1,275 matches
-
palatului", pe care o transformam în "sufragerie", profitând de faptul că acolo se găsea și cuptorul de pâine, cu o vatră unde un ceaun mic, pentru făcut mămăligă, stătea agățat în cui, la îndemînă. "Dormitorul" ni-l mutam atunci în șură, deasupra grajdului, pe fân, sau într-un șopron plin cu paie. Odaia principală a "palatului" trebuia păstrată curată pentru ocazii speciale, când venea cineva important la noi. Numai vremea rece ne strângea, iarăși, pe toți în ea. În înțelesurile ei
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
în mine și nu i-ai lăsat Împăratului Verde nici dubletul tulburătoarelor fragi al despărțirilor din lumea cocotierilor și cocteilurilor, turnate în pahare de cristal ! În magazinul de jucării ai tresărit surprinsă vizitând potecile timpului; m-ai îmbrâncit neînduplecată în șura cu trifoi prea mirositor și floricelele multicolore din poiana stejarilor întunecați și nu mi-ai dat drumul decât să răsuflăm peste oceanele înghețate; ai încurcat pașii șlefuiți de timp și am zburdat împreună departe de Verde Împărat care pândea înverșunat
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
și intimitate. Căci era cu adevărat un paradis: apărând în fața ochilor când te așteptai mai puțin, după o serie de cotituri, coborâșuri și urcușuri care păreau să te ducă tot mai adânc în inima întunecată a pădurii, o îngrămădeală de șure și acareturi din cărămidă roșie și, în mijlocul lor, o casă de fermă îmbrăcată în iederă, de un farmec ireal. O parte a casei era flancată de o livadă, cu pomii încărcați de fructe pârguite, și mai târziu vom descoperi că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bătrânețile cu greutățile ei. A început războiul, băieții au fost luați pe front. El a rămas numai cu baba lui, așa cum au rămas toți bătrânii satului. Ordonanța Petrache B....ă Petrache se trezea de dimineață, mulgea vacile, făcea curat în șură, ducea vitele până la Călina în mijlocul pădurii. Le dădea la apă în Călina, căci așa se numește acel râuleț de la marginea pădurii acum. Le tăia vâsc cu securea, iar după ce mâncau bine vitele le aducea acasă, le băga în grajd, apoi
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a culcat în șanț și nu a fost văzut de către criminali, scăpând atunci cu fuga prin grădini. A treia strajă era Tudose, care a fost surprins de răufăcători în ograda lui, iar nevastă-sa se afla cu fetele în podul șurii, de unde, la lumina lunii au putut vedea tot. Tudose a ieșit să vadă ce se întâmplă căci a fost strigat să iasă afară. Iar cum a apărut în curte a și fost înhățat de huligani și culcat la pământ, i-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
tare și crăpat de bătaia soarelui cât traversai câmpul cu iarbă pentru păscut și măcriș și lumânărici, iar la stânga vedeai, tremurând sub unde, fundul mâlos al pârâului, unde se hrăneau fluierarii. Pe cursul pârâului era și căsuța de primăvară. Sub șură era bălegar proaspăt și cald, și mai era bălegar vechi, care făcuse o crustă. Și pe urmă mai venea un gard și pe urmă cărarea fierbinte și uscată care ducea dinspre șură spre casă, și apoi drumul fierbinte și nisipos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cursul pârâului era și căsuța de primăvară. Sub șură era bălegar proaspăt și cald, și mai era bălegar vechi, care făcuse o crustă. Și pe urmă mai venea un gard și pe urmă cărarea fierbinte și uscată care ducea dinspre șură spre casă, și apoi drumul fierbinte și nisipos care te ducea din nou În pădure după ce treceai pârâul, de data asta pe un podeț, și acolo creștea papura pe care o Înmuiai În benzină ca să faci felinarele când pescuiai noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
pag.226), când într o ,,pagină despre Româniaʺ dintro geografie imprimată la Paris în 1543 se spune că a fost o vreme când locuitorii din Transilvania și Val ahia , ca să se apere de ploaie sau frig, se adăposteau sub acoperi șuri de pănușiță și foi de arbori, că nu aveau nici domiciliu sau locuință și se opreau oriunde îi apuca osteneala zilei (Uric arul , vol. XII, p.135 142); ca și să afirmi că toponimul Pogănești se m ai înregistrează documentar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ce dracu’, fiți mai atenți cu pelicula. Și vine-un general complet american care-ncepe să arate cu rigla pe pînză exploziile pricinuite de proiectilele ocrotirii acelorași albanezi care-au și murit pe loc ocrotiți, În timp ce dormeau În remorci, În șură, că-s săraci, dar nu a arătat rachetele căzute peste șură, ci pe celelalte, peste Belgrad, cele trecute cu vederea neputînd fi indicate deoarece, repet acest citat nemaivăzut: „pilotului i s-a terminat filmul”. Fenomen ce ține loc de mîndră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
