4,715 matches
-
cu ce va găsi călătorul aici, la frumoasa Irina, unde totul pare proaspăt, curat, liniștit, intim, ca un zăvoi ieșit la soare din adâncul apei. Aici se ospătează și se petrece ca altădată, la hanuri, aici zi cu zi se țes povești. Unele de iubire! Nu-i este bine cuiva să-l pătrundă prin inimă ochii Irinei, pentru că mult timp de acum încolo, sforile somnului nu-i vor mai coase ochii decât spre dimineață. În lungile lor turnee prin țară, mulți
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
spirituale, care sub pana autoarei parcă respiră, prind viață și ne trezim învăluiți de aceleași trăiri transmise prin lucrătura meșteșugită a cuvintelor, cu un subtil iz ardelenesc. Întreaga lucrare pare un poem în proză, în care autoarea cântă frumusețea lumii, țesută în lumini și umbre, din vechime și până în zilele noastre. Cuvintele se înșiruie parcă în ritm de poezie, au acea muzică interioară care le face să curgă într-o plăcută simplitate, conferind textului limpezime de cristal. Niciun cuvânt nu este
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
prea strâmt pentru el. Limpezimea aceasta a stilului ei îi dă forța intrinsecă de a crea iluzia inefabilă a unui spațiu destinat eternității, asemenea unui abur prin care poți zări veșnicia, iar zeii, parcă îți surâd în jocul umbrelor diafane, țesute de timp. Ca o copie fidelă a întruchipării sinelui său, Mădălina, fiica autoarei, a însoțit-o în excursii cu scopul de a cunoaște Ciprul, oferindu-i "oportunitatea de a vizita împreună locuri minunate și încărcate de istorie, frumusețe și mister
PUNTE CĂTRE ETERNITATE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366086_a_367415]
-
Deși părea că nu-i chiar așa, Ne străduiam să găsim a vieții problemă O iubire renăscută ne bătu însă la ușa... ...de amintiri ce-și doreau să iasă Ca să repornească focu-iară-n inimi, Să rupem împreună greaua plasă Ce-am țesut-o amnezici,uitând a mai simți. E timpul nostru dragostea mea A reînnoi astăzi eternul jurământ, Îți voi trimite a mea iubire-ntr-o stea S-o încrustezi pe-al tău inel de legământ! Referință Bibliografică: Regăsire / Gabriela Docuță : Confluențe
REGĂSIRE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366104_a_367433]
-
nu-și cântă împlinirea, ci dezamăgirea.Teama că s-ar putea să-și piardă iubitul imaginar o face să „cerșească” acestuia măcar o noapte de iubire: „ Mai lasă-mi doar o noapte-a ta iubire!/ Poteci de vise am să țes din ea,/ Ascunde-n lună iar a ta privire/ Și cuibul meu va deveni o stea.” (...) „Mi-e teamă că adormi în nemurire/ Ascunsă între stele, fără glas,/ În veci te voi chema prin licărire,/Iubirea ta e tot ce
ALEXANDRA MIHALACHE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366136_a_367465]
-
cosit: ronțăiau frunzele de dud iar găurile pe care le făceau în frunze erau dantelate. Apoi, eram impresionată și mă minunam de măiestria lor, în perioada când erau la maturitate, atunci când se închideau în gogoașa de mătase, de felul cum țeseau acea gogoașă fină. Unele ieșeau galbene, altele albe. Tata prefera, uneori, în schimbul unei părți din bani, fire de borangic în două culori. Mama țesea borangicul în războiul de țesut și meșterea marame, ștergare pe care le punea la icoane sau
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
în perioada când erau la maturitate, atunci când se închideau în gogoașa de mătase, de felul cum țeseau acea gogoașă fină. Unele ieșeau galbene, altele albe. Tata prefera, uneori, în schimbul unei părți din bani, fire de borangic în două culori. Mama țesea borangicul în războiul de țesut și meșterea marame, ștergare pe care le punea la icoane sau le ducea la biserică, cearceafuri de pus pe pat, cămăși de noapte. La aceste cearceafuri mama aplica pe margini un fel de colți dantelați
