1,276 matches
-
din clasele E1, E2, F1 și F2 nu trebuie să prezinte nici un fel de porozitate la examenul cu ochiul liber și să fie șlefuite cu grijă. Suprafața greutăților cilindrice de 10 până la 1 kg din clasa M1 trebuie să fie șlefuite și să nu prezinte porozități vizibile cu ochiul liber. Starea suprafeței greutăților paralelipipedice de 50, 20, 10 și 5 kg din clasa M1 trebuie să fie comparabilă cu aceea a fontei cenușii turnate cu grijă în matrițe de nisip fin
jrc231as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85366_a_86153]
-
cea din lemn de conifere și de arbori tropicali și blocuri, lame și frize de stejar m3 @ S 20.10.10.71 Cherestea din lemn tropical; tăiat sau spintecat în lungime; tranșată sau cojită; lipită prin îmbinare dințată sau rindeluit/șlefuită; cu grosimea > 6 mm 4407.2 m3 @ S 20.10.10.77 Blocuri de stejar; lame și frize din stejar pentru parchet sau pardoseală din blocuri; rindeluite dar neasamblate (excl. cele profilate) 4407.91.31 m2 S 20.10
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
sticlă, sticlă în masă (excl. sticla sub formă de pulbere, granule sau fulgi) 7001 kg S 26.15.11.30 Sticlă neprelucrată, sub formă de bile sau baghete (excl. bilele de sticlă ca jucării, bilele de sticlă care au fost șlefuite după fasonare, utilizate ca dopuri pentru sticle, microsferele de sticlă cu diametrul ≤ 1mm) 7002 [.10 + .20] kg S 26.15.11.50 Tuburi din sticlă neprelucrată (inclusiv tuburi în care s-a adăugat un material fluorescent în masă) (excl. tuburile
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
sursă exterioară de energie, cu utilizare manuală (excl. perforatoarele și ferăstraiele, cele utilizate pentru prelucrarea materialelor textile) 8467.29.30 buc. S 29.41.11.51 Polizoare unghiulare electromecanice 8467.29.51 buc. S 29.41.11.53 Mașini de șlefuit, cu benzi abrasive 8467.29.53 buc. S 29.41.11.55 Polizoare și mașini de șlefuit portative (excl. polizoarele unghiulare și mașinile cu benzi abrazive) 8467.29.59 buc. S 29.41.11.57 Raboteze electromecanice portative (excl. cele
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
8467.29.30 buc. S 29.41.11.51 Polizoare unghiulare electromecanice 8467.29.51 buc. S 29.41.11.53 Mașini de șlefuit, cu benzi abrasive 8467.29.53 buc. S 29.41.11.55 Polizoare și mașini de șlefuit portative (excl. polizoarele unghiulare și mașinile cu benzi abrazive) 8467.29.59 buc. S 29.41.11.57 Raboteze electromecanice portative (excl. cele fără sursă exterioară de energie) 8467.29.70 buc. S 29.41.11.80 Foarfeci de tăiat
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
prelucrarea la rece a sticlei 8464.20 buc. @ S 29.43.11.70 Mașini de prelucrat piatră, ceramică, beton, azbociment sau alte materiale minerale asemănătoare sau pentru prelucrarea la rece a sticlei (excl. cele de tăiat, de rectificat sau de șlefuit) 8464.90 buc. @ S 29.43.12.10 Mașini cu destinație multiplă, cu manevrarea manuală a semifabricatului între operații, pentru prelucrarea lemnului, plutei, oaselor, cauciucului dur, plasticului dur sau a altor materiale dure similare 8465.10.10 buc. S 29
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
parțial cetatea în luna octombrie. Cucerirea a fost posibilă și din cauza garnizoanei extrem de reduse care apăra cetatea. În 1526, din ordinul lui Soliman Magnificul, turcii încep distrugerea sistematică a Cetății Severinului, pietrele de rezistență din ziduri (ceea ce era cioplit și șlefuit), fiind recuperate și folosite în construcția și întărirea altor cetăți otomane la sud de Dunăre. Vor rămâne în picioare doar rămășitele câtorva ziduri din incintă, urmele fundațiilor celor șase turnuri printre care și un perete de aprox. 12 m înălțime
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
în asociere cu dezagregarea, atacă cu precădere straturile de roci friabile, formațiunile mai dure rămânând tot mai proeminente. Apar astfel creste, ciuperci eoliene, stâlpi. Tot ca rezultat al conjugării coraziunii și deflației, pe suprafața hamadelor și regurilor sunt întâlnite pietre șlefuite pe trei fețe - "dreikanter". Formarea fațetelor se explică prin rostogolirea pietrelor, ca urmare a excavării nisipului de la baza lor și oprirea lor pe suprafața cea mai plană. Versanții abrupți, expuși vânturilor, prezintă uneori mici scobituri alveolare, care prin desimea lor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
un vârf de săgeată de silex de formă triunghiular prelungă, cu baza dreaptă și cu retușe subparalele pe ambele fețe, găsit în punctul „Țărnuica“; fragment topor de șist negru neșlefuit în secțiune rectangulară, găsit în punctul „În Văiugi“; un topor șlefuit de piatră cu gaură transversală, găsit în punctul „Țărnuica“; două dălți de silex mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni“ și „Dealul Viei