complet american care-ncepe să arate cu rigla pe pînză exploziile pricinuite de proiectilele ocrotirii acelorași albanezi care-au și murit pe loc ocrotiți, În timp ce dormeau În remorci, În șură, că-s săraci, dar nu a arătat rachetele căzute peste șură, ci pe celelalte, peste Belgrad, cele trecute cu vederea neputînd fi indicate deoarece, repet acest citat nemaivăzut: „pilotului i s-a terminat filmul”. Fenomen ce ține loc de mîndră explicație militară și pentru „cel mai precis război din istoria umanității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
în multe locuri este stricată... curtea este împrejmuită cu zid de piatră înalt de 2 stînjeni. Clopotnița în stare bună. Deasupra porței sînt cîteva chilii ruinate. În niște case proaste din curtea bisericii șade preotul. Afară de case mai sunt niște șuri, care se vede că au remas din timpul administrației călugărilor greci, sub care mănăstirea aceasta era prefăcută în ocol de vite în care stare am găsit-o eu în anul 1854”. Nu știu cum să-ți spun, vere, dar noi am pornit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
striga na-vă ( adică vă dau eu vouă!)/ Nu se gândea că săpun nu se vinde pe sărăcie,/ Că ni-i mama moartă ori poate bolnavă” și că „Oamenii spun că-i neam de venetic/ Rea, bătăușă, cu gura cât șura/ Da cu noi prin clasă de-a dura.” Celebrul Domnul Vucea, ca portret pălește pe lângă această creatură care... nimerise întâmplător la școala satului cu oameni cuminți și demni și copii dornici să descopere lumina cărții, dar și lumina sufletului. Ce
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
519. PISCICOLA - S.A. SATU MARE 520. SAMLEF - S.A. SATU MARE 521. SAMPAJISTI - S.A. SATU MARE 522. TERRA LEGUMICOLA - S.A. SATU MARE Județul Sălaj 523. AGROMIXT SĂLAJ - S.A. 524. MESES - S.A. ZALĂU Județul Sibiu 525. AGRICOLA - S.A. DUMBRĂVENI 526. AGRIMEX - S.A. ȘURA MICĂ 527. AGROBAZN - S.A. BAZNA 528. AGROCOM - S.A. SIBIU 529. AGROINDUSTRIALA AURORA - S.A. AGNITA 530. AGROMIXTA DEALUL OCNEI - S.A. 531. AGROVIMED - S.A. MEDIAȘ 532. AGROZOO NOCRICH - S.A. 533. DACIA APOLD - S.A. 534. DUSER - S.A. DUMBRĂVENI 535. HAPOMEX - S.A. ȘLIMNIC 536
EUR-Lex () [Corola-website/Law/214399_a_215728]
-
519. PISCICOLA - S.A. SATU MARE 520. SAMLEF - S.A. SATU MARE 521. SAMPAJISTI - S.A. SATU MARE 522. TERRA LEGUMICOLA - S.A. SATU MARE Județul Sălaj 523. AGROMIXT SĂLAJ - S.A. 524. MESES - S.A. ZALĂU Județul Sibiu 525. AGRICOLA - S.A. DUMBRĂVENI 526. AGRIMEX - S.A. ȘURA MICĂ 527. AGROBAZN - S.A. BAZNA 528. AGROCOM - S.A. SIBIU 529. AGROINDUSTRIALA AURORA - S.A. AGNITA 530. AGROMIXTA DEALUL OCNEI - S.A. 531. AGROVIMED - S.A. MEDIAȘ 532. AGROZOO NOCRICH - S.A. 533. DACIA APOLD - S.A. 534. DUSER - S.A. DUMBRĂVENI 535. HAPOMEX - S.A. ȘLIMNIC 536
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177884_a_179213]
-
menționate la lit. a), dezafectate și utilizate pentru desfășurarea de profesii libere; ... c) construcțiile-anexe situate în afara corpului principal de clădire, cum sunt: bucătăriile, cămările, pivnițele, grajdurile, magaziile, garajele și altele asemenea; ... d) construcțiile gospodărești, cum sunt: pătulele, hambarele pentru cereale, șurele, fânăriile, remizele, șoproanele și altele asemenea; e) orice alte construcții proprietatea contribuabililor, neprevăzute la lit. a) - d), care au elementele constitutive ale clădirii. ... 33. Pentru calculul impozitului pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, sunt necesare următoarele date: a) rangul localității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
juridice, precum și pentru anexele la locuință taxele pentru eliberarea autorizației de construire se reduc cu 50%. (2) Calculul acestei taxe se face de către structurile de specialitate. ... (3) Prin expresia anexe la locuință se înțelege: grajdurile, pătulele, magaziile, hambarele pentru cereale, șurele, fânăriile, remizele, șoproanele, garajele, precum și altele asemenea. ... 134. (1) Autorizația de foraje și excavări, model stabilit potrivit pct. 256, se eliberează de către primarii în a căror rază de competență teritorială se realizează oricare dintre operațiunile: studii geotehnice, ridicări topografice, exploatări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249690_a_251019]
-
nr. 33 din 4 mai 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 337 din 18 mai 2007. f) să avizeze proiectele și să urmărească execuția lucrărilor în sectorul gazelor naturale, în limitele drepturilor conferite prin licență; ... g) să ia toate m��șurile necesare în vederea trecerii la măsurarea cantităților de gaze naturale în unități de energie, astfel încât, de la data de 1 iulie 2008, facturarea cantităților de gaze naturale să se facă în baza energiei conținute de acestea. ... --------------- Litera g) a art. 17 a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/219515_a_220844]