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
tot așa prin labirintul de cristal Mesajele pe nori apar, dispar Secolul îngălbenește sub hârtie de ziar Te plimbi copil desenând o minge în memorie Te odihnești moșneag savurând golul victoriei În poarta aducerilor aminte Eu caut pe firul Ariadnei Țesut din cuvinte Printre globulele tale îndrăgostite Sparte în cristale Iubirea, o filă de carte Ruptă din moarte CRYSTAL LABIRINTH Traducere: Florin Predescu (SUA) A note on the round cloud Papyrus cloud fulfilled with history Messages on the cloud of smoke
LABIRINTUL DE CRISTAL de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366184_a_367513]
-
și a lumii pe pământ. În volum găsim o povestire cu acest titlu,“Temple de trei zile”, în care autoarea se referă la nunțile de la țară, nunți care se țineau în corturi “cu stâlpii îmbrăcați în papură și de macatele țesute de pe pereți, în interior. Erau temple de trei zile, în cinstea bucuriei, temple în care slujeau neobosiți lăutarii, unii dintre ei rămânând legende, ca bietul Stelică Molea, omul cu o mie de degete.” Sigur că o cred pe autoare fiindcă
CRISTINA CREŢU ŞI FARMECUL POVESTIRILOR SALE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366188_a_367517]
-
Acasă > Poeme > Duioșie > M-AI TRIMIS SĂ ÎNVĂȚ CARTE... Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 2097 din 27 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului M-ai trimis să învăț carte, nu stiu țese la război, de tine nu mai am parte și de dor mă încovoi. M-ai trimis carte să-nvăț, la război doar m-am jucat, dorul urlă în juvăț, războiul l-am aruncat. Carte să-nvăț m-ai trimis, n-
M-AI TRIMIS SĂ ÎNVĂȚ CARTE... de DORA PASCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366259_a_367588]
-
mai am parte și de dor mă încovoi. M-ai trimis carte să-nvăț, la război doar m-am jucat, dorul urlă în juvăț, războiul l-am aruncat. Carte să-nvăț m-ai trimis, n-ai vrut la război să țes, doru-n mine e-un abis, nu din carte l-am ales. De știam că tine-a țese la război, nu să citesc buchia cărții pe-nțelese, rămâneam să te-ngrijesc Și-ți făceam paturi frumoase, te mândreai și tu cu
M-AI TRIMIS SĂ ÎNVĂȚ CARTE... de DORA PASCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366259_a_367588]
-
m-am jucat, dorul urlă în juvăț, războiul l-am aruncat. Carte să-nvăț m-ai trimis, n-ai vrut la război să țes, doru-n mine e-un abis, nu din carte l-am ales. De știam că tine-a țese la război, nu să citesc buchia cărții pe-nțelese, rămâneam să te-ngrijesc Și-ți făceam paturi frumoase, te mândreai și tu cu ele: uitați fața mea cum țese nu-i așa că nu sunt rele? Referință Bibliografica: M-AI TRIMIS
M-AI TRIMIS SĂ ÎNVĂȚ CARTE... de DORA PASCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366259_a_367588]
-
nu din carte l-am ales. De știam că tine-a țese la război, nu să citesc buchia cărții pe-nțelese, rămâneam să te-ngrijesc Și-ți făceam paturi frumoase, te mândreai și tu cu ele: uitați fața mea cum țese nu-i așa că nu sunt rele? Referință Bibliografica: M-AI TRIMIS SĂ ÎNVĂȚ CARTE... / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
M-AI TRIMIS SĂ ÎNVĂȚ CARTE... de DORA PASCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366259_a_367588]
-
