3,030 matches
-
acel deșert gol și supt de sete a început să colcăie cu flori și cu păsări, cu bunătate și cu dragoste. Și atunci eu, Domnule, ochii m s-au ridicat înspre stele, iar genunchiul mi s-a coborât l în țărâna. A SONG FOR A CRUST I am yours, I am mine I'm the universe's improbable sign. I've been born from a scare, I've been raised here and there And my children - conceived Hither and thither, from
POEME BILINGVE (4) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340539_a_341868]
-
autoarei Elenă Buică - Buni și un remediu de a îmblânzi depărtarea, o sfidare a uitării. Sunt rânduri închinate copilăriei petrecute în comuna sa natală, Țigănești, din județul Teleorman. Prezintă comună împletind date documentare, asemenea unei monografii, cu aspecte ale vieții țărânilor din timpul copilăriei. Remarcabil sunt prezentate acele vremuri când oamenii de brazda trăiau după legea stăbună, când încă se mai armonizau cu pulsul cerului, iar lumea era mai aproape de cum o zidise Creatorul. Este o carte în care cititorul se
ELENA BUICĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340551_a_341880]
-
cu obrajii rotunzi și fața puțin alungită, mereu cu grijă și cu mâinile fremătând a treabă . În naivitatea lor, copiii cred că, dacă pun foc plutei, se va șterge hotarul boierului și oamenii vor putea să intre în voie pe țărâna care era a tuturor. Pe un alt palier se desfășoară acțiunea povestirii Pupa-i-aș tălpile Lui ! și anume, autorul, prin personajul său, Bogdan plonjează în contemporaneitate unde acesta, inginerește ca șef al unui atelier de proiectare. Istoria postrevoluționară îi
ETERNIZÂND SECUNDA PRIN CUVINTE. CRONICĂ LA CARTEA LUI VIOREL MARTIN MEMORIA CLIPEI , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340648_a_341977]
-
ochii nu știu cum sunt, la culoare, căci prea se pogoară pe mine tot harul, de-albastru și verde se umple paharul! iubito, mai știi cum crește o floare, ce fel de sămânță alege plugarul și cât muncește, scăldat în sudoare...? cerșește țărâna, din ceruri, tot harul, de-aceea, pe buze, îți curge nectarul! crește, iubito, în mine o floare, mirabila sămânță suge din vene; într-un melanj de răsfăț și durere, ai prins rădăcini, adânci și perene, în vrajă, alint și cânt
AI NUME DE FLOARE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340686_a_342015]
-
albe ale țesăturii, pantalonii scurți de doc erau albaștri dar cred că sunt din piele de cameleon, că acum sunt cafenii, au luat culoarea prafului... În picioarele fără ciorapi - teneșii naționali, culoarea fiind "uni" de la glezne în jos, picioare, teneși, țărână. Doar unghia mare, ițită prin pânza ruptă, strică monotonia cromatică. Mi-e sete! Vaca traversează un drum, ridicând a dispreț capul când trece peste iarba de la marginea lui, niște forme vegetale încărcate de praf ca brazii din abecedar de nea
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
apunea în curând. Dar, chiar atunci, când razele soarelui încă mai răzbăteau prin cetina brazilor, iată, pe plaiul dinspre pădure sosește, împleticindu-se, un oștean, vizibil sufocat de trudă. Ajuns în dreptul voievodului, oșteanul se poticni și căzu cu fața în țărână. Își dăduse sufletul! Întreaga curte a voievodului fusese consternată de această întâmplare. Nu le venea a crede. Era un prilej de jale, voinicul era îndrăgit de toți, îl știau cât de destoinic era. Oare de ce și-a dat sufletul pentru
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
