1,339 matches
-
Depresiunea care a lovit f? r? discriminare toate ?? rile Europei de sud? est, a deschis ochii acestor na? iuni. Toate se confruntau cu acela? i fel de probleme. Vorbeam mai sus despre contele Bethlen ? i despre �ncercarea acestuia. Primarul Bucure? țiului, Dobrescu, a f? cut o vizit? la Budapesta, �n timpul c? reia s? a discutat despre o eventual? vizit? a prin? ului Nicolae. Contele Hunyadi a ? inut �n fă? a Parlamentului Ungar un discurs despre un posibil front comun antibol? evic. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cu amabilitate la dispozi? ia autorului acestei c? r? i. O not? din 28 decembrie 1937: Goga l? a vizitat pe Iorga ? i i? a spus c? inten? ioneaz? s? pun? sub interdic? ie �presă evreiasc? � (presă popular? a Bucure? țiului). Iorga s? a ar? tat mai pu? în dec�ț entuziast. El scria �n jurnalul s? u politic (despre faptul c? goga? cuzi? ții primiser? doar circa 8% din voturi) c? �aceasta ar trebui s?? l vindece pe Goga de ambi? iile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
se �ndrepta spre Finlanda, spre �mică na? iune ? i marea ei civiliza? ie�. El lua atitudine �n sprijinul Finlandei �n editorialele sale aproape zilnic, �ndemn�nd Suedia ? i pe alte ?? ri s? ajute Finlanda �n numele umanit?? îi�105. �n timpul �R? zboiului fals�, Bucure? țiul era un �centru plin de via?? �, �Parisul Orientului�. De? teptarea se va produce cur�nd ? i va fi dur?. Deocamdat? , Bucure? țiul era capitala Balcanilor. Douce d�cadence era �ntr? adev? r dulce; erau o mul? ime de bani de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
demn�nd Suedia ? i pe alte ?? ri s? ajute Finlanda �n numele umanit?? îi�105. �n timpul �R? zboiului fals�, Bucure? țiul era un �centru plin de via?? �, �Parisul Orientului�. De? teptarea se va produce cur�nd ? i va fi dur?. Deocamdat? , Bucure? țiul era capitala Balcanilor. Douce d�cadence era �ntr? adev? r dulce; erau o mul? ime de bani de c�? tigat de c? tre cei care aveau �leg? turi influențe�. Se organizau petreceri dup? petreceri, orgii dup? orgii. Regele Carol a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ie politic? din afara grani? elor ?? rîi. Iorga a observat starea această care �l revoltă. �ntr? un editorial, Beligeran? i ? i neutri, el sublinia c? Rom�nia este tehnic neutr? , dar nu ? i sentimental, ? i asigura pe toat? lumea c? atmosferă Bucure? țiului, cu toat? corup? ia atotst? p�nitoare, nu are nici o leg? tur? cu spiritul poporului rom�n. Era revolt? tor106. A respins ? i acuză? iile de �plutocra? ie� pe care nazisto? fasci? ții le aduceau tot timpul Angliei ? i Fran? ei, explic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de nedescris. Am? r? ciunea umplea inimile oamenilor. Rom�nia pierduse �n dou? luni mari teritorii �n care majoritatea locuitorilor erau rom�ni. �n ziua de 30 august nu era ceva neobi? nuit s? vezi oameni pl�ng�nd pe str? zile Bucure? țiului. Starea de spirit era revolu? ionar?. Sistemul politic care ceda o treime din teritoriu f? r? s? trag? un foc de arm? l?s�nd milioane de rom�ni prad? unui jug str? în (c? ci un jug avea s? fie ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
amenin?? rilor reciproce ? i a contraamenin?? torilor. Amenin?? rile legionarilor trebuia acum s? fie puse �n aplicare. Legiunea era �mpotriva lui Madgearu ? i din cauza originii lui (presupus) maghiare 28. La doar c�teva zile dup? venirea la putere a legionarilor, Bucure? țiul f? cuse o �ntoarcere de aproape 180 de grade. Politică extern? nu avea alt? alternativ? dec�ț adoptarea total? a liniei germano? italiene. Acestea erau, �n viziunea lui Antonescu, necesit?? ile de moment ale Rom�niei. Singură protec? ie pe care o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
guvernului era mai cur�nd men? inerea ? i asigurarea vie? îi dec�ț pream? rirea mor? îi. El i se pl�ngea tot mai des lui Sima c? �nu pot tr? i �n anarhie! �30 Pe la sf�r? ițul lui septembrie, Bucure? țiul devenise tot mai greu de suportat pentru Iorga. Statutul de universitar �i fusese retras ? i li se puneau be? e �n roate activit?? ilor Institutului s? u de Istorie Universal?. Nu? i mai r? m�nea dec�ț �Neamul rom�nesc�, dar aici
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