existenței, a generat o sinusoidă continuă a vieții, alternand în mersul ei, în ritmuri opuse, între momente de joasă frecvență atinse în "fuga" sufletului de sinele desprins al ființei, în rătăcirea și refugierea îndelungă a propriului eu în irealitatea înconjurătoare țesută din închipuiri, îndoieli și incertitudini, și întâlniri mărețe, la marginea reflectării părților superioare, spre ale căror chemări înalte vibraționale, urcă sufletul călcând pe trepte nestrăbătute către ușa nemuririi, ale cărei chei descuie lacăte prin veșnicie... ~ Cristina P. Korys ~ Referință Bibliografică
URCÂND PE TREPTE ÎNALTE ALE EXISTENŢEI... de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366258_a_367587]
-
cuminecă inimile și sufletele încântundu-ne de frumusețe, har, rugă, dor, poezie și dragoste. Maria s-a întrupat în cântec și dăruire, stăpânind zenitul cu mireasma chemării ei. Ne-a redat nouă înșine. Ne-a împletit în Noi. Vocea ei a țesut Marama frumuseții acestui Neam binecuvântat, brodându-i chipul ca într-o Icoană sfântă. Maria, continuă același trăitor de folclor, s-a născut neînfricată și și-a cântat viața după un cântec propriu-însuși cântecul românesc... Lumina solară din ochii ei, părul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
care, încă ne mai ține!!!” (ibid. p. 92) Toți Munții noștri poartă în pântecele lor, plămada sfintelor și mucenicelor Altare. Toate câmpiile noastre poartă în sânurile lor busuiocul sfintelor moaște ale biruitorilor daci. Toate văile și vâlcelele noastre și-au țesut covoarele verzi din vinul jertfei falnicilor flăcăi ai Neamului. Toate Apele creației, poartă în scutecele lor cristaline, șoaptele și murmurul Doinelor nepieritoare. În clopotul inimii Mariei dangăne tot plânsul, întreaga sărăcia, nefasta urgie, rușinoasa înstrăinare, zborul frânt al nădejdii, norul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
dor de spațiul dintre cer și pământ Unde iubirea este ultim cuvânt! Redută pierdută pe-altare de nori, Adâncă visare în ani călători Re-nvie și-i vie dulcea chemare În leagăn de val pe țărmuri de mare. Lumină celestă țesută în dor Pe aripi de înger mă poartă în zbor, Prin fire de zbucium și de uitare, Mă pierd printre stele, searbădă stare! Adie speranța-n raze de lună, Strop de vise într-o lume nebună, Ating dorința, o sorb
GÂNDURI de DANIELA TIGER în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361692_a_363021]
-
urmele cuielor Lui.” (Radu Gyr) Am intrat în Biserica, am spus o rugăciune în gând, și am sărutat icoana pe veșmânt. Icoana era scrisă de părintele Visarion cu fecioara Maria, cu pruncul în brațe, înfășurată într-o mantie de cer țesută cu luna și stele împrejur. Razele lui Dumnezeu înfloreau din spatele lor, ca niște palme cu degete de rumenită azimă. Deasupra icoanei, un stâlp de fier alămit. Aninată de stâlp, o coroniță de brad. Nici stâlpul, nici coronița, nu m-ar
IISUS IN CELULĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361766_a_363095]
-
în taină se cerne Și stelele-ncep să-mi răsară în cale. Prin cetini de brad lucirea steluței Se scurg gânduri calde din minți de copil Când stau lângă foc în poala măicuței Lumina divină apare tiptil. Privirea-mi se țese-n dantele de gheață Speranțe și vise răsfirate-n șirag Când simt mângâierea lui Iisus pe față În satul în care revin cu mult drag. ȘOAPTELE INIMII Să ne lăsăm purtați de magia Crăciunului nostalgia și farmecul măreței sărbători inocența
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
siguranță, Diana este una dintre minunile lăsate de Creator ca să se formeze și să crească din frumusețea și semeția Apusenilor, din sufletul ei țâșnind, ca un izvor de frumusețe și puritate, o puzderie de cuvinte încumințite în duioșia versului sau țesute în neasemuite pânze de poveste. Prima ei poezie se intitulează “Dia și gădinița” și este scrisă în 2007: “Uite, mamă, grădinița, / Frumoasă ca un castel, / Merg și eu cu a mea gentuță, / Și cu frățiorul meu. / Hai, Paul să ne
