1,266 matches
-
În perioada de vară începe așa-numitul sezon de „ strâns al fânului”, nutreț pentru animale, care se depozitează mai întâi în clăi iar apoi toamna după ce se „cară” în clădituri sau se urcă în podul „șurilor”. De remarcat sunt acele „șuri cu paie” care încă mai există pe la unele din gospodăriile mogoșene (foto). Alte culturi nu prea găsim deși cu două-trei decenii în urmă se mai cultiva și grâul, care era secerat, îmblătit și era transformat în făină la acele mori
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
târziu, după 1900, s-a păstrat cheia de lemn a acestei biserici pe care era inscripționat anul 1737. Odată cu pătrunderea influențelor catolice in acest sat, credincioșii ortodocși sunt deposedați de această biserică, fiind nevoiți să-și oficieze sfintele slujbe in șura Păușanului, aflată-n apropiere. În 1737 se așază ca preot în sat Andrei Petru, frate geamăn al lui Andrei Pavel, trimis, tot ca preot, în Sântă-Mărie. Andrei Petru a venit din Gălpâia, dupa cum reiese dintr-o însemnare pe o
Biserica de lemn din Sânmihaiu Almașului () [Corola-website/Science/309171_a_310500]
-
Moldovenesc este o anexă frecvent întâlnită în zona montană, unde ocupația de bază a locuitorilor este creșterea animalelor. Construcția, ce datează de la începutul secolului al XX-lea, reunește sub același acoperiș un grajd spațios și o cămară separate de aria șurii (spațiul liber unde se putea intra cu carul pentru a arunca fânul în pod și unde erau depozitate utilaje și acareturi). În cadrul muzeului, grajdul este folosit pentru păstrarea instrumentelor de lucru ale restauratorilor. Poarta datează din al doilea sfert al
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-m-B-05530. Gospodăria tradițională din localitatea Mănăstirea Humorului, zona etnografică Humor, este un ansamblu reconstituit în cadrul muzeului compus din: casă de locuit, grajd cu șură, celar sau bordei, atelier de tâmplărie, fântână și poartă. Casa de locuit are o compartimentare de tip cameră-tindă-cameră. Tinda are o ușă prin care se realizează accesul în spatele casei. Pereții sunt realizați din bârne fasonate ce au lemnul aparent doar
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
au lemnul aparent doar în jurul ferestrelor și al ușii, ancadramentele prezentând chenare lutuite și văruite. Pe trei laturi, construcția prezintă un gang de scândură, marcat de stâlpi ciopliți în volume geometrice. Gangul este susținut de prelungirile tălpilor casei. Grajd cu șură din Mănăstirea Humorului reprezintă o anexă de dimensiuni mari. El este împărțit în grajdul propriu-zis, spațiul liber pentru accesul cu căruța și pentru diferite activități gospodărești, respectiv paierul unde se depozita fânul. Sub prelungirea învelitorii este târla oilor. Grajdul este
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
foișorului. Camera, de dimensiuni generoase, avea dublu rol: atât cameră de locuit, cât și bucătărie. Prispa casei este realizată din bârne masive de lemn. Gospodăria tradițională din localitatea Bilca, zona etnografică Rădăuți, este compusă din patru obiective: casă, grajd cu șură, căsuță și cămară (hâj). Este specifică zonei depresionare Rădăuți, unde activitățile predominante ale locuitorilor sunt creșterea animalelor și agricultura. Casa de locuit din incinta gospodăriei Bilca datează din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și este construită din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
