2,322 matches
-
țării în contextul mai amplu al politicii internaționale, susținându-și discursul prin apelul constant la exemple privind situația altor state. Pornind de la poziția geopolitică a țării noastre în spațiul european, situată la granița dintre cele trei imperii, Imperiul Austro-Ungar, Imperiul Țarist și Imperiul Otoman, jurnalistul pledează pentru echidistanță: "suntem adecă țară mică și săracă și trebuie să cunoaștem puțina noastră însemnătate, să nu ne amestecăm în certurile celor mari și să mărturisim, mai ales, anemia noastră"298. Prezentarea vieții politice din
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
preocupare a oamenilor politici români, inclusiv a regelui, o constituie consolidarea independenței și sprijinirea luptei de eliberare a românilor aflați sub dominație străină. După încheierea războiului din 1877, relațiile dintre Rusia și România se deteriorează grav, din cauza faptului că imperiul țarist anexează trei județe din sudul Basarabiei, iar armata rusă, aflată pe teritoriul țării noastre, se manifestă ca o forță de ocupație. Ostilitatea vădită a Rusiei față de România independentă, scăderea puterii Franței (învinsă în războiul cu Prusia din 1870-1871), ridicarea Germaniei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sânge din țăran!"337. Îngrijorat de soarta țării în contextul politicii europene, jurnalistul privește cu ironie luptele liberalilor și conservatorilor pentru putere. Eminescu acuză guvernul liberal pentru pierderile teritoriale stipulate prin Congresul de la Berlin, consecință a relațiilor defectuoase cu Imperiul Țarist. Criticile gazetarului nu eludează nici politica conservatoare, atunci când aceasta este tributară intereselor de grup și nu urmărește interesele naționale. Viciile clasei politice românești devin ținta predilectă a verbului virulent al jurnalistului: "Oamenii politici nu trebuie să aibă virtuți, ci numai
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
prin analiza articolului "Anexarea Dobrogei", publicat în Timpul, din 19 august 1878. În urma Congresului de la Berlin, din iunie-iulie 1878, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor revin României, iar cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Bolgrad și Ismail, sunt retrocedate Imperiului țarist. Dobrogea fusese integrată sistemului administrativ al Imperiului Otoman la sfârșitul secolului al XV-lea, după cucerirea Chiliei și Cetății Albe, în 1484, iar revenirea ei între granițele României constituia un drept și nu o favoare care se făcea țării noastre
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
va suferi nuanțări, precizări, amplificări, dar nu va înceta niciodată de a iradia"423 la nivelul semnificațiilor scrisului jurnalistic. Eminescu acordă o atenție deosebită demersurilor guvernului român pe lângă Marile Puteri, pentru recunoașterea independenței naționale, manifestându-și regretul față de atitudinea Rusiei țariste, care refuză să trateze țara noastră ca un aliat, în ciuda sacrificiilor umane și materiale pe care le face în timpul războiului. În acest sens, jurnalistul reproșează guvernului liberal că nu a încheiat un pact oficial cu imperiul vecin, în privința condițiilor de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
decembrie 1877, actele de vitejie ale ostașilor români pe front. Polemicile însă nu întârzie să apară, iar publicațiile conservatoare, ilustrate de Timpul și România liberă, atacă dur guvernul liberal, acuzat că a dat dovadă de neprevedere în raporturile cu Imperiul Țarist. Nedreptatea pe care Rusia o face României, prin încheierea armistițiului cu Imperiul Otoman, în 23 ianuarie 1878, trezește indignarea și afirmațiile virulente ale presei conservatoare. Figura 8. Analiza contrastivă a corpusului din 1877 Articolele din decembrie 1877 prezintă starea armatei
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Moldova și vor trece pe malul stîng al Nistrului"" (apud Mușat și Ardeleanu). Stipulațiile Tratatului vor fi în scurt timp încălcate printr-un nou război, austro-ruso-turc, între 1787 și 1792. În 1787, prin încorporarea teritoriului dintre Bug și Nistru, Imperiul țarist își fixează granița pe Nistru, ajungînd prima oară în hotar cu Moldova, iar tratatul ruso-turc semnat la Iași pe 9 ianuarie 1792, la articolul III, consemna: "... Nistrul va forma linia de demarcație între Sublima Poartă și Imperiul Rusiei astfel încît întregul
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Românească și Moldova ca făcînd parte din Imperiul rus". Iar în articolul 8 se prevedea: "Împăratul Napoleon recunoaște numita reunire și hotarele Imperiului rus în această parte extinse pînă la Dunăre" (apud Mușat și Ardeleanu). Generalul Kutuzov, care comanda armatelor țariste ce țineau din 1806 sub ocupație Principatele, atrage atenția Moscovei, că teritoriul Basarabiei (cum îl numeau prin extensiune abuzivă, de la Ținutul Buceagului, cîndva aparținînd Basarabilor) ar putea fi mai ușor "smuls din trupul principatului Moldovei, care și după aceasta ar
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