O plimbare prin V? leni nu constituia o distrac? ie, �n ciuda extraordinar de superbei �veri ț�rzii� care predomina �n zona respectiv?. �n noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940, un cutremur violoent a zguduit partea de est a Valahiei, inclusiv Bucure? țiul. �ntruc�ț �ntreaga vale a Teleajenului (unde se afl? V?lenii) este situat? deasupra unei fisuri seismice, sătul a suferit distrugeri foarte mari. Cu toate c? nici Iorga, nici membrii familiei sale nu au fost r? ni? i, casa s? a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
neori) totul este secret. Dup? aceste evenimente, teroarea a n? p? dit inimile oamenilor (ale burgheziei). �n ciuda suprim? rîi transmiterii ? țîrilor, tineri agitatori legionari (b? ie? i ? i fete) �n c? m??i verzi s? au adunat �ntr? un cortegiu zgomotos �n centrul Bucure? țiului ? i, cu inepuizabilul lor talent de a se comportă josnic, au s? rb? torit asasinarea Profesorului Iorga ? i a celorlal? i. A fost organizat ? i un macabru �banchet al r? zbun? rîi la� faimoasa �Cas? Verde�49. �n zorii zilei de 28
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a acestora. �Neamul rom�nesc�, 2 august 1911 65�Neamul rom�nesc�, 10 mai 1906 66 Ibidem, 18 ianuarie 1908 67 Nicolae Iorga, Cuget? ri, Bucure? ți, 1970, p. 251 68 Standardurile publică? iilor din strada S? rindari erau legendare chiar ? i �n Bucure? țiul perioadei interbelice. Epitetul general folosit pentru standardurile morale ? i intelectuale de acolo era �? antaj-etaj�. Relativ la activit?? ile ziarului �Curentul� al lui ? eicaru, aceasta �nsemna ini? ierea unei opera? îi de ? antaj ? i ad? ugarea a �nc? unui etaj la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
10 Op. cît. , p. 201 11 Op. cît. , p. 199-200 12 O via?? de om... , vol. ÎI, p. 214 13 Familia Iorga c? tre autor 14 O via?? de om... , vol. ÎI, pp. 213 ? i 292 15 Chiar �nainte de c? derea Bucure? țiului, Iorga a avut o conversa? ie cu ministrul Ap? r? rîi, pe care �l consideră defetist. Iorga l-a sf? tuit pe Br? tianu s? -l �nlocuiasc?. Br? tianu l-a �ntrebat calm: �? ți? i pe cineva mai bun care i-ar putea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
dure că s? se joace. Copiii ace? tia spuneau adesea pe de rost un text care �ncepea cu declararea loialit?? îi fă?? de �Ungaria cea veche de o mie de ani� ? i se sf�r? ea ritualic cu un blestem cumplit la adresa Bucure? țiului 4 �Neamul rom�nesc�, 2 ianuarie 1921; vezi ? i O via?? de om... , vol. III, p. 65 5 �Neamul rom�nesc�, 16 februarie 1928 6 Supt trei regi, pp. 298-308 7 O via?? de om... , vol. III, p. 22, ? i Memorii, vol.
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ale lui Iorga. Istoria lui Otoman? nu este apreciat? pozitiv, materialele mai bune ap? r�nd �n limba german? �naintea lui. Iorga ar trebui s? recunoasc? faptul c? Ungaria apar? ine Occidentului ? i c? ea nu este artificial francez? că Bucure? țiul. Iorga nu �n? elegea deloc istoria poporului maghiar. El face propagand? , nu scrie istorie, operă lui este o oper? de politician, nu de istoric. ?i, că nu cumva s? uit? m, profesorul Tille, editorul lucr? rîi Weltgeschichte a lui Helmolt, �l consideră pe
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
de concentrare. Giurescu l-a sf? tuit s? nu o fac?. Dinu Giurescu �? i amintea c? , atunci c�nd au preluat legionarii puterea, tat? l s? u nu fusese sprijinit de Panaitescu, care devenise rectorul legionar al Universit?? îi din Bucure? ți 159�Michelson, art. cît. 160�Ibidem 161�Ibidem 162�Munteanu, op.cit., p. 450 163��Neamul rom�nesc�, 16 mai 1936 164�Munteanu, op. cît. , p. 442 165��Revista istoric? rom�n? �, nr. 1, Bucure? ți, 19 martie 1931. Citat ? i de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
preg? țiț? la Palatul Regal, ea a fost sufletul ? i supraveghetoarea, st�nd al? turi de curajosul, dar ț�n? rul ei fiu. Dup? 23 August 1944, a manifestat o temeritate f? r? precedent, str? b?ț�nd cu mă? ina Bucure? țiul asediat, cu un pistol �n po? et? etc. 55 Lep? datu, op. cît. , p. 416 1 �Internațional Herald Tribune�, 18 mai 1992 2�Tuchman, Franjo, Naționalism în Contemporary Europe (�Boulder East European Monographs�, 1981), p. 13, ? i Bespuca povijesne zbiljnosti, Zagreb, 1990
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe m]sur] ce creeaz] instituții. Nu este și nu poate fi un substitut al afecțiunilor naturale originale. Se așteapt] doar o anumit] limitare a acestora, de vreme ce, în cadrul evoluției, a avut drept funcție esențial] asigurarea cu devotament a unor facilit]ți permanente celor mici. Acest lucru nu ar fi fost efectiv posibil dac] toți p]rinții s-ar fi îngrijit la fel de mult de orice copil că și de ai s]i. Într-un regim atât de nonșalant și imparțial, probabil c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
