6,446 matches
-
pe ideea că istoria și folclorul sunt cele două domenii relevante ce definesc specificul unui popor. Nichifor Crainic, la aceste două domenii, mai adaugă factorul spiritual, credința religioasă ortodoxă care ar fi, spunea scriitorul, elementul esențial de structură a sufletului țărănesc din România. Consecința acestei teze era că opera de cultură cu adevărat românească trebuia să includă în substanța ei ideea de religiozitate. Revista tradiționalistă este „Gândirea” care apare la Cluj în 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu și D.I. Cucu
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, PRIMA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345096_a_346425]
-
luau pauza de masă. Fiecare mânca cu ai lui ce își adusese de acasă, nu se auzea nici musca așa o liniște se instala.Într-una din acele zile toride de vară am văzut un spectacol.Un fel de nuntă țărănească desfășurată pe arie. Mirele era moș Popovici ,care era de profesie șef de atelaj ,iar mireasa chiar mama mea. Nunta s-a terminat cu o bătaie cu apă un fel de paparudă ca să aducă ploaia.Astea erau munci ale câmpului
COPIL DIN ALTE TIMPURI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376852_a_378181]
-
printre trunchiurile stejarilor. - Ăsta-i legendarul joc al galbenilor! E ispita diavolului! Trebuie să ies cât mai repede din această pădure blestemată! Cu chiu cu vai reuși să ajungă pe coama dealului, de unde văzu luminițele lămpilor de petrol de la căsuțele țărănești ale satului său natal, uitat de aleșii națiunii. Liniștit, lăsă calul să coboare la pas către sat. Se puse în pat, dar somnul îi dispăruse. Gânduri ciudate îi treceau prin cap. În cele din urmă adormi. Ștefan se trezi a
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
deci, în sens clasic, durabil, nu mai trebuie să rămână. Privind în urmă eminescologia, remarcăm că fiecare epocă a dezvoltat ce i-a convenit din Eminescu. Fiecare epocă s-a înfruptat și s-a justificat prin Eminescu. Și conservatorii și țărăneștii, legionarii și proletcultiștii, comuniștii ultimului sfert de veac XX și postcomuniștii l-au revendicat ca fiind al lor. Eminescu a avut biografie sub grele tare ereditare, a fost mare patriot, român „verde”, poet proletar, spirit enciclopedic. Cuvintele lui N. Iorga
15 IUNIE 2017, 128 DE ANI DE LA MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376865_a_378194]
-
pătrunse tiptil în curte. La ușă se opri o clipă, ciocăni sacadat consemnul, apăsă pe mânerul de la clanță și deschise. Deodată un fior o cutremură din creștet până în vârful unghiilor de la picioare. În odaie, la o măsuță joasă și rotundă, țărănească, pe două scăunele, se aflau față în față baba și o hidoșenie pe care n-o mai văzuse niciodată. Arătarea rânjea cu chipu-i fioros, cu coarne, urechi lungi, corpul păros prelungit cu o coadă stufoasă, picioare terminate cu copite
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
ha - peisaj de codru. În apropiere de Orhei, la 18 km, localitatea Butuceni: eco - resort, un sat declarat ecologic, unde orice mașină nu are voie să depășească viteza de 10 km/oră. Face parte din patrimoniul național istoric. O poartă țărănească, asemănătoare porților mari, maramureșene - fără ornamentele acestora - ne anunță, că putem intra în pensiunea agroturistică Butuceni, de 3 stele, oferind ”gastronomia tradițională, terapie anti-stres în mijlocul naturii”...și ofertele continuă ...Simt atmosfera de casă părintească... Spuneam, că satul face parte din
BASARABIA. DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376520_a_377849]
-