păcii cu Turcia, acceptînd Prutul ca graniță pînă la vărsarea lui în Dunăre. Delegații turci, mituiți prin intermediul armeanului Manuc Bei (ei au tăinuit sultanului scrisoarea trimisă de Napoleon care anunța începerea campaniei militare contra Rusiei) au acceptat încorporarea de către Imperiul Țarist a teritoriului românesc dintre Prut și Nistru. Făcînd apel la izvoarele istorice, Eminescu, în serialul Basarabia din foaia conservatoare "Timpul", nota pe 14 martie 1878, în partea a VI-a, Veacul al nousprezecelea. Izvoare, asupra tratatului din 1812: "Toate elementele
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a pus chestiunea astfel încît românii sînt datori a rămîne pînă la sfîrșit consecvenți moțiunilor votate de către Corpurile legiuitoare; nu dăm nimic și nu primim nimic" (Chestiunea retrocedării..., "Timpul", 10 februarie 1878). În contra observațiilor susținute de presa rusească și cancelaria țaristă, care nota într-un jurnalul petersburghez cum că Basarabia a fost cucerită de ruși la 1812, de la - atenție! - populațiile sălbatice locuind sub corturi, asemănate cu cerchezii, Eminescu răspunde sintetic și argumentat istoric: "Atîtea cuvinte, atîtea erori istorice. Basarabia în 1812
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dominat de resentimente față de contemporani, primele șase volume constituie creație de prestigiu. Paginile care prezintă copilăria și adolescența lui Vania Răutu, activitatea lui în rândurile organizației narodnice, deportarea spre ghețurile nordice, mai cu seamă zugrăvirea acelei imense închisori a Rusiei țariste, înghețata Siberie, sunt cu totul remarcabile. Marele talent al lui C. Stere stă în puterea de evocare a anilor îndepărtați ai tinereții sale aventuroase în pagini de reală creație literară. Deși a rămas la nivelul unui intelectual revoluționar-democrat, cu orientări
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
sovietici au dezvoltat, cu precădere, două versiuni ale mitului. Conform celei dintâi, etnogeneza moldovenească a avut loc în întunecimea Evului Mediu, după cea de a doua, în secolul al XIX-lea, după anexarea teritoriilor de la est de Prut de către Rusia țaristă. Potrivit teoriilor sovietice, fiecare popor trece printr-un număr de stadii: tribul, poporul, națiunea burgheză și națiunea socialistă. Populația romanizată de la nord de Dunăre s-a scindat fie în cea de a doua fază, fie în a treia. Ramura de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
statalității moldovenești, iar 1918 și 1941 ca momente de nenorocire națională. Câteva cuvinte se cuvin a fi spuse și despre apariția noțiunii de limbă și popor moldovenesc, în ultimele două secole. Evenimentele decisive în constituirea acestora le-au reprezentat anexarea țaristă a Basarabiei în 1812 și dubla cucerire sovietică, în 1940 și 1944. Situația lingvistică din Basarabia din 1812 până în 1918 a evoluat de la bilingvism până la impunerea unei singure limbi oficiale, limba rusă. Cea din urmă a căpătat statut de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
obligatorie de studiu” și „libertatea de studiere în limba maternă (română)”. În același timp, au început să apară primele ziare în limba română, folosită și în biserică din 1913. Limba moldovenească a fost o invenție a acestor timpuri, scopul statului țarist fiind acela al creării unei limbi care să se deosebească cel puțin prin nume de limba română. În 1865, Ioan Doncev, în prefața abecedarului său și a manualului de gramatică, afirma că moldoveneasca este valaho-română, ori română. Totuși, după această
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
pe care o vorbesc în mod curent”. Deși anumiți oficiali, asemeni lui Arțimovici, și-au dat seama că dezvoltarea unui dialect diferit de limba vorbită în Principatele Unite nu va fi niciodată o încercare încununată de succes, cei mai mulți funcționari guvernamentali țariști, urmărind țelul îndeplinirii politicii guvernului, au numit în mod tendențios limba majoritară moldovenească, chiar și în contextele în care româna se folosise întotdeauna până atunci. În 1924, după crearea RSS Moldovenească la stânga Nistrului, autoritățile au proclamat că limba vorbită de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cultural, afirmarea oldovenismului în spațiul basarabean, care au fost promotorii săi, etodele de promovare, în ce măsură au avut acestea aderență în ndurile intelectualilor și a maselor largi. Ele trebuie puse în gătură cu interesele politice ale puterii de la est, a Rusiei țariste și oi a Uniunii Sovietice și, nu în ultimul rând, ale regimului ocomunist de la Chișinău. Astfel se ajunge în anul de grație 09, când autoritățile comuniste, dorind să încununeze tezele moldoveniste, sărbătoresc cu fast 650 de ani de statalitate moldovenească
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Comuniștilor din Republica Moldova și formațiunilor politice asociate lor, ultimul capitol își dorește să aducă în atenția cititorilor câteva mențiuni din operele înaintașilor din stânga și din dreapta Prutului, câteva aprecieri ale unor călători și istorici străini, mulți dintre ei reprezentanți ai puterii țariste opresoare, care vin să demonstreze unitatea și permanența românească între Tisa, Nistru și dincolo de ele, de-a lungul întregii noastre istorii medievale și moderne. I Două secole de mistificare a adevărului istoric. Poporul și limba „moldovenească”, de la 1812 la 1989
