2,554 matches
-
și impenetrabilitatea. Personaj suprarealist, cu geometrie variabilă, el dă ocazia creatorului (autorului, În cazul nostru) unor coliziuni lexicale și stilistice, coliziuni, În cele din urmă, ale literaturii cu realitatea. Sensul hazardului este dat de hazardul apariției sensului: “În labirintul său, șoarecele alb Întâlnește un psihiatru, un neurolog și și un metafizician În dificultate, foarte intersați toți de strategia lui.” Decât provocarea de accidente Întâmplătoare care să dezmintă punctual posibilitatea reprezentării, Chevillard preferă, În cel mai bine primit roman al său de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de condiționare judicios aplicate. Watson și colega sa de cercetare, Rosalie Rayner, și-au testat teoria pe un copil de nouă luni, pe nume Albert. În principiu, lui Albert trebuia să-i fie condiționată frica de șoareci (prezentându-i un șoarece alb, timp în care în apropierea capului său, o bară de oțel era lovită cu ciocanul, făcând un zgomot îngrozitor). Watson știa că stimulul necondiționat (sunetul produs) creează automat frică. Deoarece stimulul condiționat (șoarecele) apărea în momentul stimulului necondiționat (sunetul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
frica de șoareci (prezentându-i un șoarece alb, timp în care în apropierea capului său, o bară de oțel era lovită cu ciocanul, făcând un zgomot îngrozitor). Watson știa că stimulul necondiționat (sunetul produs) creează automat frică. Deoarece stimulul condiționat (șoarecele) apărea în momentul stimulului necondiționat (sunetul produs), se forma o asociere între cei doi stimuli, Albert începând să reacționeze la șoarece în modul în care reacționa la început față de sunet; mai precis, potrivit lui Watson, Albert învăța să-i fie frică
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
cu ciocanul, făcând un zgomot îngrozitor). Watson știa că stimulul necondiționat (sunetul produs) creează automat frică. Deoarece stimulul condiționat (șoarecele) apărea în momentul stimulului necondiționat (sunetul produs), se forma o asociere între cei doi stimuli, Albert începând să reacționeze la șoarece în modul în care reacționa la început față de sunet; mai precis, potrivit lui Watson, Albert învăța să-i fie frică de șoarece. Mai târziu, Albert a dezvoltat ceea ce se numește generalizarea stimulilor: a început să se teamă de orice stimul care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
în momentul stimulului necondiționat (sunetul produs), se forma o asociere între cei doi stimuli, Albert începând să reacționeze la șoarece în modul în care reacționa la început față de sunet; mai precis, potrivit lui Watson, Albert învăța să-i fie frică de șoarece. Mai târziu, Albert a dezvoltat ceea ce se numește generalizarea stimulilor: a început să se teamă de orice stimul care îi reamintea de șoarece. La finalul studiului, după două luni de condiționare, Albert a dezvoltat o anxietate profundă în prezența șoarecilor
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care reacționa la început față de sunet; mai precis, potrivit lui Watson, Albert învăța să-i fie frică de șoarece. Mai târziu, Albert a dezvoltat ceea ce se numește generalizarea stimulilor: a început să se teamă de orice stimul care îi reamintea de șoarece. La finalul studiului, după două luni de condiționare, Albert a dezvoltat o anxietate profundă în prezența șoarecilor albi, iepurilor, câinilor, măștilor de Moș Crăciun, bumbac/vată etc., adică la orice element care îi aducea în memorie aspectul animalului față de care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Ciacal în numărul jigăniilor nu-l numim, pre Căprioara sălbatecă ca cum duh viețuitoriu n-ar avea o socotim. Au nu sint acestea toate mai mult decât liliecii, au nu sint mai vrednice decât muștele? (Ce ochiul mândriii pe leu șoarece vădzind, mai pre urmă pre șoarece leu simpte.) De ieste dară la cineva începutul cu socoteala sfârșitului și sfârșitul cu chiteala începutului împreunată, dintr-aceste mai sus pomenite culeagă. Mă rog, lucrurilor noastre ce sfârșit ieste să urmedze? Precum rău
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
numim, pre Căprioara sălbatecă ca cum duh viețuitoriu n-ar avea o socotim. Au nu sint acestea toate mai mult decât liliecii, au nu sint mai vrednice decât muștele? (Ce ochiul mândriii pe leu șoarece vădzind, mai pre urmă pre șoarece leu simpte.) De ieste dară la cineva începutul cu socoteala sfârșitului și sfârșitul cu chiteala începutului împreunată, dintr-aceste mai sus pomenite culeagă. Mă rog, lucrurilor noastre ce sfârșit ieste să urmedze? Precum rău și prea rău ieste să urmedze