le-a vorbit celor prezenți, în primul rând, de motivația de a scrie cele două cărți. A apreciat cartea despre Creangă, un fel de exercițiu cu George Călinescu, un răspuns dat celor care de câteva decenii contestă viața și literatura țărănească, considerând că talentul se naște unde vrea Dumnezeu și că cel mai mare creator al omenirii s-a născut într-o iesle. Au fost amintite, de asemenea, aspecte ale moralismului, ale biografiei reale și ale celei fictive prezente în operă
SERATĂ LITERARĂ, CASA DE CULTURĂ I.L.CARAGIALE , PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376688_a_378017]
-
parlament, reprezentând Partidul Național Liberal, la președenția căruia este ales în anul 1934. În 1933 ocupă funcția de Ministru de Finanțe în Guvernul României de-atunci. După 1944, alături de Iuliu Maniu, care reprezenta celălalt mare partid istoric, P artidul Național Țărănesc, a ocupat funcția de ministru de stat, din partea liberalilor. Ministru Secretar de Stat în guvernul Sănătescu (23 august 1944 - 4 noiembrie 1944), apoi Ministrul Producției de Război în guvernul Sănătescu (4 noiembrie 1944 - 6 decembrie 1944) și în final - Ministrul
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375124_a_376453]
-
capitol se referă la „Teorii literare despre arta scrisului la Sadoveanu în povestirea în ramă „Iapa lui Vodă”, prima povestire din Hanu Ancuței”. În această adevărată capodoperă narativă, „Hanu Ancuței”, se regăsesc aproape toate elementele din celelalte povestiri sadoveniene: lumea țărănească, natura, idilicul, legenda, oralitatea. Nicolae Manolescu scria în legătură cu această scriere: „Niciodată arta povestirii n-a fost mai rafinată în simplitatea ei”. Întâlnirile de la Hanu Ancuței au fost asemănate cu cele din O mie și una de nopți. Permanent, în povestire
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
țăran, Florea Gheorghe, Aristide, Marin al Mariei lui Usturoi, Matei Dimir, Fane-Marin Bâznae, Valache, Albei, Sița, Popa Andrei, Vasile Boțoghină, faimoasa Guica. De atunci au trecut mulți ani. Romanul „Moromeții” a rămas multă vreme în umbră sub motivul că prozei țărănești i-a trecut timpul. Dar puțini au observat că „Moromeții” este un roman care ne aduce în față un nou tip de țăran care se deosebește de țăranul lui Sadoveanu, Creangă, Zaharia Stancu sau Rebreanu. Acestă carte e ca aurul
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
denumesc obiecte din casă și din curte: prag, podișcă, parmalâc, belciugării, târlici, cipici, cergă, boboroadă, caftane, fes, rășchitor, daravelă,leliță, vadră, a da dosul... Limba moromeților are ca trăsătură principală oralitatea, Marin Preda fiind un virtuoz al dialogului din lumea țărănească. La 60 de ani de la apariția “Moromeților” Nicolae Breban spune :„Moromete înseamnă în primul rând lansarea unui personaj. Cea mai mare forță a scriitorului nu e să facă metafore, forța scriitorului să creeze, precum Dumnezeu sau zeii, o figură de
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
român, Nicolae Breban a spus-o din nou, foarte plastic: „În 45, când s-a terminat războiul, 75 la sută dintre români erau țărani. Și acum sunt tot cam 75 la sută, cea mai mare parte dintre noi avem constituție țărănească, nu ne ascundem după deget, facem pe orășenii, facem pe snobii, mergem la Monaco, avem nu știu câte licențe... de-astea de două parale”. Și a concluzionat: „E o mare porcărie că lăsăm să se scufunde așa în neglijență acest pachebot enorm
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
Și, Doamne, ferește!, în loc de mai bine, plimbarea să-i facă mai rău!... Tânte Aurore nu contenea din zâmbet, fata i se îmbujorase curând și buzele îi deveniseră zmeurii. Ne instalaserăm într-o sanie încăpătoare, joasă, nu mult diferită de cele țărănești, dar ceva mai scurtă, cu tălpoaie lațe, potrivite pentru zăpadă neașezata. O mai deosebea de vehiculele rustice bancheta foarte comoda, acoperită cu blănuri, pentru a-i ocroti pe ocupanții ei de frig. Argatul nostru ne prinsese la sanie doi căi