capetelor bârnelor superioare. Din punct de vedere planimetric, construcția se împarte în două camere de locuit (bucătărie, respectiv „casa cea mare”), tindă mediană descoperită și o anexă adăpostită sub prelungirea din spate a acoperișului, care constituie plecătoarea casei. Grajdul cu șură reprezintă o anexă de dimensiuni mari, dispunând de spații largi cu destinații diferite: grajd pentru animale, șopron pentru căruță, raclă pentru fân, ocol pentru oi sub plecătoare. În partea centrală, construcția prezintă un spațiu liber, utilizat pentru accesul cu căruța
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
om” sculptat în partea superioară a stâlpilor portiței. Grajd cu cămară de mână este o anexă specifică gospodăriilor crescătorilor de animale din zona Câmpulung Moldovenesc. Sub același acoperiș sunt reunite trei încăperi cu funcții bine determinate: grajdul pentru animale mari, șura de fân și „cămara de mână”. Bârnele pereților sunt diferite de la un compartiment la altul: rotunde la pereții posteriori ai grajdului, despicate în zona cămării de mână și cioplite la patru fețe în rest. Gradjul cu cămară de mână datează
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
Șuri este o localitate-centru de comună în Raionul Drochia, Republica Moldova. Atestat documentar la 11 martie 1631 într-o carte de întăritură lui Gheorghe Moțoc și rudelor sale pentru satele Mîndîc, Șura și Volosca. În 1772-73 moșia satului era stăpînită de Bașotă
Șuri, Drochia () [Corola-website/Science/305162_a_306491]
-
Șuri este o localitate-centru de comună în Raionul Drochia, Republica Moldova. Atestat documentar la 11 martie 1631 într-o carte de întăritură lui Gheorghe Moțoc și rudelor sale pentru satele Mîndîc, Șura și Volosca. În 1772-73 moșia satului era stăpînită de Bașotă și avea 23 case, 19 moldoveni, 2 fețe bisericești, iar la 1817, Cîșla Șurile avea 34 gospodării, 68 bărbați care aparțineau Mănăstirii „Sf.Spiridon” de la Iași. În 1882 a foat
Șuri, Drochia () [Corola-website/Science/305162_a_306491]
-
martie 1631 într-o carte de întăritură lui Gheorghe Moțoc și rudelor sale pentru satele Mîndîc, Șura și Volosca. În 1772-73 moșia satului era stăpînită de Bașotă și avea 23 case, 19 moldoveni, 2 fețe bisericești, iar la 1817, Cîșla Șurile avea 34 gospodării, 68 bărbați care aparțineau Mănăstirii „Sf.Spiridon” de la Iași. În 1882 a foat construită din piatră biserica Adormirea Maicii Domnului. În 1894 zemstva soroceană alocă 3500 ruble pentru construcția școlii la Șuri, lucrările de construcție începînd în
Șuri, Drochia () [Corola-website/Science/305162_a_306491]
-
bisericești, iar la 1817, Cîșla Șurile avea 34 gospodării, 68 bărbați care aparțineau Mănăstirii „Sf.Spiridon” de la Iași. În 1882 a foat construită din piatră biserica Adormirea Maicii Domnului. În 1894 zemstva soroceană alocă 3500 ruble pentru construcția școlii la Șuri, lucrările de construcție începînd în 1896, cînd se deschide școala de zemstvă cu o clasă. În 1922 - 573 de locuitori ai satului au fost împroprietăriți cu 2222 ha de pămînt, în 1923 a fost întemeiată cooperativa agricolă ”Luceafărul”. Satul mai
Șuri, Drochia () [Corola-website/Science/305162_a_306491]
-
fost împroprietăriți cu 2222 ha de pămînt, în 1923 a fost întemeiată cooperativa agricolă ”Luceafărul”. Satul mai avea școală primară, biserică, poștă rurală, primărie, 4 cîrciumi; în 1930 satul avea 752 gospodării, 3 184 locuitori. În perioada sovietică în s.Șuri a fost construită școala medie, casa de cultură, o bibliotecă, punct medical, ateliere de deservire socială, oficiu poștal, ospătărie, magazine, creșe, grădiniță de copii, monument în memoria consătenilor căzuți în războiul al doilea mondial. Astăzi satul are aproximativ 2056 gospodării
Șuri, Drochia () [Corola-website/Science/305162_a_306491]
-