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
cu gaură transversală, găsit în punctul „Țărnuica“; două dălți de silex mici, alburiu-vinețiu de formă rectangulară sau trapezoidală, șlefuită parțial, găsite în punctele „Corneț“ și „Țarna Mare “; trei fusaiole de lut, găsite în punctele „Lipoveni“ și „Dealul Viei“; un topor șlefuit de piatră cu gaură centrală pentru coadă, găsit în punctul „Lipoveni“, trei topoare de marnă, șlefuite, de formă trapezoidală, găsite în punctele „La nucăria lui Scutelnicu“ și „La Corneț“; pipe feudale, găsite în vatra satului, în punctul „După Livadă“, fragmente
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
aflată la N de drumul național. Descoperirea a fost făcută în anul 1902 și obiectul se află în colecția E. Orosz (bibl. Orosz, E., SzDÉ, III, 1902, p.59). În colecția Gh. Mureșan, (Baia Mare) se află un topor de piatră șlefuită din neolitic găsit de verii săi din Gura Vlădesei (Ionac Vasile și Mihai) în Groapa Malului deasupra drumului în anii 1970. Se apreciază că zona este locuită încă din neolitic, o așezare E-neolitică fiind semnalată la confluența Văii Căpâlniței
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
trecută cele două localități aparțineau de județe diferite, respectiv Vâlcea și Argeș. Se presupune că ar fi existat o așezare din epoca bronzului (anii 2000-1200 î.e.n) în satul Râul Vadului unde au fost descoperite 5 ciocane de piatră șlefuită de tip neolotic. Cercetătorii au situat aici fostul castru roman Pons Vetus, datând din secolul al II-lea, era noastră. Acesta se află pe malul stâng al Oltului, în satul Câinenii Mici (La Turnulețe). Străvechea vatră a Câinenilor este atestată
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
un individ mizantrop și cinic de 40 de ani, fără nume, cunoscut ca "omul din subterană". El singur se caraterizează cu următoarele epitete: bolnav, rău, lipsit de farmec, vanitos, suspicios, supărăcios, însă precizează că boala, durerea și singurătatea i-au șlefuit luciditatea gândirii. Despre situația sa nu știm decât că și-a părăsit slujba și trăiește, cu banii unei moșteniri modeste, într-o cameră « urâtă și infectă » de la periferia orașului Sankt Petersburg. Prima parte se remarcă prin stilul vituperant și zeflemitor
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
1 mai, se tipărește "Scrisoarea III". Pe data de 1 septembrie, se încheie ciclul "Scrisorilor" cu publicarea în "Convorbiri literare" a poeziei "Scrisoarea IV". Pe 8 octombrie 1882, poetul citește și corectează poemul „Luceafărul” împreună cu Maiorescu, pe care îl prezintă șlefuit la "Junimea". Pe 23 martie 1883, La ședința "Junimii", Maiorescu semnalizează prezența lui Iosif Vulcan. Probabil cu această împrejurare, Eminescu i-a dat acestuia textul următoarelor poezii care au apărut în "Familia" în cursul lunilor următoare. Pentru aceste poezii Eminescu
Opera poetică a lui Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/297926_a_299255]
-
am simțit cum cultura mea de cartier era văzută de restul clasei ca lipsă de cultură. Câteva colege mă tachinau când vorbeam cu fă și îmi puneau, pe telefonul lor, Ada Milea și Țapinarii. Am simțit că trebuie să-mi „șlefuiesc” identitatea și să o adaptez la alt mediu. Ce trăiam în cartier se termina la poarta liceului. Nu mă bat cu pumnul în piept că am crescut în Rahova și nici nu mă victimizez că aș fi trăit nu știu ce traume
Alexandru Fifea: „Nu mi-am asumat și nu vreau să-mi asum declarat chestia asta: actorul rom” () [Corola-website/Science/296160_a_297489]
-
o dată, Dumnezeul circului, cel care a transformat lacrima în zîmbet și imposibilul în posibil, a făcut o reverență și s-a retras fără să spună că este ultimul său spectacol, ultima sa reprezentație în arenă.” „Eu sunt eu; am tot șlefuit personajul pînă am ajuns să mă descopăr pe mine!” Video
Siminică () [Corola-website/Science/307294_a_308623]
-
Jurnalele cuprindeau și un index. Emerson se reîntorcea la jurnalele sale, sursa să de idei și experiențe, alegând pasaje relevante, pe care le îmbină și le închega în conferințele sale concentrate. Pentru redactarea eseurilor și predicilor sale, isi reviza și șlefuia conferințele. Emerson a fost considerat unul dintre marii oratori ai epocii sale, un om care putea cuceri masele cu vocea să adâncă, cu entuziasmul sau și cu respectul egalitar pentru audienți. Militarea lui pentru abolirea sclaviei avea să-i atragă
Ralph Waldo Emerson () [Corola-website/Science/308054_a_309383]
-