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
elevii de liceu și ai școlii profesionale. Nimeni nu putea lipsi, așa că aglomerația era maximă, căci numai ucenicii eram peste 400 la număr. Când a început sceneta noastră, în sală nu prea era liniște. Toți eram îmbrăcați în costume specifice țărănești; cioareci, laibăre și cojoace, și domnii din piesă în costume domnești. La intrarea în scenă a lui Pantelimon, după primele cuvinte rostite în dulcele grai moldovenesc, s-a făcut liniște în sală, toți au început să asculte replicile răzeșului Pantelimon
RĂZEŞUL PANTELIMON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373110_a_374439]
-
am intrat. Am rămas în drum să observ și apoi să admir împrejmuirea curții aflată la circa 400-500 de metri distanță de păstrăvăria ai cărei oaspeți fusesem cu o zi în urmă. Mă obișnuisem să văd lemn la curțile gospodăriilor țărănești și nu numai, dar aici era cu totul altceva. Întreaga fațadă a gospodăriei în care urma să văd cu ochii mei exponatele din acel muzeu era realizată din lemn. Gardul propriu-zis, ajungând aproape de nivelul pieptului meu, era susținut de un
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Teodor Adrian și Ionela Păstrăv -, care recitaseră versuri cu ocazia lansării volumului „Poezii și poeme din Bucovina”, scrisă de bunicul lor. Erau toți îmbrăcați în frumoase costume populare tradiționale. Domnul Ioan Grămadă purta de brațe un platou acoperit de ștergar țărănesc țesut în minunate modele și culori, pe care se afla pâinea și sarea pentru întâmpinarea oaspeților. Pâinea era, în fapt, un colac împletit frumos, rumenit și bine crescut, care-ți făcea poftă numai privindu-l. Doamna Didina Grămadă purta, pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
în jur de 80 de membri de la 10 la 32 de ani, are în repertoriu folclor din toată Moldova și România. Au executat dansuri din nordul Moldovei: “Joc mare”, “Bulgăreasca de la Cosăuți”, 2 dansuri bănățene, denumite “2 și 7 pași”, “Țărăneasca de la Reghi”, “Hora de la Cimișlia”, “Brâul”, “Hora de la sud” și “Tropăita”. Costumul femeiesc se compune din: cătrință, cămașă, bluză, fustă, opinci, brâu, tuflă (pantofi negri) și cel bărbătesc din: cămașă, brâu, pantaloni, cușmă, opinci. Ansamblul cu nume mioritic “Pe-un
FESTIVALUL “PRAHOVA IUBEŞTE BASARABIA”, PLOIEŞTI, 2015 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372242_a_373571]
-
aventura până în cele mai mici detalii, să mergem la munte. A răspuns afirmativ(era și ea în pas cu moda) și iată-ne la cabană. Am ajuns așa cum gândisem eu “prealabilul”, pe înserate. Eu, bărbatul, am aprins lemnele din soba țărănească(numită astăzi șemineu), Am șoptit noi câte ceva și... Fata era într-o relație cu un alt băiat, poate puțin mai demodat decât mine, foarte gelos(toate astea le-am aflat mai târziu), care ne-a urmărit până la cabană. Aventura privită
BROASCA, TOCUL, COŞUL.. de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379654_a_380983]
-
lână. Acum, la nunți se dăruiesc covoare plușate...Ștergarele de borangic?..Nțț! Ce să facă cu ele? Iar macatele? Cine mai pune pe pat sau pereți vechile macate? Acum, cuvertura plușată este regina patului, Macatul a ajuns de rușine. Ceva...”țărănesc”. Cine mai vrea să fie considerat țăran? Merge la bucătărie, acolo...o gioarsă pe jos! Sau, preș la intrare. Ori...în cușca dulăului. ...Uite-așa, Govia s-a transformat într-o pasăre cu aripi de salcie și pene sclipitoare de
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
