7,108 matches
-
nu mai știu ce-i vreme, anotimp Și ca să aflu este prea târziu. Încerc să mă întorc cumva în timp Dar viitorul este străveziu. Vor lumina acum scântei în noapte Iar pentru noi aprind o lumânare. Acuma să rostim ultime șoapte Chiar înainte de a ta plecare. Iar la final nu pot decât să spun - Tu pune capăt jalei sau risipei ! Și vei vedea ce-nseamnă de pe-acum Un vis uitat din ... neglijența clipei. Brăila, iunie 2016 Referință Bibliografică: NEGLIJENȚA CLIPEI
NEGLIJENȚA CLIPEI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2002 din 24 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373704_a_375033]
-
oglindi în ochii tăi aș fi doar negura în hăurile pline și pradă-n întuneric cu demonii cei răi . de nu ți-aș auzi chemarea ta în noapte și fiecare vis, tu nu mi-ai fi aș fi doar lacrimă-ncrustata-n șoapte în ziua fără tine și câte-or mai veni . de nu ți-aș fi , si nu mi-ai fi iubire și nu te-aș mai găsi în prag de zări aș aruncă din mine și ultim-amintire iar tu vei rătăci
DE NU TI-AS FI, de LOREDANA NICOLETA VIȚELARU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373725_a_375054]
-
între coline, mângâind vântul, Și prin cânt nostalgic și-atât de plin de hâr, Ne împărtășea curajul, puterea, cuvantul. Se făcea că eram iar mică, azi-noapte, Alergând după fluturi, pe aceleași coline Îmbrățișate în surâs de stejar și cântec de șoapte Și nu mă obosi fugă pe cărări de secetă pline. Văzui veverițe și-o vrabie, jucându-se-n ramuri, Țesând veșmânt pentru ale prăpastiei margini, Un scrânciob de vis, firav ponton peste vai de epoci, măsuri țărm pașnic pentru cei
POEZII TRILINGVE VOL 3 de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373720_a_375049]
-
of oak, hills, sparrows and squirrels And I woke up at midday sorrounded Not only by peace, but lots of wonders. Daniela M. Popescu, Madrid, 2015 *Mamei Iau zorii sfetnici și pășesc în noapte, Către un rug aprins din neuitate șoapte. Strâng flori la piept și simt parfum de ape Și-atâția vulturi prind în inima să-mi sape Conturul nesfârșit al unui dor preasfânt: Un dor albastru, ce iernile-mi alunga, Ce știe a face zăpezile să plângă Și să
POEZII TRILINGVE VOL 3 de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373720_a_375049]
-
tresalte în patru zări uimirea: Sunt ochii mamei ce străbat nemărginirea, Să-mi pună-n palmă flori de tămâioara, Să nu mă tem pe drumul către seară. Iau luna sfetnic și pășesc în noapte, Către un rug aprins din neuitate șoapte. Sparg nuci în mâini și simt miros de toamnă, Și-n suflet simt un glas, care mă cheamă Către albaștri ochi ai mamei, Ce vin spre mine-n raze mici de luna, Să-mi fie sfetnici, Să nu-mi fie
POEZII TRILINGVE VOL 3 de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373720_a_375049]
-
David Sofianis Publicat în: Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Poemul Hieratic V de David Sofianis reeditare 17.01.2016 A.D. Giulgiul vieții Înfășurată-n giulgiul Vieții adânc tu îndreptezi făptura spre ființă alăturate file albe șoapte îți răscolesc arama de credință chimvală sunătoare ca timpanul e vocea ta belisimă copilă lacustră ancorată ți-e iubirea cea renăscută din cenușa de lumină un fruct al poftei din anima cea fără vină ce nu cunoaște noaptea depărtării de
POEMUL HIERATIC V-GIULGIUL VIEŢII de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373740_a_375069]
-
