1,349 matches
-
mă duc iar cu capul în calorifer, prietenul aurolac, intersitu la cît este acum? pleacă la trei, ajunge la patru și un sfert, n-am mers niciodată cu el! sensurile obligatorii din epocă, ce zice neconvenabil răstălmăcești, pune-i iar țîța în gură, nevrotic, iacă, a plecat Brașov Suceava, la cît ajunge la Suceava, nu-i prea tîrziu, nu? e departe din gară pînă în piață, unde? la Suceava, nu, nu-i departe! absurdul este expresia dimensiunii lingvistice, necontenită chemare la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
obrazului, clipește zborul de porumbei, în fiecare din ei s-a zbătut altceva, grilajul de la Lețcani flori în rînd cu semne necunoscute spre Dorohoi, bețele electrificate CF 606 Iași Pașcani, în urmă subțiri pe fața văii, navigație de cabotaj pe țîțele tinere, vorbeam cu o femeie, cum să organizez eu singură o nuntă! sprijină capul de sticla geamului, dedicația muzicală, crainica ține cu toată lumea în tot dialogul nostru particular cu ascultătorul constănțean care de la 5 pe Radio București, de la 6 trec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu va atinge anul acesta cifra de 100, clinica de cardiologie, pentru cei cu probleme e bine să știe! 7,42, ai tăcut tu și bărbații își dreg vocea, tușești iar, gîștele prea multe pe baltă, dormi cu gura deschisă, Țîțe Mari, ți se datorează, tremură de nerăbdare Liviu Gruia că urmează rubrica "Sport"! care va susține mîine la Constanța, Șoldana biroul Mișcare" încă o dată la Vlădeni, numele ieșirea din timp, literele rococo 1900 în eticheta staționării curente, fac compoziția di
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de argint în ureche, îndoctrinarea mea continuă cu judecată, cum să am o atitudine, înghit zîmbind, 30% din populația Focșanilor este plecată la muncă în străinătate, 30%! numai la noi în sat! Zlătunoaia din "Mișcare" țigani în capătul de vagon, Țîțe Mari gura mai deschisă, cerceii într-o nouă prezentare, ți-i atîrnă în sfîrșit natural, dacă pierdem somnul pierdem tot! Mășcăteni ieșirea pe șosea, da' Gheorghiță nu-i place, văd că s-a întors! Italia, scoate biletul, unde mergeți, hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
eu acasă! da, dar eu ți le dau în tren, am la prunăraie! zugrăveala sinilie la casă, cf. etnografie, continuă în pereții școlii, cf. constantă, berzele în trei și una tatăl de rînd cu bărzoii mai mici, te mai trezești, Țîțe, te joci cu vorbele! halta Mîndrești ai lemnăria? fac casă în satu' vechi, unde a stat Băcița temelia, ultima fată cu bunicul rest de la Iași, te-ai scos pe geam pînă la piepți, gestul cu părul, strînge-l cu elasticul, serviciul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
BCR IBAN RO 25 RNCB *** debit, 102 lei sînt în el, era căzut după banchetă! da, băncile lucrează și zilele astea, hieratism de text în interpretarea fatal antropomorfă, Saul Bellow Darul lui Humboldt, mersul împiedicat face specificul creatorului, luna sacul țîței pe trei sferturi luminat, textul hieratism, mesajul ermetism, cu lecturile lui din Eminescu, Iașul electric în teritoriu figurează noaptea între imobile, volumetria retezată de sol a ucis arhitectura, aripile peronului pe garnituri vecine, timpul reluat de călătorie. XXIV. CĂLĂTORIA BASARABIEI
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tîrdzîi, că ele lîngă fîntînă-s puse, "Abeceluș", nu "Abecedar", cățeluș, purceluș? "Combinatul de produse din Ocnița", din ce-o crescut copchilu' ista! cașă nu mănîncă, slab ca un, K 1 păing! nica nu! cu niște mînuță ca pernuțăle! îi dă țîță, suge ca un purcel! Secureni 8 km, vine mașina de peste deal, l-a luat Kievul! Victoraș din Bîrnova, arab/evreu de prepuț, de ce tresari prin somn la mine în brațe? Bîrnovă la Iași și la Ocnița, Neamul Șoimăreștilor, castanul singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ANI 7111 stop deasupra orașului de zarea Româniile, Tochile-Răducani 16, Leova " Gura Căinarului" cea mai bună apă a Basarabiei, Prutul roade cotul spre oraș, avionul Dealurile taie pete verzi Bumbăta, Vetrișoaia pe sub nasul tău, dormi pe colț grămădită de la Chișinău, țîța ridicată, îți cunosc chipul din neamul Andone dincolo, Toceni 2 salută din căruță, gireada de paie noi, căruță în 30-40 de ani toți trei la un loc, luați și mîna de pe hățuri! relația Fălciu Cantemir cu Tigheci cuibul păduratic, viaductul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