culturi ale c]ror moșteniri intelectuale au fost apropriate în mod selectiv, rafinate și dezvoltate mai apoi de c]tre musulmani. Integrarea moștenirii intelectuale și filosofice a Greciei, a Indiei și a Iranului a creat condițiile și tradiția unei activit]ți intelectuale care va conduce la moștenirea cosmopolit] a unei civilizații islamice în dezvoltare. C]rturarii evrei și creștini, care intraser] deja în contact cu respectivele moșteniri în diferite m]suri, au jucat un rol mediator crucial că „traduc]tori”, având
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rațional și, pornind de la câteva premise, de a cunoaște ceea ce nu este dependent de revelație, ei pot s] ajung] la niște concluzii legate de conduită corect]. Conform celei de-a doua interpret]ri, înzestrarea relevant] este cea a unei facult]ți a simțului moral cu ajutorul c]reia, oamenii pot s] intuiasc] ceea ce este bine și r]u. Împrumutând din vocabularul teoriilor mai târzii, putem s] descriem aceste perspective ca fiind „raționalist]”, respectiv „intuiționist]”. Dup] introducerea termenului de c]tre Sfanțul Ieronim
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
teologic, înțelegerea leg]turii pe care el o vede între natur] și moral] este problematic]. Un mod de a o înțelege s-ar baza pe ideea prezent] în Întemeierea... c] natură și libertatea nu fac parte din lumi sau realit]ți metafizice separate, ci constituie mai degrab] dou] „puncte de vedere”. Trebuie s] ne percepem atât ca parte a lumii naturale, cât și ca agenți liberi. Nu putem lucra coerent f]r] aceste dou] puncte de vedere, dar nici nu le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
adepții sofismului au inițiat teoria potrivit c]reia noțiunea de curaj difer] de la un popor la altul precum și de la o epoc] la alta. Socrate, Platon și Aristotel se opun formul]rii de mai sus, invocând caracterul atemporal al acestei calit]ți remarcabile care este curajul. În dialogul platonian intitulat „Laches”, Socrate i-a criticat pe generalii atenieni pentru faptul c] asociau în mod greșit curajul unui comportament stereotipic (de exemplu, a salva niște copii dintr-o cas] incendiat]) și pentru c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ț este o potențial] persoan], la fel se poate afirma și despre un ovul uman nefecundat, împreun] cu destui spermatozoizi viabili pentru a realiza fertilizarea; și totuși puțini ar fi aceia care ar sugera în mod serios c] aceste entit]ți umane care se afl] în viat] ar trebui s] aib] un statut moral egal și complet. Așadar, argumentul conform c]ruia f]tul este o persoan] potențial] r]mane valabil. Poate c] acest lucru se datoreaz] faptului c] potențialul f
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Și atunci, de ce s] nu ne gândim c] o convergent] asem]n]toare în practică moral] ar indică faptul c] judec]țile morale se bucur] de același statut rațional privilegiat? În acest punct, insistența imaginii standard asupra existenței unei relativit]ți fundamentale care caracterizeaz] motivele noastre începe s] semene prea mult cu o dogm] inconsistent]. Tipul de realism moral descris aici sprijin] o concepție despre faptele morale, care se îndep]rteaz] de imaginea prezentat] la început: faptele morale sunt fapte ciudate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
morale pretind c] prezint] lucrurile așa cum sunt. Naturalismul se opune astfel noncognitivismului, emotivismului și prescriptivismului care ethicheteaz] judec]țile morale că exclamații, „stimuli” psihologici sau cvasi-comenzi. Într-un sens mai modest, naturalismul este și o doctrin] realist], considerând unele judec]ți morale ca fiind adev]rate. (Explicații mai detaliate despre aceste curente pot fi g]site în capitolul 35, „Realismul”, în capitolul 38, „Subiectivismul” și în capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Prin urmare, naturalismul se opune teoriei erorii a lui J.L. Mackie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu are dreptul s]-si impun] p]rerea moral] asupra altuia. Aceast] linie de gandire implic] totuși o greșeal] subtil]. Ideea c] ar trebui s] fim toleranți este în sine o judecat] moral], si subiectivismul nu postuleaz] acceptarea unei judec]ți morale anume, inclusiv cea în cauz]. Nu exist] o teorie de acest gen. Este clar c] o persoan] care accept] teoria va mai emite p]reri morale - ar putea spune c] avortul este acceptabil sau odios din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]