Acasa > Versuri > Iubire > PE CER O STEA SE STINGE Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Din înălțimi s-aud șoaptele stelare... Fulgi imaculați s-așează pe Pământ. Liniștea-i privește cum dansează-n vânt Cu mișcări ușoare în ritmuri inelare. O aripă albastră m-acoperă în vis In fantezii de noapte vocea ți-o aud... liniștea vibrează. Nu mai respir
PE CER O STEA SE STINGE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373744_a_375073]
-
rușinat. Dar de ce să se fi rușinat, se corectă mental Mira?! Desigur, nu de ce avea de spus, căci mătuși-sa nu vorbise niciodată în vânt, poate din jenă față de Mira, căreia îi ascunsese că poate vorbi... Cine știe?! Așa, în șoaptă, Marieta îi spuse de tevatura făcută de fiică-sa în ajun. Reîntoarsă de la înmormântarea tatălui lui Renée, intrase val-vârtej strigându-și indignarea față de absența Mirei de la ceremonie. Îi împroșcase numele cu tot felul de vorbe pe ton din ce în ce mai ridicat și
CAPITOLUL 11 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373746_a_375075]
-
DE TOAMNĂ Printre rânduri rătăcesc în fiecare zi cu tine Amintiri flamande se prind în părul meu, Clipe de dor, vise se cuibăresc în mine În nopțile stinghere cu glasul tău. Cuvinte nerostite, răvășite pe pagini de gand Mustesc în șoapte clipe de așteptare, În toamna brumărie cu adieri de vânt În valsul frunzelor plânse pe petece de soare. Se plămădesc vise, se rumenesc pe buze Cuvinte silabisite cu lacrimi în palmă, Pe margine de gand în dânsul unei muze Clipe
INTR-O LACRIMĂ DE TOAMNĂ de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384724_a_386053]
-
pietrei ca la un element puternic, statornic, ce dăinuiește și înmagazinează atâtea povești despre dragoste, ură, adevăr, minciună. ÎNVĂȚĂM să acceptăm toamna ca pe un anotimp, dar și ca pe o vârstă a maturității. Poeta ne vorbește ” Despre frământări și șoapte ale toamnei”, despre iubita care ”s-a dus cu-o toamnă”, iar apoi este implorată ”să nu mai ia toamna”, ducând cu sine tristețile și nostalgiile ”șoaptelor de toamnă”. Specifică toamnei, dar și preferințelor poetei, este, din nou, ca și
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
și ca pe o vârstă a maturității. Poeta ne vorbește ” Despre frământări și șoapte ale toamnei”, despre iubita care ”s-a dus cu-o toamnă”, iar apoi este implorată ”să nu mai ia toamna”, ducând cu sine tristețile și nostalgiile ”șoaptelor de toamnă”. Specifică toamnei, dar și preferințelor poetei, este, din nou, ca și în volumul anterior, ”43”, gutuia dulce-amăruie, care, cu mirosul ei sfânt, devine martoră a iubirii, a vieții trăite cu intensitate. ÎNVĂȚĂM să ne bucurăm de iarnă, chiar
DESPRE VOLUMUL ÎMPLINIRE PRIN IUBIRE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1770 din 05 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384720_a_386049]
-
veacul, Să ne îmbie, să ne facă placul Și cu semințe, dar și cu plăcinte. Căci vine timpul lui de sărbătoare, Când se îmbracă-n straiele de noapte, De spiriduși, de clovni sau vrăjitoare; Atunci, de teamă, se vorbește-n șoapte. Chiar dacă luna printre nori dispare, Bostanii-s tot aici, cu-arome coapte. (Leonte Petre) Referință Bibliografică: DOVLEAC / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1764, Anul V, 30 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Leonte Petre : Toate Drepturile
DOVLEAC de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384746_a_386075]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > IUBITE,RIDICĂ-MĂ LA CER! Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1926 din 09 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Iubite,tu vieții din chaos m-ai redat Cu a ta suflare cordul mi-ai surescitat, Tăcute șoapte de gand salvator m-au chemat Ești unic,fior nepământesc,în tine m-am abandonat! Ți-am ignorat chemarea ,n-am vrut s-aud Nici nu-mi pasă de geamătul tău surd, Rece eram ca piatra de mormânt Căci îngropasem