-
tarafuri de muzică populară. Se poate organiza și ca secție în cadrul unui restaurant clasic. 1.3.2. Restaurant cu specific local: pune în valoare bucătăria specifică unor zone geografice din țară sau a unor tipuri tradiționale de unități (crame, colibe, șuri etc.). Sunt servite vinuri și alte băuturi din regiunea respectivă, utilizându-se ulcioare, carafe, căni etc. Efectul original al acestor unități este realizat prin îmbinarea cadrului natural cu cel arhitectural al sistemului constructiv, al finisajelor inspirate după modelul popular, al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263781_a_265110]
-
secolul al IX-lea, în Dobrogea și Transilvania, existau ateliere de ceramică la roată rapidă, iar formele acestor vase sunt diverse. S-au descoperit cuptoare de ceramică la Zorleni (jud. Vaslui), la Seliște (Basarabia), Bădeni (jud. Dâmbovița), Bumbești (jud. Gorj), Șura Mică (jud. Sibiu), Sighișoara. Mai erau meșteri constructori zidari, tâmplari, care prelucrau piatra și lemnul (olane, tuburi, cărămizi, țigle), pieile (cojocari), oasele de animale pentru obiecte de uz casnic (piepteni). Apoi, erau răspândite torsul și țesutul practicate de femei în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pentru a deprinde arta de a vorbi frumos. În Vandeea, se practică în continuare maraichinage-ul. "Domnișoarele [...] au iubiri de-o vară". Însă "nu mai e vorba de o iubire sărăcăcioasă, cu poalele-n brâu pe un maldăr de paie din șură. Păstorițele cu ciorapi de mătase și combinezon de dantelă nu se mai mulțumesc să fie înghesuite de argații de la fermă prin vreun ungher întunecos din grajd, ci vor să aibă parte de cunoștințele în ale iubirii ale unui tânăr cultivat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
burgheziei pe care ?i-o �ndeplinise pe tot parcursul vie?îi. At�ta ?tiin??, critic?, at�tea documente au ajuns �n propagand?. Succesul lui Durkheim vine tocmai din propagandă moral? pe care el era capabil s-o fondeze, din m?șurile de conservare social? pe care le-a furnizat cu at�ta siguran??�. P. NIZAN, Leș Chiens de garde, 1932 (citat dup? edi?ia F. Maspero, 1976, pp. 97-98) Totu?i, datorit? a doi durkheimieni M. Halbwachs ?i C. Bougl� � sociologia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mitică întâmplărilor prin exagerarea dimensiunilor lor. Sunt relevante în acest sens pasaje precum: „Atunci dracul se crăcește c-un picior la asfințit și cu unul la răsărit; s apucă zdravăn cu mânile de torțile ceriului, cască o gură cât o șură și când chiuie o dată, se cutremură pământul, văile răsună, mările clocotesc și peștii din ele se sparie; dracii ies afară din iaz câtă frunză și iarbă! Și oleacă numai de nu s-a răsipit bolta ceriului.”(Dănilă Prepeleac, p.184
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
despărțirile temporare Îi fac pe Îndrăgostiți să fie și mai Îndrăgostiți. Românilor le place să exprime această situație printr-un cuvânt foarte generos prin Înțelesul său, și anume acela de „dor”. „- Cucule, pasăre sură! Ce tot cânți la noi pe șură? Au ți-i foame, au ți-i sete, Au ți-i dor de codrul verde? - Nu mi-i foame, nu mi-i sete, Nici mi-i dor de codrul verde, Dar mi-i dor de satul meu Că am trei
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Naftulea, Aron, Alter, Israiel, Meer, Mendel, Bureh, Osia, Iucle, Șloim, Nusem, Mișilem, Buium, Melik, Ghidali, Ușer, Ioil, Bercu, Hoișie, Zelic, Noe, Șmil, Șaie, Iosia. Fetele: Dvoera, Roza, Haia, Ghina, Riva, Crența, Hanța, Mința, Perra, Șifra, Marrim/ Miriam, Estera, Sofia, Reiza, Șura, Rifca, Ruhla, Ghizela, Frima, Elli, Miria, Male, Arieta, Perla, Etla, Clara, Blima etc. „Jidovirea” înseamnă, nu în ultimul rînd, o altfel de viață socială. Există „închideri” determinate de tendința de a trăi mărginit, în interiorul breslelor. Cum se manifestă aceasta? La
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
câteva scene antologice. Cea care vine imediat în minte e aceea în care bătrânul țăran, udat până la piele de o ploaie repede și caldă de vară, sapă cu o hotărâre ce vine din adâncurile ființei lui șanțul care să apere șura de paie, în timp ce, în altă parte a satului, se pregătesc răsturnări spectaculoase. În îndârjirea cu care el vrea să apere nenorocitele de paie se citește o disperare fără margini, formulată și altfel, în frazele pe care le adresează cuiva, un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]