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la o descriere cât mai detaliată animalului, bazată pe observația directă, nu pe relatările altora ("se spune că..."), fără să îndrăznească însă să discute apartenența sa la una dintre clase: Dinții săi sunt în formă de ferăstrău, nu ca la șoarece, la care dinții din față sunt foarte lungi, ci mai degrabă ca la un câine, ai cărui colți sau canini sunt alungiți. Apoi, vocea sa subțire, acută seamănă mai mult cu schelălăitul cățelandrilor decât cu chițăitul șoarecilor. Corpul său este
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de a fi omorât, se rugă de ea să-i lase viața. Când nevăstuica i-a demonstrat că nu poate să-i dea drumul, fiindcă prin însăși firea ei duce război păsărilor, liliacul îi spuse că nu e pasăre, ci șoarece. În felul acesta, scăpă cu viață. Mai târziu, iar a căzut și, fiind prins de altă nevăstuică, se rugă de ea să nu-l mănânce. Când aceasta îi spuse că ea urăște pe toți șoarecii, liliacul îi zise că nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
felul acesta, scăpă cu viață. Mai târziu, iar a căzut și, fiind prins de altă nevăstuică, se rugă de ea să nu-l mănânce. Când aceasta îi spuse că ea urăște pe toți șoarecii, liliacul îi zise că nu e șoarece, ci un liliac, și din nou scăpă cu viață. Astfel s-a întâmplat că liliacul, schimbându-și de două ori numele, și-a salvat viața"11. Dată fiind imensa autoritate a fabulelor esopice, influența lor asupra imaginarului zoomorf vreme de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ieste (care lucru aievea monarhiii Vulturului îl supune), însă și alte multe a multe jiganii hirișii are, carile nu puțină materie de gâlceava și de scandală înainte pune: întâi că fată ca dobitoacele, a doa că la cap ieste ca șoarecele, la aripi ca albinele ieste, a patra că la picioare în fire pe altul să i să asemene nu are, de vréme ce aripile în picioare și picioarele în aripi îi sint. A cincea că dzua orbăcăiește, iară noaptea ca
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
arunca vădzind și pildele între Cămilă și între Fii, între buăr și între Inorog ce arăta socotind, carile măcar că până la ficați îi atingea..."23. Degeaba încearcă Moimâța să-i arunce în față cuvinte dure, să-l batjocorească ("flutur fătătoriu și șoarece zburătoriu"), adevărul nu ține cont de gura care l-a rostit, el are puterea de a se impune prin sine însuși. Rolul principal al Liliacului tocmai acesta este: el se face portavocea acestui adevăr în confirmarea căruia, devine limpede, se
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Dar atunci când pietonul renunță la imunitatea lui relativă, se urcă pe bicicletă și coboară în jungla veritabilă, începe spectacolul. Lupta pentru supraviețuire. Fiarele carnivore huruie, accelerează și se reped asupra prăzii, tachinând-o, dându-i târcoale, jucându-se de-a șoarecele și pisica, până ce vine momentul atacului. Nici o șansă pentru ierbivori. În cel mai bun caz, biata creatură pe două roți se alege cu mârâituri, scuipături și înjurături. „Numai tu și mă-ta lipseați aici!“ e cea mai blândă apostrofare pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
de polipetide sintetizate de variate țesuturi, care prezintă efecte comune acționând pe același tip de receptori membranari. Identificarea acestui grup de substanțe biologic active începe cu studiile lui Bold (1981), care demonstrează că injectarea de extracte de țesut atrial la șoarece produce natriureză importantă. Biochimie. La ora actuală sunt identificate trei familii de peptide natriuretice (fig. 5.67), provenind fiecare dintr-un precursor polipeptidic cu moleculă mare, a căror sinteză este codificată de o genă specifică. Formele active ale peptidelor natriuretice
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
mama lui a cărei bonetă cu colțuri înalte rămase țintuită în perete. Iulian fugi din castel și nu se mai arătă niciodată"390*. Distanța este obsedantă fiindcă ea nu încetează să învie prezența scandalos de incestuoasă. Totul debutează cu uciderea șoarecelui alb (prin culoare și prin locul în biserică o imagine a mamei) și punerea lui la distanță: Iulian îl aruncă "afară". Distanța este chinuitoare pentru că ea se stabilește în amețitoarea pierdere a limitei, în arsura prezenței insuportabile și neîndurătoare. Această
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
leucopenia. Anticorpii monoclonali antilimfocitari sunt sintetizați prin imunizarea șoarecilor sau a șobolanilor cu diverse antigene, de exemplu limfocite T, din culturile celulare fiind selectate clonele celulare care produc anticorpul dorit. Au avantajul unei imunosupresii selective, dar deoarece sunt obținuți de la șoarece apariția lor este urmată de apariția anticorpilor anti-globulină de șoarece care îi vor inactiva. S-au obținut prin inginerie genetică anticorpilor monoclonali umani (OKT 3-Ortoclon,anti IL-2 receptor) și anticorpi policlonali (ALS sau RATG). 18.2.3. RADIATIILE IONIZANTE Acestea
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