cu biciul în mână. Avea doi cai de ziceai că sunt zmei, ieșeau scântei de sub copitele lor când trecea Tache cu căruța pe stradă, el în picioare, ținea hățurile cu o mână, învârtea biciul cu cealaltă, chiuia și caii atingeau țărâna cu burțile, așa alergau, aveau nările cât pumnul (jarul se mișca în zigzaguri scurte, sacadate, lăsa dare de lumină pe retina mea, puteam să desenez povestirea tatei!) și pufăiau ca locomotiva! Se fereau femeile, copiii intrau în curți, bărbații ridicau
NEA TACHE de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341112_a_342441]
-
să zaceți în temniți, spurcați ipocriți! Stăm zilnic smeriți așteptând la cozi de dreptate Cu suflete triste și-atât de scârbiți de minciună Poate știm să zâmbim... de scăpăm de potăi însetate De averi și de glorii, înghiți-i-ar țărâna străbună! REVOLTĂ Noapte de mai cu stele reci pe boltă Și flori de măr pe ramuri împietrite Gânduri icnind arar dintr-o retortă În care disperate, durerile-nfrățite De-atâta chin în mine se revoltă. Părinți plângând neputincioși destine Copiii pribegind
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > ANOTIMPURI OSTILE Autor: Viorela Codreanu Tiron Publicat în: Ediția nr. 146 din 26 mai 2011 Toate Articolele Autorului AȘTEPTÂND PRIMĂVARA Îngăduie să crească o nouă taină peste cuvintele semănate-n țărînă! Lasă iarna să le spulbere în lumina-nghețată și să le-ngroape în înțelepciunea pămîntului așteptînd o primăvară ce va uita să vină! IARNĂ TIMPURIE Ninge duios pe sufletul meu. Fulgi răzvrătiți împietresc obosiți pe genele timpului și ard amintiri
ANOTIMPURI OSTILE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344345_a_345674]
-
în ecoul prunciei. ANOTIMPUL TĂCERII Am adormit în anotimpul tăcerii al reîntoarcerii al sufocării al destrămării cuvîntului pîndind fereastra strigătului din răvășitele plete ale adevărului. ANOTIMPURI RISIPITE Sunt primăvara de pămînt evaporată pe soare Sun toamna din pămînt risipită-n țărînă ce a rodit prin vara uitată și-așteaptă scuturarea semințelor iernii. ANOTIMP FĂRĂ TRUP Sunt amintirea unui anotimp fără nume, uitat pe drumul cenușii în candele de sînge, contopit în umbra mormintelor fără timp, fără trup, fără lumînări. ANOTIMPURI INERTE
ANOTIMPURI OSTILE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344345_a_345674]
-
apropia pe unii de alții ar fi emoțiile și intensitățile trăirilor noastre. În rest ... doar zvon, rumoare, mândrie, orgoliu, prejudecată - spulberate tacit de vânturile solare. Mărturisind că viața de după nu este altceva decât un ecou al trăirilor, că născuți din țărână și întorși în țărână, devenim o cale a destrămării, poetul ne asigură că se va întoarce. Și se va întoarce cu siguranță, privindu-ne din nemurirea operei sale cu sclipiri de stele - pelerini, peste calea însângerată de dorințe a cerului
„GEOMETRIA FUMULUI” SAU „REPERELE AUTOBIOGRAFICE ALE POEZIEI” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344340_a_345669]
-
alții ar fi emoțiile și intensitățile trăirilor noastre. În rest ... doar zvon, rumoare, mândrie, orgoliu, prejudecată - spulberate tacit de vânturile solare. Mărturisind că viața de după nu este altceva decât un ecou al trăirilor, că născuți din țărână și întorși în țărână, devenim o cale a destrămării, poetul ne asigură că se va întoarce. Și se va întoarce cu siguranță, privindu-ne din nemurirea operei sale cu sclipiri de stele - pelerini, peste calea însângerată de dorințe a cerului. Iată un ciclu fără de
„GEOMETRIA FUMULUI” SAU „REPERELE AUTOBIOGRAFICE ALE POEZIEI” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344340_a_345669]
-
scos un săculeț cu pământ luat din grădina casei din Cărțișoara și l-a vărsat la piciorul Columnei. Apoi, dintr-o năframa legată cu nod a scos și un pumn de boabe de grâu, pe care le-a semănat în țărâna. Și fiindcă venise noaptea și datoria era împlinită, s-a întins pe cojocul lui ciobănesc, visând, pe aripi de somn, ca intrase și el în mulțimea de pe Columna, printre dealurile săpate în piatră, pe sub pădurile dese, pășind pe un drum