IUBITE,RIDICĂ-MĂ LA CER! de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384788_a_386117]
-
ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Din lacrima iubirii a izvorât cuvântul și a-nflorit apoi in poezie, cu fiecare dor și-a primenit veșmântul l-a colorat cu vise, speranțe, nostalgie; a renăscut în doine, în zboruri către stele, în șoapte murmurate ori în cântări rebele. Referință Bibliografică: CUVÂNTUL... / Cora Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2217, Anul VII, 25 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cora Dimitriu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CUVÂNTUL... de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384806_a_386135]
-
ți-ar face, Chiar de fulgeră sau tună, De n-ar colporta din umbră, Cu mintea să ți se joace, Câinii ce urlă la lună. Urletele lor în noapte- Rugăciuni la zeități, Lungi lugubre și fierbinți- Parcă sunt din Hades șoapte, Trimise prin vietăți Ca să te scoată din minți. Te gândești că te găsiră Toate relele din lume Și te temi să n-o pățești, Când pe loc te năpădiră Niște frici ascunse, anume De ți-e frig, dar nădușești... Eu
SINISTRA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384818_a_386147]
-
Credinta > PSEUDO-PSALM Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului PSEUDO-PSALM de Nicolaie Tony DINCĂ Parcă simt că plouă-n Lună Și că scapără în stele, Zăpăcind mințile mele, Parcă peste văi răsună Șoapte vii de viorele Și cânturi de zână bună, Când din aripi geana-ți bate Și prin ochi, ca o comoară, Sufletul îți iese afară, Bunătatea să-și deșarte, Căznindu-se să mă doară, Să mă iubească... de moarte. Parcă văd
PSEUDO-PSALM de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/384817_a_386146]
-
pământul crud, neînceput, din care cresc - chiar și prin ziduri - seve necunoscute. Casele vechi știu atâtea, încât simt nevoia să transmită ceva, măcar o infimă parte din ceea ce au văzut, au auzit. Din tencuiala lor transpiră minuscule particule din trecut, șoapte, cuvinte, silabe, sunete nearticulate pe care încerc să le descifrez ca pe niște semne dintr-un tratat cabalistic, ca pe niște litere dintr-un alfabet pierdut. Zidurile astea au fost spălate de ploile sărate și calde aduse de norii goniți
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/13370_a_14695]
-
nu subzistă. Dacă acolo întunericul pândea mereu fără să se arate vreodată, aici universul există sub semnul maladivului: "În fiecare zi vizităm bolnava./ Camera o cunoaștem pe dinafară: Încă trei pacienți/ sunt acolo, iar aerul este acru de tânguială" (Între șoaptă și urlet - pag. 31). Moartea e doar o prelungire a bolii până la punctul unde nu se observă nici o fractură între cele două: "Bărbații mănâncă, mănâncă și râd./ Pe pereți se cațără gândacii./ N-am să uit scena asta. Gândacii îmi
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
te-ai învățat cu fantomele cu degetele care nu pipăie cu sexul de aer cu ochiul străinului care vine și ți se așează seara sub pleoapă în locul ochiului tău vinovat de aceste anomalii e magnetismul dintre regnuri această discuție în șoaptă pe care porii tăi o poartă cu porii altcuiva cum în oglinda concavă se cască în fața ta orificii de plăcere înfricoșătoare un cap ras ca o planetă plină de cratere vorbesc de toate cele să mi te scot din minte