prin junglă? Dar, am mai spus, e o țară ca toate celelalte. Nu vrei să mai stai de vorbă cu noi, se supără moș Tudor. Ceilalți mîrîie a nemulțumire și unul chiar se răstește aproape furios. Adică nu umblă cu țîțele goale?! Ne crezi prea proști... Mai știm și noi cîte ceva. Sînt în încurcătură și nu vreau să-i supăr pe sătenii care încă se zbuciumă pe acest pămînt minunat. Hai, băi, că am venit degeaba, îndeamnă oamenii unul mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și nu vreau să-i supăr pe sătenii care încă se zbuciumă pe acest pămînt minunat. Hai, băi, că am venit degeaba, îndeamnă oamenii unul mai nervos. Stați, nu plecați, mai încercăm o dată, spune moș Tudor. Deci nu umblă cu țîțele goale? Ba da, moș Tudor. Umblă pușcă, da pușcă, pușcă. Ahh... Deci n-au nimic pe ele? Nu, absolut nimic. Doar cîteodată, cîte o frunză, dar nu prea mare! Asistența nu mai respiră și ochii strălucesc de curiozitate. Dar bărbații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lasă pe dulceața aceea singură pentru mult timp, deoarece vine cu o altă căpiță de bunătăți. Din nou este doar zîmbet. Femeile mănîncă elegant, chiar foarte elegant, mai schimbăm o vorbă, aflu din ce țară sînt, ce hram poartă, ce țîță au supt și cîți copii, neamuri și acareturi dețin. Am crezut că au ținut post și acum își scot pîrleala. Eram gata să trec cu vederea totul, dacă n-aș fi rămas cu gura căscată, de-mi vine și acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
era la muls vacile. Deschide portița cu mare grijă, ca să nu scârțâie, o închide tot cu atenție și tiptil se apropie, cu inima bătând în piept mai puternic parcă ca niciodată, de locul de unde se auzea cum laptele țâșnea din țâțele vacii, fiind acum la rând Florica. Dumana fiind mulsă, se hrănea la iesle cu fânul pus special, ca să stea pe loc cât vițelul își continua suptul mai dând din când în când cu capul în ugerul vacii pentru ai veni
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ambalajul - care n’ar fi el -, n’avem nevoie nici de avantajele oferite de nivelul de civilizație pe care-l reprezintă, igiena de pildă, ci doar de conținut, În vrac. Și, știind că ambii - Natură și om - sugem la aceeași țâță - nu lapte, ci energie - ar trebui să ne gândim și cum s’o absolvim de efortul de a se dispensa de efectele mofturilor noastre, pentru - egoist și trișor ce sunt - a beneficia de mai multă energie... „Meridian“, 24 iulie 2001
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
costă nimic, Îl tăiați, cu sau fără rost, fără să stați pe gânduri. Dar când e vorba de o scândură, aceea pentru care ați trudit oarece, măsurați de două ori până taiați o dată. Cei vechi, aceia care Încă erau aproape de țâța mamei Naturi, o respectau instinctiv. Și, cum nu erau nici necuvântători, ascultători necondiționați ai voii ei, dar nici divinii care să știe acea voință, au zeificat toate elementele Naturii: orice izvor, stâncă, arbore; râu, foc și vânt; ocean și pământ
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
magică : De deochi, de deochi, du-te dintre ochi. Du-te ca vântu’, să nu te rabde pământu’ Pân-ăi ajunge pe domn-to. De o fi de bărbat, să-i crape boașele, De-o fi de boreasă, să-i plesnească țâțele, Defi de fată mare, să-i cază păru’ De-o fi din codru, să-i cază frunza De-o fi din iarbă, să i se scuture florile... De cinci ori s-o deocheatu’ De zece s-o vindecatu’ în numele Tatălui
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
avem belșug de "ruinuri". Cântăreți, ioc! S-a început cu demolările în lumea satului, unde au fost puse cu grăbire la pământ acareturile CAP-urilor, gest salutat entuziast de o gazetăriță care, sunt sigur, habar n-are nici acum câte țâțe are vaca, dar se pricepea, atunci, în 1990, să vadă în dărâmarea grajdurilor o salutară eradicare a "simbolurilor comunismului" ! De parcă bietul chirpici rural era purtător de ideologie! A urmat industria, după ce s-a constatat, de asemenea gazetărește, că tot ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de mătase, se smiorcăi Laur alăturându-se fugii noastre. — ... și bagă mare, vere, până ajungem la gară o să-ți dea os prin os jelind-o pe mă-ta. — Și-a vândut chimonou’, vere, Îți dai seama? Nu-i mai Încăpea țâțele-n el de cât se Îngrășase. Nu mai avea nici bani de pâine, vere, ajunsese pielea și osu’, da’ a plâns de bucurie când m-a văzut. Și-a luat cinci sute pe chimonou’ și m-a ținut două zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