uriaș castel de ape subterane și de suprafață. În calcare apele subterane se găsesc în rețele de fisuri și goluri carstice. În adânc rezultă cursuri de apă cu lungimi de sute și mii de metri. Izvoarele de tip resurgență (Șipot, Șura Mare, Ciclovina sau exurgență (Izvorul de sub Piatră,Cuculeu) apar în mod obișnuit la marginea zonei calcaroase. Temperatura izvoarelor, chiar în timpul verii este destul de coborâtă, ajungând până la 4-6 °C la 2000 m. Numai cursul superior al Streiului străbate zona montană și
Munții Șureanu () [Corola-website/Science/306299_a_307628]
-
1926), Hadrian Daicoviciu (1932-1984), Valentin Vasiliev(n.1934), Ioan Glodariu (n.1940). Membrii Institutului au desfășurat ample săpături arheologice în numeroase situri: Cetățile dacice din Munții Orăștiei, capitala Daciei romane Sarmizegetusa Ulpia Traiana, Potaissa, Porolissum, Bologa, Buciumi, Ilișua, Alba Iulia, Șura Mică, Slimnic, Teleac, Cugir, Pecica, Fântânele, Iernut, Noșlac, Morești, Râșnov, Oncești, Micia, Gherla, Cășei, Dăbâca, Biharia, Răchitova, Suceag, Cluj-Napoca, Feleac, Lazuri, Ortelec, Săcuieni. Cercetările arheologice desfășurate sub auspiciile Institutului au fost și sunt contribuții științifice esențiale la elucidarea unor aspecte
Institutul de Arheologie și Istoria Artei din Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306440_a_307769]
-
boierului Enache, care a dat dispoziția să fie tăiată pădurea de pe tere nul drept, pentru a fi folosit ca pășune. Stîna de oi a fost făcută lîngă izvoare, sub pădure. Ciobanii au venit cu soțiile lor și și-au durat șuri de trai.Așa cu încetul numărul lor s-a mărit și a luat naștere sătucul Petrosu, numit după locul pietros de sub pădure. Cu timpul boierul Enache și-a vîndut o parte din moșie doctorului Hîncu din Bălți. Dînsul și-a
Pietrosu, Fălești () [Corola-website/Science/305851_a_307180]
-
Curtea domnească. În 1812 a intrat în supușenia Imperiului Rus, participând la adunarea nobilimii din 1814, figurând ca nobil și alegător și la 1818. A fost moșier la Căinarii Vechi, Heciu Vechi și Nou, Biliceni, seliștea Drochia, Mândâcul Nou, seliștea Șura și târgul Bălți (Soroca), Milești și Medeleni (Iași), Mașcăuți, Bălășești, Raculești, Jăvreni, Petricani, Temeliuți și Probota (Orhei). Este interesant faptul că una din fiicele lui Iordache Panaite, Elena, era căsătorită cu banul Iordache Donici, despre care s-a pomenit mai
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
versurile lui Nicolae Dumitrescu. Acompaniamentul a fost asigurat de Orchestră festivalului.(extras din programul festivalului.) Comitetul de Cultură și Educație Socialistă-Prahova, în ianuarie 1975,se publică piesă corala pe voci egale „Votăm ai patriei aleși” de Leonida Brezeanu,pe ver- șurile poetului Nicolae Dumitrescu. SEBASTIAN NISTOR „Premiere la Teatrul Municipal”,(în cotidianul „ Flamura Prahovei”, din 29 mai, 1976, Ploiești. „Colectivul de artiști păpușari de la CIUFULICI a avut până de curând oaspete pe regizorul din R.P.Polonă , Edward Doszla care a pus
Leonida Brezeanu () [Corola-website/Science/313094_a_314423]
-
În perioada 1894-1896 s-a construit o casă cu mai multe încăperi ce servea ca locuință pentru egumen și pentru primirea oaspeților, s-a reamanajat chilia pentru monahi, s-au înălțat trei hale pentru adăpostirea pelerinilor, s-a construit o șură și două grajduri. Între anii 1898-1910, arhitectul austriac Karl Romstorfer a efectuat lucrări de restaurare a întregului complex mănăstiresc. Lucrările efectuate aici au avut ca finalitate: După finalizarea lucrărilor de restaurare, biserica „Sf. Gheorghe” a fost resfințită la 19 septembrie