MAGIA CRĂCIUNULUI (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351734_a_353063]
-
adus aminte, din cele auzite, că în timpul zilei când mă jucam cu cercul prin curte cu vecinul meu Petrică, mai mic cu un an decât mine, l-am văzut pe tata tot cărând în brațe saci din pânză de cânepă țesută de mama la război, spre magazia unde țineau bucatele (cerealele). Nu știam ce are de gând să facă și nici nu am dat importanță la ce făcea el prin magazie, fiind preocupat să nu-mi cadă cercul din sârmă, dacă
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1090 din 25 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351840_a_353169]
-
adăuga, încă, în numele său, în condeiul și fapta sa, multe și diverse alte calități de acest fel, ținând, parcă, să ne spună că provincia este enciclopedică iar intelectualul de provincie este absorbit de idealul universalismului. Impresionant este modul cum își țese autoarea opera literară: volume de poezii alternează bine calculat cu proza scurtă, eseurile și articolele de gazetă pigmentează, din când în când, rafturile (sau, mă rog, raftul cu cele 28 de titluri ale sale realizate până acum). Nu cred că
MELANIA CUC, ÎN CONTINUĂ CĂUTARE DE LOCURI, DE FIGURI, DE TERITORII MEREU NOI de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351894_a_353223]
-
lectură plăcută, chiar pleziristă. Istoria străveche (medievală) are, ca instrument de aducere în atenția aceluiași cititor fidel, obiectele de artă. Lungi și amănunțite descrieri de obiecte vechi, „de artă” sau numai vechi, îi dau autoarei posibilitatea creării unei atmosfere admirabil țesute în jurul personajelor. Ar mai fi de căutat ceva între aceste instrumente: așa cum S.F.-ul folosește la imaginație, lumea obiectuală la atmosferă - ar trebui ca pentru descrierea sufletească să avem la îndemână cuvântul. Melania Cuc nu se lasă ispitită de cuvânt
MELANIA CUC, ÎN CONTINUĂ CĂUTARE DE LOCURI, DE FIGURI, DE TERITORII MEREU NOI de NICOLAE GEORGESCU în ediţia nr. 776 din 14 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351894_a_353223]
-
bandajul durerilor oarbe Iar grijile - oști fără număr - se-adună În sufletu-mi tânăr ce iute le-absoarbe. Azurul, pe boltă, încet se subție, Își scurge culoarea în doru-mi sihastru; Un înger coboară pe scări de mătase Și vise îmi țese cu fir de albastru. O, Doamne, ajută-mi să merg înainte, Povara din cruce să-mi vindece-o rană, Credința - prescură dospită în minte - Mătănii de rouă să-mi licăre-n geană. Referință Bibliografică: Mătănii de rouă / Curelciuc Bombonica : Confluențe
MĂTĂNII DE ROUĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351987_a_353316]
-
la numeroase reviste de limbă română din Israel și din Statele Unite, Spania, România, Australia, Canada, Marea Britanie. Are publicate mai multe volume individuale și este prezent în numeroase antologii, printre care „5000 de ani de umor evreiesc” - O antologie subiectivă de Țesu Solomovici (București 2002, Editura Țesu) sau „The Challenged Generation”/ Solo Har-Herescu, (București 1997, Editura Hasefer, ediție bilingva româno-engleză). În anul 2012, au apărut două noi volume ale scriitorului: „Toate spectacolele sunt unice" (ed. Hasefer București, 2012) și „Zâmbește, mâine va
SCRIITORUL DOREL SCHOR TRADUS ÎN LIMBA SPANIOLĂ de DEFESES FINE ARTS AGENCY în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351976_a_353305]