era construit din bolovani de șist sparți neregulat, prinși cu mortar din var și nisip cu bobul mare. Calitatea inferioară a mortarului, precum și neatenția la așezarea bolovanilor induce ideea unei fortificații făcute în grabă, ca urmare a unor necesități de apărare imediată. Poarta, situată pe latura
Cetatea Grădețului () [Corola-website/Science/298870_a_300199]
-
în timpul orogenezei alpine. Carpații Meridionali și grupa Bucegilor s-au înălțat cu cca 1000m la sfîrșitul Neogenului și începutul Cuaternarului. Masivul Bucegi reprezintă un larg sinclinal, de direcție nord-sud, cuprinzând depozite sedimentare mezozoice, așezate în transgresiune peste un fundament de șisturi cristaline. Aceste depozite sunt formate în cea mai mare parte din calcare jurasice, conglomerate de Bucegi și gresii micacee. Către marginea răsăriteană a masivului, în porțiunea inferioară a abruptului prahovean, conglomeratele de Bucegi se rezeamă pe formații ale flișului cretacic
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
din "Caricion bicoloris-atrofuscae", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la câmpie și din etajul montan până în cel alpin, Cursuri de apă montane și vegetația erbacee de pe malurile acestora, Mlaștini turboase de tranziție și turbării mișcătoare, Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin, Grohotișuri silicatice din etajul montan până în etajul nival, Vegetație lemnoasă cu "Myricaria germanica" de-a lungul cursurilor de apă montane, Vegetație lemnoasă cu "Salix elaeagnos" de-a lungul cursurilor de apă montane și
Parcul Național Retezat () [Corola-website/Science/308756_a_310085]
-
nivelul coronamentului. Sub un strat de acoperire din cluviuni recente de 3-5 m grosime, iar pe versanți de un strat de diluviu de 1-5 m grosime, roca de bază este alcătuită din gresii de Tarcău fisurate în toate direcțiile și șisturi argilo-marnoase în straturi cu grosimea de la 2 cm la 2 m. Ca urmare a fost necesară luarea unor măsuri pentru impermeabilizarea și consolidarea rocii de bază. Secțiunea mare a văii și lipsa în apropiere a unor surse de argilă și
Lacul Poiana Uzului () [Corola-website/Science/308142_a_309471]
-
izvoarele în etajul subalpin, pe versantul sudic al culmii Cindrel-Frumoasa, cursul Sebeșului, lung de 88 km, se înscrie în cea mai mare parte printre Munții Cindrelului, la est, și Munții Șureanului, la vest, unde străbate, într-un extins areal cu șisturi cristaline, o succesiune de sectoare înguste cu altele largi favorabile amenajării barajelor și lacurilor naturale. Studiile complexe, intensificate începând din anul 1965, au relevat faptul că pe Sebeș pot fi realizate 6 uzine hidroelectrice, cu o putere instalată de 390
Râul Sebeș, Mureș (Alba) () [Corola-website/Science/306520_a_307849]
-
dolomite ele apar sub formă de argile fiind intens degradate de acțiunea intemperiilor. Bauxitele cu silicați (bauxitele laterit) fiind în prezent importante din punct de vedere economic, sunt întâlnite frecvent asociate cu roci ca granit, gnais, bazalt, sienit, argilă și șisturi argiloase.
Bauxită () [Corola-website/Science/306534_a_307863]
-
majore: Unitățile Danubiene, Pânza de Severin, Pânza Getică și Pânza Supragetică. Unitățile Danubiene sunt prezente în partea centrală și estica a Parcului Natural Porțile de Fier în arealul Munților Almăj și includ un fundament metamorfic reprezentat prin gabrouri, serpentinite, gnaise, șisturi metamorfice sericito-cloritoase, micașisturi, filite, cuarțite, etc. Pânza de Severin este alcătuită din formațiuni sedimentare flișoide de vârstă Jurasic superior - Cretacic inferior (Strate de Sinaia). Pânza aflorează pe sectorul Orșova - Drobeta Turnu Severin într-un afloriment spectaculos la Vârciorova, în amonte
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
de Cazanele Mari (viaductul Grăniceri) precum și la confluența dintre pârâul Sirina și Dunăre. Pânza Getică aflorează în partea vestică a Parcului Natural Poțile de Fier în arealul Munților Locvei și la est de Valea Cernei. Fundamentul metamorfic este reprezentat prin șisturi metamorfice cu diferit grad de metamorfism. Alături de acestea sunt prezente intruziunile magmatice - masivul granitic de Sichevița și banatite și învelișul sedimentar al Bazinului Reșița, cu depozite de vârstă Paleozoic mediu și superior precum și Mezozoic (calcare, marnocalcare, marne). Pânza Supragetică prezintă
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]