în anul I, se rotea mai des la cantare decât la pilire față de celelalte colege care o ascultau cu invidie. Îi plăcea să cânte... ar fi vrut numai ea... iar maistrul (priceput maestru) descoperise un talent înăscut pe care il șlefuia mereu mai abitir decât piesele supuse prelucrării.În cadrul căminului cultural profesorul Sever Dascălu instruia de ani de zile un mic ansamblu artistic alcătuit dintr-o formație de 42 de dansatori din trei generații și un taraf de lăutari dintre care
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
care consemnează evenimentele politice, literare, sociale și artistice ale vremii. În timp ce Sanudo scria în limbajul dialectal de fiecare zi, cardinalul Pietro Bembo (1470-1547), cunoscător al limbilor clasice și cu o vastă cultură filosofică, s-a străduit să dezvolte și să șlefuiască limba italiană literară, argumentând necesitatea folosirii limbi italiene în literatură în locul celei latine în eseul "Della volgar lingua". În "Gli Asolani" (1505) tratează sub forma unui dialog tema iubirii platonice. Pietro Bembo este autorul unui mare număr de elegii, idile
Renașterea venețiană () [Corola-website/Science/306716_a_308045]
-
asemănătoare cu coroanele purtate de soțiile domnitorilor români, munteni și moldoveni, în evul mediu, ea exprimând în fapt continuitatea istorică. Coroana regală, respectând normele heraldice, are în compunere un cerc frontal de oțel, ornamentat cu pietre alungite, rombice și perle șlefuite din același material. În partea superioară a cercului au fost aplicate 8 ornamente mari, sculptate în formă de frunză (fleuroane), alternate prin 8 figuri mai mici având în partea superioară perle. De vârfurile fleuroanelor au fost atașate 8 tije arcuite
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
al epocii de piatră". Locurile unde poate fi găsit în bazinul mediteranean erau cunoscute, roca de aici (identificată de geologi) fiind găsită la distanțe mari. În Asia Mică era folosit ca vase de obsidian sau în Roma antică obsidianul era șlefuit și folosit ca oglindă. După grosimea stratului hidratat de la suprafața rocii a ajutat experților la stabilirea vârstei de la data șlefuirii. Deoarece prin comerț obsidianul a ajuns la distanțe mari de locul de origine, la stabilirea locului de origine în care
Obsidian () [Corola-website/Science/307962_a_309291]
-
Arendal în Norvegia; Le Bourg-d'Oisans în Dauphiné; Haddam în Connecticut; Inslua Prince of Wales în Alaska (aici cristalele sunt largi, negre-verzui, tabulare, împreună cu roci de cupru și calcar metamorfozat). Cristalele perfect transparente din Knappenwand sau Brazilia sunt tăiate sau șlefuite ocazional pentru a deveni pietre prețioase. În afară de Knappenwand, în Austria există și alte locuri de descoperire a mineralului, și anume: Salzburg, Carintia, Styria și Tirol, Badersdorf și Sieggraben în Burgenland și în Trattenbach, Aggsbach și Waldviertel din Austria Inferioară; Liebenau
Epidot () [Corola-website/Science/308423_a_309752]
-
smaraldul, rubinul, safirul, berilul și chihlimbarul. Nestematele, care deja pe atunci aveau o valoare considerabilă, erau frecvent imitate, ca de exemplu agatul (prin ardere sau colorare), și vândute ca pietre prețioase veritabile. În Antichitate și Evul Mediu pietrele prețioase erau șlefuite numai în forme rotunde. Șlefuirea cu fațete apare abia după perioada Marilor descoperiri geografice (1492). Diamantele sintetice pot fi produse în laborator supunând carbonul unor presiuni și temperaturi foate înalte. Poate fi folosit aproape orice material bogat în carbon, inclusiv
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
Când un fir de nisip e prins de cochilie, stridia îl acoperă cu sidef, o substanță protectoare pe care o folosește la căptușirea cochiliei. Pietrele opace și translucide sunt tăiate cu fundul plat și partea superioară rotunjită (în caboșon) și șlefuite de polizor. Majoritatea pietrelor transparente sunt tăiate cu un ferăstrău șlefuite pentru a crea multe "fațete" care exploatează cel mai bine lumina și culoarea pietrei. Cele mai cunoscute șlefuiri sunt "picătură", "pas", "briliant" și "trandafir". Fiind cel mai dur material
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]
-
mineralelor în această categorie este frecvent de natură subiectivă, fiind determinată de cultură sau de epoca în care este apreciată valoarea mineralului. Cele mai cunoscute pietre prețioase sunt: diamantul, rubinul, safirul și smaraldul. La modă este, de obicei, piatra prețioasă șlefuită cu fațete asemănătoare cristalului, prin care se dă o formă estetică și se accentuează, luciul și efectul de reflectare a luminii. Cel mai reprezentativ exemplu fiind șlefuirea diamantului cu fațete multiple de tipul briliantului. Pietrele prețioase șlefuite sunt numite în
Piatră prețioasă () [Corola-website/Science/308425_a_309754]