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
adevărului istoric. Poporul și limba „moldovenească”, de la 1812 la 1989 Drama identității locuitorilor spațiului dintre Prut și Nistru începe odată cu anexarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei, în 1812, și se amplifică în jumătatea de secol de dominație sovietică. Politica de stat, țaristă și apoi comunistă, a îmbrăcat o dublă formă, cea de rusificare și de slavizare, într-o primă etapă, dublată apoi de proclamarea și de încercarea constituirii practice a unui nou popor și a unei noi limbi, cea „moldovenească”, pentru a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
275 000, pe o suprafață de 45630 km2. Dintre aceștia, 86 % erau români sau, așa cum îi numesc statisticile rusești ale vremii, moldoveni. Un număr de locuitori redus, ce nu puteau pune în valoare întinderile mari de pământ fertil, încât guvernul țarist a inițiat o amplă acțiune de colonizare, dublată, inevitabil, de creșterea ponderii populației slave 11. Doar între 1817 și 1834 populația ucraineană și ruteană a crescut cu mai mult de 100 000 de persoane. În același timp, în ținuturile de la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de locuitori români era redus, punerile în scenă nefiind permise în așezările rurale; presa era cenzurată și orice referire la unitatea de origine, cultură și limbă a locuitorilor provinciei cu românii de peste Prut era eliminată, susținătorilor acestor teorii dăunătoare scopurilor țariste le erau intentate chiar procese politice (cum ar fi cele în care au fost implicați Gheorghe Todoran și Constantin Costinovici în 1912), iar intelectualii cu vederi naționaliste erau îndeaproape supravegheați (Ion Halippa, Elena Alistar), arestați sau exilați. Din 1865 până la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a parcurs, până în 1940, o serie de etape, de căutări și reorientări a politicii lingvistice. Atunci când obiectivul prioritar era considerat anexarea Basarabiei, pentru care se afirma că se dispune de o legitimitate istorică (URSS ca stat succesor al Imperiului Țarist), se insista pe afirmarea identității moldovenești. Atunci când Basarabia era văzută ca un teritoriu intermediar pentru răspândirea ideilor revoluționare în România și în sud-estul Europei, se constata unitatea etnică și lingvistică a „moldovenilor” cu românii de peste Prut. Populația moldovenească din Transnistria
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Toți fruntașii politici și toți oamenii de cultură ai poporului moldovenesc fuseseră influențați, în ultima jumătate de mileniu, de civilizația mărețului popor rus. Iar în ceea ce privea anexarea Basarabiei în 1812, era avansată teoria răului mai mic: cucerirea de către Rusia Țaristă a împiedicat raidurile turcești să tătărăști, au fost accelerate dezvoltarea economică, socială și culturală, ideile rusești înaintate, inclusiv cele revoluționare, au ajuns mai ușor la Chișinău. Politica colonială țaristă, colonizarea cu elemente străine, opresiunea socială și înapoierea culturală la nivelul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în 1812, era avansată teoria răului mai mic: cucerirea de către Rusia Țaristă a împiedicat raidurile turcești să tătărăști, au fost accelerate dezvoltarea economică, socială și culturală, ideile rusești înaintate, inclusiv cele revoluționare, au ajuns mai ușor la Chișinău. Politica colonială țaristă, colonizarea cu elemente străine, opresiunea socială și înapoierea culturală la nivelul marii majorități a populației erau complet ignorate. Încă din 1936 romanistul M. V. Serghievski publica o lucrare în care anunța ideea dezvoltării de sine stătătoare a limbii moldovenești, în raport cu limba
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nu demonstrate: „Analiza dezvoltării social - economice a Moldovei în secolul al XIX - lea (...) confirmă că ținutul, situat la hotarul de sud-vest al Imperiului Rus, a parcurs în perioada de până la octombrie stadiul capitalismului dezvoltat, în pofida politicii coloniale, promovate de autocrația țaristă față de periferiile naționale. În Moldova s-au format clasele societății capitaliste, burghezia și proletariatul, care, împreună cu țărănimea, au jucat un rol hotărâtor în transformarea părții de răsărit a poporului moldovean în națiune burgheză independentă, cu toate trăsăturile caracteristice acestei comunități
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Otoman și eliberată de sub barbarul jug turcesc. Sub influența statului rus, mai dezvoltat, a fost grăbit procesul de descompunere a feudalismului, precum și procesul de dezvoltare a sistemului capitalist, ceea ce în mod obiectiv, a însemnat, cu tot caracterul înapoiat al politicii țariste, un fapt înaintat (...) Guvernul reacționar român (...), folosind situația grea a tinerei republici sovietice, atacă Basarabia (ianuarie 1918), înăbușind cu forța armată lupta sovietelor revoluționare din Basarabia”. Conducătorii de la București iau atitudine la adresa procesului de deznaționalizare din Basarabia și numesc
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]