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
cunoștințe avansate și de magie dar și de medicină generală astfel încât nu este exclus ca obiceiul scuipatului să dateze dintr-o astfel de perioadă istorică. Mă gândesc și la o pildă biblică în care Iisus Hristos ar fi scuipat amestecând țărâna pentru a vindeca ochii orbului din naștere. În acest caz, menționat în Evanghelii, Domnul ar fi scos pe orb afară din sat pentru a-l vindeca (oare de ce?). S-au găsit două explicații valabile creștinește: (a) Folosirea scuipatului ori a
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m’ plășé mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să se povestească. Să-i fie țărâna ușoară, să nu-l uităm și să spunem, la rându-ne, și altora povestea unui însemnat om de cultură românească. 1 Dirijorul formației de trișcari din Hodac (nu Hoarda-Mureș), Emil Pralea era sculptor în lemn și meșter de triște. 2
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
cucu. Apăi luam doinile de capăt una șî alta, care-m' plășe mnie. (Fragment muzical - doină interpretată de George Mihăiese la caval).” Așa povestea Tudor Jarda. Așa-i stârnea pe alții să povestească și să se povestească. Să-i fie țărâna ușoară, să nu-l uităm și să spunem, la rându-ne, și altora povestea unui însemnat om de cultură românească. Veronica Oșorheian 1 Dirijorul formației de trișcari din Hodac (nu Hoarda-Mureș), Emil Pralea era sculptor în lemn și meșter de
IN MEMORIAM TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 192 din 11 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344354_a_345683]
-
multe ori destinele personajelor lovite de multe ori de pedeapsa divină, sau de cea a societății. Din viforul unei tăceri au luat naștere capodopere nemuritoare. Scriitorul se așează la masa de scris cu gândul că nu totul se preface în țărână. Ceva rămâne... ceva trebuie să rămână - ceva ca o lumină târzie într-o noapte a uitării... Mă bucur că mi s-a acordat onoarea, de a lua cuvântul la această dublă lansare de carte. Autoarei acestor două volume de poezie
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]
-
amăgitor. Câtă tinerețe și-a câta dimineață, Mámele plângând le-adună-n coșul lor? Ideile se sting în beznele bătrâne; Se-ntorc eroii noștri cu fruntea aplecată, Cu áripile rupte și mâna sfărâmată, E tot ce și-au luat în schitul din țărâne. Plâng munții pentru noi,apele sunt tulburi, Iar crusta vremii crapă și strigă peste noi: De ce ignorați trăirea sub abuzuri Cu lașitate crasă-n fața noilor ciocoi ? Plătim și azi cu anii așteptări deșarte, Cum fură ademeniți și părinții noștri
DIN PRIBEGIE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 151 din 31 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344439_a_345768]
-
și repede în cimitir; acolo, poate îl așteaptă mama. În urma lui bărbatul toarnă un pahar de alcool și-l întinde spre nenea Gheorghe: - Să fie de sufletul moartei! Nu intri și dumneata? - Bogdaproste! Dumnezeu s-o odihnească! Să-i fie țărâna ușoară! și dă paharul peste cap... Nu, nu intru! Am ceva treabă... Radu se apropie timid de grup, o caută pe maică-sa, trece pe lângă două femei: - Săracu! - spune una. - Da, ce bine seamănă băiatul cu ea, măi, măi... răspunde
CHIP ASCUNS de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 623 din 14 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343822_a_345151]
-