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
lungul timpului a creat o zonă distinctă, cu valoare semnificativă peisagistică și culturală, cu o mare diversitate biologică. Parcul natural cuprinde între limitele sale șase din cele mai spectaculoase rezervații naturale ale județului Hunedoara: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Peștera Tecuri, Peștera Șura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peștera Bolii Totodată aici se află siturile arheologice aflate în Patrimoniul UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Luncani-Piatra Roșie și așezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor. Începând din anul 2004 Parcul Natural Grădiștea Muncelului
Parcul Natural Grădiștea Muncelului - Cioclovina () [Corola-website/Science/313778_a_315107]
-
unei bărci, publicând descrierea traseului în 1934. În 1950, T. Orghidan și M. Codreanu, în urma informaților date de V. Pușcariu, reiau explorările fără rezultate notabile. Harta prezentând primii 1000 m explorați ai peșterii a fost publicata in 1967. Interesul pentru Șura Mare devine tot mai accentuat, în timp stabilindu-se numeroase colaborări între cercetători ai Institutului de Speologie și cluburi ale speologilor amatori din străinătate. Ca urmare a acestor colaborări peștera atinge o dezvoltare de 6639 m si o denivelare de
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
este finalul peșterii. De aici si denumirea de "Sifonul Englezilor". În noiembrie 1983 o echipă de la "Vertikum" Budapesta, invitată de speologi de la "Focul Viu" București și de la Grupul de Explorări Subacvatice Subterane (GESS) București la o tură de vizitare în Șura Mare atinge, după o escaladă de 7 m, un scurt pasaj fosil: este scurtcircuitat astfel sifonul care timp de 15 ani barase calea continuării în Șura Mare. Avansând pe sectorul de galerie activă din amonte de sifon, speologi de la cluburile
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
de la Grupul de Explorări Subacvatice Subterane (GESS) București la o tură de vizitare în Șura Mare atinge, după o escaladă de 7 m, un scurt pasaj fosil: este scurtcircuitat astfel sifonul care timp de 15 ani barase calea continuării în Șura Mare. Avansând pe sectorul de galerie activă din amonte de sifon, speologi de la cluburile "Focul Viu" București și "Cristal" Oradea ajung, în decembrie 1983, la uriașa cascadă finală. Deschiderea peșterii, monumentală, de aproape 40 m înălțime și 12 m lățime
Peștera Șura Mare () [Corola-website/Science/313780_a_315109]
-
br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> Cartierul beneficiază de 3 linii de tramvai care conectează zona cu centrul orașului. În prezent, pe Șoseaua Giurgiului sunt 10 stații de tramvai. Lista staților (Șura Mare ► CFR Progresul): De la Șura Mare, călătorii pot opta pentru metrou, M2, sau liniile de tramvai 1 și 11 care fac legătura cu cartierele Titan, Obor, Gara de Nord, Razoare, Vitan, respectiv Giulești. De asemenea pe "Strada Acțiunii" se află Depoul RATB
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]
-
br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> <br> Cartierul beneficiază de 3 linii de tramvai care conectează zona cu centrul orașului. În prezent, pe Șoseaua Giurgiului sunt 10 stații de tramvai. Lista staților (Șura Mare ► CFR Progresul): De la Șura Mare, călătorii pot opta pentru metrou, M2, sau liniile de tramvai 1 și 11 care fac legătura cu cartierele Titan, Obor, Gara de Nord, Razoare, Vitan, respectiv Giulești. De asemenea pe "Strada Acțiunii" se află Depoul RATB Giurgiului , loc unde majoritatea vagoanelor
Giurgiului () [Corola-website/Science/314942_a_316271]