a șobolanilor cu diverse antigene, de exemplu limfocite T, din culturile celulare fiind selectate clonele celulare care produc anticorpul dorit. Au avantajul unei imunosupresii selective, dar deoarece sunt obținuți de la șoarece apariția lor este urmată de apariția anticorpilor anti-globulină de șoarece care îi vor inactiva. S-au obținut prin inginerie genetică anticorpilor monoclonali umani (OKT 3-Ortoclon,anti IL-2 receptor) și anticorpi policlonali (ALS sau RATG). 18.2.3. RADIATIILE IONIZANTE Acestea sunt puternic imunosupresoare dacă sunt aplicate înainte sau imediat după
Capitolul 18: TRANSPLANTUL DE ORGANE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
mobilă, fructele de pădure, plantele medicinale, ciupercile sunt folosite pentru sănătatea oamenilor, pădurea și poienile sale oferind și posibilitatea unor interesante drumeții. Fauna este, în general, săracă, fiind diminuată în urmă expansiunii activităților umane. Mai reprezentative sunt rozătoarele(cârtita, popândăul, șoarecele de câmp, hârciogul, iepurele, ariciul, dihorul). Se întâlnesc și specii caracteristice pădurii: vulpea, căprioara, mistrețul. Păsările sunt reprezentate de: sticlete, graur, ciocârlie, porumbel, turturica, guguștiuc, pupăza, vrabie, cioară, rândunica, prepelița, mărăcinar, lăstun, ș.a. Dintre reptile, întâlnim șarpele de casă și
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
ceea ce începe e o discuție amicală transformată până la urmă în interogatoriu violent. Comisarul e un mare fan al lui Onoff, dar Onoff nu recunoaște un pasaj pe care acesta îl citează cu venerație. Este el Onoff? Acest joc de-a șoarecele și pisica în atmosfera udă, kafkiană, dungată de fulgere și alternări de forțe durează o noapte. Comisarul oscilează destul de umed între admirație și duritate. Celălalt bărbat - când supus, când disprețuitor - are un secret, este evident după peticul de cămașă pătat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
serologice folosite ca mijloc de diagnostic al infecției cu Trichinella spiralis la om și la animale. Rezervorul natural al infecției este format din grupa animalelor sălbatice carnivore sau omnivore de cîmp și de pădure: mistrețul, ursul, bursucul, pisica sălbatică, vulpea, șoarecele, șobolanul, lupul etc. Rezervorul secundar îl formează unele animale domestice receptive : porcul, pisica, cainele, calul, măgarul, nutria etc. Porcinele se contaminează consumînd șobolani sau șoareci parazitați, găsiți morți prin adăposturi sau pe cîmp, cadavre de animale sălbatice sau resturi de
HOTĂRÎRE Nr. 524 din 8 august 1994 privind aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a trichinelozei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111149_a_112478]
-
a cărui cotație nu a depășit, în timpul vieții, pragul strictei onorabilități, cunoscut mai ales prin piesele de teatru (de toată mâna și, în plus, prost jucate), autor al unei singure cărți publicate ce ar fi trebuit să atragă atenția criticii (Șoarecele B și alte povestiri din 1983), acest component de rang secund al Cercului Literar de la Sibiu își ia, în posteritate, o strălucită revanșă. Odată scoase din sertarul cu manuscrise și integrate circuitului editorial, Adio, Europa!, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
plapumă și încep studiile de estetică/ rod zidul mebranatic în care îmi țin strîns trupul de la cap în sus/ pîntecul mi se deșiră ca atunci cînd înfigi furculița în oul prăjit și iese sînge/ ce să mai mănînc din mine șoarecele meu negru și sîrmos deja se linge pe bot/ fac sărmăluțe lungi din lacrimi și resturile de carne de la ultimele orgii/ sînt tăiată longitudinal pe mijlocul pieptului aștept să vii peste mine și să cazi/ în falie ca într-o
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
am în bagaj noutăți comunicabile. Poate că doară numai faptul de a fi citit cu mare voie bună și satisfacție estetică majoritatea prozelor lui Ion D. Sîrbu. Unele sunt chiar capodopere ce-l fac mare scriitor (înfine!) - ca de pildă Șoarecele B sau Cimex lectularia, după care aș pune poate imediat Doi intelectuali de rasă (apropo, aici e în prezent un festival al cavalerilor cu steaua roz, care se încheie duminică 1 mai cu manifestație) - nu că nu mi-ar place
Din arhiva Cornel Regman () [Corola-journal/Journalistic/13715_a_15040]
-
el i-o provoacă poetului. Iată cum funcționează procedeul: " CRANIUL unei femei de neam gotic căruia-i/ lipsesc mandibula câțiva dinți și sinusurile/ eu îi spun arhaios și în nopțile pustii când doar/ colțurile stelelor patinează pe geamuri ca/ lăbuțele șoarecelui captiv/ în bolul de sticlă/ îi înfig în orbite două fire de frezie/ apoi vorbim îndelung despre..." "...apoi vorbim îndelung despre/ năprasnice cavalcade pământul câmpiei spulberat în copite/ razele soarelui iute de vară desfăcute în culorile/ spectrului grâul zdrobit lustruiește
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]