că cinșpe mii pentru doi inși, s-ar părea că ăsta-i tariful. La ce să ne mai facem sânge rău? Și pentru noi și pentru el e mult mai bine să ne despărțim aici, doar nu-i copil de țâță, nu-l lăsam În baltă, are ceva bani la el, Relule, nu-ți fă griji că nu se descurcă. Mă mai gândeam că Laur are douășunu-douășdoi de ani la urma urmei. Are destulă viață Înainte și timp berechet ca să colinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
la iarnă, și iar o ia de la capăt, cu un glas din ce În ce mai vindicativ pe măsură ce simte câtă plăcere Îmi face: Nu, nu ești deloc bătrân! Ești vânos și frumos! Îmi place căpățâna aia a ta de taur când mi se-ndeasă Între țâțe! Când mă uit la tine cât ești de frumos, simt cum mă ud toată! Oh, tăticuțule, Îmi ia pizda foc! E ca o oglindă vie În care amețesc privindu-mă. - Ești un copil obraznic și lacom de șaizeci și unu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Sf. Gheorghe, a Bis. rom. cat., cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Liceul reformat băieți din Sf. Gheorghe, al Bis. ref., 1 imobil în str. Petofy Nr. 1, 1 imobil în str. Libertății Nr. 26, 1 imobil în str. Mareșal Țîțo Nr. 12, 1 imobil în str. Varady Nr. 12, 1 imobil în str. Cosuth Nr. 13, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Regiunea școlară Cluj Județul Bihor Școală copii mici rom. cat. din Oradea-Venetia, a Bis. rom. cat., cu întreaga
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
cat. Albă Iulia, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. Franciscana, str. Ardealului Nr. 4-10 din Sibiu. a Episc. rom. cat. Albă Iulia. cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară rom. cat. Sf. Ursula, str. Mareșal Țîțo Nr. 36 din Sibiu, a Episc. rom. cat. Albă Iulia, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară Israelita. str. Sării Nr. 25 din Sibiu, a Comunit. Israelita din Sibiu, cu întreaga avere, conform inventarului jurnal. Școală primară Ev. C.
DECRET nr. 176 din 2 august 1948 pentru trecerea în proprietatea Statului a Bunurilor bisericilor congregatiilor, comunităţilor sau particularilor, ce au servit pentru funcţionarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţămînt general, tehnic sau profesional*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125385_a_126714]
-
eră care numără anii de la 15 septembrie, primul an al guvernării domnului Boc, metamorfozat, după glumeți, din ardelean domol, cu coasa-n mână, într-un personaj istoric de prim rang, deși el (nu-i zic, săracul!), „mic în mijlocul naturii” e țâță, mâță, muc și sfârc. Să ne trăiască ca la nunta din Cuțarida! Să știți că eu îl cred: n-are nici o putere, e o jucărie în mâinile celor versați, dă din coate, se agită, zice ce zice, iar rezultatul nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
un ochi de foc, cu un ochi de apă/ Cel de foc stinge pe cel de apă/ Cel de apă stinge pe cel de foc...( Se anulează reciproc!) De-o fi pocit Geoană de femeie curată, necurată, Să-i crape țâțele, să meargă pârâu, Să vadă lumea că e pocitoare, deochetoare. De-o fi flăcău curat, necurat, Plesnească-i boașele, să curgă pârâu, Să vadă lumea că e pocitor, deocheator. De-o fi de codru, pice-i frunza. De-o fi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ca o mare nenorocire, ca un mare pericol. De ce? În 1940, când rușii au ocupat Basarabia și Bucovina de Nord aveam 11 ani. Și atunci, țin minte, s-a zvonit în sat, c-au apărut comuniștii ruși și au tăiat țâțele la femei și-au împlântat baioneta în pântecele copiilor... Asta a fost imaginea care m-a stăpânit tot timpu’: ăștia sunt rușii comuniști, ăștia sunt sovieticii care ne-au invadat țara. Și cercetând istoria știm că în 1940 rușii sunt
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
în articolele precedente ale prezenței convenții, se impozitează numai în acest stat. V. Metodele de evitare a dublei impuneri Articolul 25 Metode de evitare a dublei impuneri Dublă impozitare va fi evitată în următoarea manieră: 1. În ceea ce privește România, impozitele pl��țîțe de rezidenții români pe venituri și capital, obținute în Ecuador, în concordanță cu prevederile acestei convenții, vor fi deduse din impozitul român exigibil, conform legislației fiscale române. Această deducere nu poate, totuși, să depășească acea parte a impozitului pe venit
CONVENŢIE din 24 aprilie 1992 între Guvernul României şi Guvernul Republicii Ecuador privind evitarea dublei impuneri în materie de impozite pe venit, pe capital şi prevenirea evaziunii fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133553_a_134882]