cînd nu înțeleg mă joc by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/13459_a_14784]
-
pledoarie pentru cercetarea pur filologică, susținând că cercetarea din țară trebuie să se deschidă către direcții noi. Iordan a ascultat, discret și cumpănit, până ce discipolul lui (ieșit astfel „ex-grege” a doua oară) își terminase discursul, ca să răspundă laconic, aproape în șoaptă: „De ce să renunțăm la ce știm să facem, unde avem deja un renume, ca să facem ce nu știm?”. Aveau dreptate amândoi, aș spune: și nu numai pentru că dialogul aprins între generații, chiar controversa, trebuie să existe, ca știința să poată
Scrisoare de prietenie by Bruno Mazzoni () [Corola-journal/Imaginative/13618_a_14943]
-
Renaștem...tu vers pereche sufletului meu, Unirea noastră-i sfântă la bine și la greu, Prin tine-mi trăiesc divinul, ție viață-ți dau Încolțind verde-speranță bobului de grâu. Grai îți voi dărui din tăcerea iubirii Ce-n izvoare de șoapte ne scaldă luminii, Noi nu vom muri ci vom trece-n altă lume, ... Citește mai mult Nu vreau, versule, să mă închizi-n poeme!Simt viața reală chiar de am gânduri boeme,Te voi așterne viu și nu închipuire,Trăiesc
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
mai zvârcoli!...Renaștem...tu vers pereche sufletului meu,Unirea noastră-i sfântă la bine și la greu,Prin tine-mi trăiesc divinul, ție viață-ți dauîncolțind verde-speranță bobului de grâu.Grai îți voi dărui din tăcerea iubiriiCe-n izvoare de șoapte ne scaldă luminii,Noi nu vom muri ci vom trece-n altă lume,... X. SEVRAJ, de Gabriela Docuță, publicat în Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017. Un alb absolut e somnul tău, Dar cum să-ți aduci aminte? Retopit
GABRIELA DOCUȚĂ [Corola-blog/BlogPost/385083_a_386412]
-
Bacău, tot timpul este un dor de ea. E frumoasă, iar când urcă la inimi glasul ei, oprește guvernarea despotică a răcnetului muzical și aduce lina sa melodie, alinătoare. Cîntecul glăsuit de Maria Șalaru, fără să fie provincial ci o șoaptă voită într-o autodesăvârșire a dialectului moldovenesc, nedesprinsă rămânând însă iubirea din ea, universală, este un predeterminism al trăirii fiecărei stări sufletești umane, căci abia odată cu despărțirea de Maria Șalaru, la sfârșitul spectacolului, urmează meditația, absorbirea în plăcerea amintirii stăpâne
MARIA ŞALARU. LINA MELODIE, ALINĂTOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385246_a_386575]
-
ianuarie 2017. Mamă Mă gândesc la tine, mamă, Mai ales de sărbători, Închid ochii și mi-e teamă Că din gânduri o să-mi mori. Răscolesc prin amintiri Cu miros de pâine coaptă, Și retrăiesc povestiri, Ce mi le spuneai în șoaptă. Ți-aud vocea mamă, tristă Îmi răsună în timpan, Văd cum umbli în batistă Să mai scoți din ea, un ban. Simt cum îmi vorbești iar, mamă Din neant, nimic nu-mi ceri, Mă privești duios din ramă, Ai plecat
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
tine, mamă! Citește mai mult MamăMă gândesc la tine, mamă,Mai ales de sărbători, Închid ochii și mi-e teamăCă din gânduri o să-mi mori.Răscolesc prin amintiriCu miros de pâine coaptă,Și retrăiesc povestiri,Ce mi le spuneai în șoaptă.Ți-aud vocea mamă, tristăîmi răsună în timpan,Văd cum umbli în batistăSă mai scoți din ea, un ban.Simt cum îmi vorbești iar, mamăDin neant, nimic nu-mi ceri,Mă privești duios din ramă,Ai plecat, parcă-a fost
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]