într-un mare impas, economic și spiritual. Prin urmare, vom putea lucra nu doar la refacerea României, ci și vom putea contribui la salvarea unui continent. România profundă trăiește prin țăranul român și prin creștinătatea autentică a acestuia. Proprietatea agricolă țărănească este cea mai prețioasă avere a statului român actual. Polidor SOMMER: Am meditat la ciclul ciudat al ultimelor patru sferturi de secol din istoria noastră: Primul Război Mondial era în plină desfășurare, iar România era nevoită să se alieze cu
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
Călin GEORGESCU: Hrană, apă, energie este proiectul de țară. Să depistezi și să acoperi o nișă unică, în Europa cel puțin, dacă nu cumva chiar în lume. Totul gândit interdisciplinar, pe baza conceptului de dezvoltare durabilă. Micul producător și gospodăria țărănească tradițională vor fi motorul economic și vor aduce prosperitatea. Iar icoana vie a neamului, satul românesc, va salva țara. Eu mă înclin în fața țăranului român și îi mulțumesc că există, pentru că ține aprinsă flacăra credinței și a speranței. Iar prin
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
satul românesc, va salva țara. Eu mă înclin în fața țăranului român și îi mulțumesc că există, pentru că ține aprinsă flacăra credinței și a speranței. Iar prin el se va reface o Europă întreagă. Producția agricolă și bogăția spirituală a gospodăriei țărănești constituie cea mai mare avere a statului român. Polidor SOMMER: Nu voi încheia acest interviu-manifest cu o întrebare, ci cu o viziune peste timp... Îmi păreți a fi un om dârz, hotărât, încăpățânat în lupta în care v-ați angajat
INTERVIU CU DOMNUL CĂLIN GEORGESCU, PREŞEDINTELE CLUBULUI DE LA ROMA PENTRU EUROPA de POLIDOR SOMMER în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374708_a_376037]
-
ale lui, chiar dacă ne sugerează magia sensibilă a lui Rembrandt. „Întotdeauna când văd stelele încep să visez”, spunea Vincent. Interesul pentru subiecte rustice, lupta omului cu pământul pe care-l determină să rodească, vin din inspirații flamande - scene din viața țărănească. Și mă gândesc la tabloul admirat în Muzeul Metropolitan, realizat de pictorul flamand Pieter Bruegel cel Bătrân (1525-1569), intitulat „Secerătorii”: câmpul colorat în galben, cerul în albastru și copacii în verde, pictură care redă aerul lejer al țăranului care știe
GALBENUL SOLAR AL LUI VAN GOGH de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375695_a_377024]
-
Nica Țene a urcat, cu tenacitate și cu îndrăzneală, scara cunoașterii, impunând timpului contemporan scrisul ei luminos și curat. Mi-e dragă această olteancă micuță, „de nevoie”, pentru demnitatea cu care și-a înfrânt temerile și durerile, purtându-și obârșia țărănească precum un titlu de noblețe, pentru mândria cu care și-a sărit umbra, răzbunându-și întregul șir de necăjiți înaintași, punându la icoană, împreună cu busuiocul sfințit, marea ei iubire pentru Țară, Neam și Limba Română. La ceasul împlinind jumătatea veacului
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
Bucătarii și bucătăresele din Salonta, Avram Iancu, Cefa, Mădăras, Tulca, Ghiorac, Micherechi (Ungaria), precum și maeștrii restaurantelor „Millenium” și „Slavia” au dus la extrem curcubeul de arome și savoare din tradiționalele sărmăluțe românești asortate din belșug cu slănină, cârnați tradiționali, șunculiță țărănească, legume de sezon și pâine din celebrele brutării Salonta și Mădăras. Toți participanții au fost premiați cu diplome și cu un tradițional „tulnic de Bihor”, iar rodul creației culinare - sărmăluțe în foi de varză murată - a fost împărțit gratuit tuturor
FESTIVALUL TRADIŢIEI CULINARE ROMÂNEŞTI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362168_a_363497]