nouă soarele ne -mbie c-un sărut cu razele pierdute printre rouă. ceasul amurgului se lasă-ncet, pe un octombrie ce ne zâmbește, e tot mai rară frunza prin nucet și toamna asta încă ne iubește. iarba pâlpâie în glodul țărânii, din pomi încă mai cad merele blând, undele apei din fundul fântânii, părelnic, chipul tău cutremurând. pe fața mea de meșter hieroglif, s-au așternut tăceri autumnale, aș vrea să mă răzbun ca un sisif, urcând mereu în visurile tale
URCÂND MEREU ÎN VISURILE TALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343875_a_345204]
-
cu moară, Râu cu râu, frunte cu frunte Între frați de-aceeași țară! Hai să dăm sânge cu sânge Toți românii, să nu piară Limba noastră care plânge Ca un bocet pentru țară! Hai să dăm mână cu mână De țărână milenară De la Dacia străbună, Maica noastră sfântă țară! Referință Bibliografică: Hai să dăm... Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 624, Anul II, 15 septembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Romeo Tarhon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
HAI SĂ DĂM... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 624 din 15 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343907_a_345236]
-
la Concursul Național de Poezie, Proză, Critică, Literatură, Pictură și Fotografie Artistică - Botoșani - Ipotești, prima ediție -2011 - PREMIUL III - acordat la Concursul Național de Poezie, Proză, Pictură, Fotografie Artistică, Heraldică,Vexolologie, - Domnești , jud.Argeș. - Apariția volumului de poezii ‚’’ÎNSFINȚEASCĂ-MII ȚĂRÂNA’’ editura’’Nico’’Tg.Mureș ANUL 2012 - Apariția volumului de poezii:’’ÎNDULCITELE IUBIRI’’ la editura ‚’’Nico’’din Tg.Mureș - DIPOLMA DE EXCELENȚĂ din partea S.R.I -Mureș - DIPLOMA DE EXCELENȚĂ din partea Asociației:’’Maris Dava’’ din Tg.Mureș. -DIPLOMA DE EXCELENȚĂ la Concursul
MIRCEA DORIN ISTRATE de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343965_a_345294]
-
ROMÂNI - filiala Mureș (8.05.2015) -DIPLOMĂ DE SUFLET din partea Ligii Scriitorilor Români - filiala Mureș -PREMIL I la Festivalul Național de Poezie Religioasă - Lăpușna 2015 Cărți apărute: ’’HAR - DEAL’’ - 2009; URMA’’ - 2009; ’PODUL’’ - 2010; ’’CUIBARUL CU VISE’’ - 2011; ’’ÎNSFINȚEASCĂ - MII ȚĂRÂNA’’ - 2011; ÎNDULCITELE IUBIRI’’ - 2012; ’’SATULE BURIC DE LUME’’ - 2012; ÎNSFINȚITUL LEMN AL CRUCII’’ - 2013,’’ÎN CUMPĂNA VREMILOR’’,’’ PICURI DE LACRIMĂ’’.-2015 Cărți gata pregătite pentru tipar ’’ICOANELE NEAMULUI ROMÂNESC’’ ’’LĂCRIMAȚII MEI PĂRINȚI’’ ‚’’MODELE DE URMAT’’ Cărți în pregătire:’’COCORII SUFLETULUI
MIRCEA DORIN ISTRATE de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343965_a_345294]
-
nu va putea fi respinsă de Președinte dar nici aplicată integral. Să ne mulțumim cu 10%. Atât merităm, cel puțin cei 5 milioane care l-au votat să se țină de scaun nu să conducă o țară. Să-i fie țărâna ușoară dacă se pierde prin Turcia în grelele operații pe care le suferă de când Parchetul se interesează de sănătatea sa. [1] https://ro.wikipedia.org/wiki/Lehman Brothers Referință Bibliografică: Victoraș ne va mări salariile! / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VICTORAŞ NE VA MĂRI SALARIILE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344009_a_345338]
-
nimic! O, Părinte din ceruri..ne oprește o clipă Și ne-atinge din nou cu-a iubirii aripă Să-nțelegem Isuse că-alergăm în zadar De n-avem mântuirea și iertarea în dar! Sufletul...comoara De-am putea îndepărta învelișul de țărână Să vedem ascuns acolo sufletul...ca o comoară Oare câți ar pânge-atunci rușinați în sinea lor Când privirile mulțimii ar începe să îi doară? Oare dacă-n trupu-acesta s-ar deschide o fereastră Prin care-am putea privi către inima
OMAGIU DIVIN 15 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344035_a_345364]