2,211 matches
-
te lunii" Când Kitty se Întoarse, interiorul rulotei părea complet schimbat. Pe unul din pereți erau atârnate fotografii alb-negru Înrămate, cu copii ai străzii și găști din vreo țară din lumea a treia, pe celălalt erau postere mari, colorate, cu țigănci românce, tinere și bătrâne, și șase DVD playere Împrăștiate pe masă, pe pat, pe blatul din bucătărie rulau filme video de artă. Desert Rose se afla În dormitorul din spate, Își punea o rochie de catifea superbă, lungă, cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
stătea În picioare, fără să scoată un cuvânt. — Haide, petrecerea va fi minunată, zise ea strălucind. Lui Kitty nu-i surâdea deloc ideea de-a se găti pentru o petrecere pretențioasă, la care veneau o mulțime de snobi. — Draga mea țigancă, arăți uluitor, o să-l vrăjești pe Charlie În seara asta, zise Kitty optimistă. Doar că eu nu am chef să merg nicăieri. Du-te și distrează-te, eu rămân aici. Nu te prosti! Mai târziu o să mai fie o petrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Mă plimbam cu mașinile, cu metroul. Dormeam în metrou. Rămâneam în ultimul metrou, la capăt mă dădeam jos. Dacă venea cineva, spuneam care-i treaba și mă mai lua Miliția, chema pe ai mei să mă ducă acasă. Suflet de țigancă Pân-a murit el, nu am fost acasă. M-am întors că m-a luat poliția după stradă și mama venea și mă lua. Iar fugeam. N-am stat pe stradă până la Revoluție. Am stat vreo trei luni pe stradă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
că m-a luat poliția după stradă și mama venea și mă lua. Iar fugeam. N-am stat pe stradă până la Revoluție. Am stat vreo trei luni pe stradă, cu aurolacii. Și dup-aia, m-a luat o femeie, o țigancă din Grozăvești și, pe lângă cei șapte copii ai ei, m-a crescu și pe mine. M-a luat în metrou. Mi-era frică să merg cu ea, că erau niște zvonuri atuncea că țiganii-i ia, îi bagă-n sac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
Compatriotului nostru Artur Segal i s’a cumpărat de către comuna Berlin un tablou pentru muzeul de la Kronprinzpalais, din expoziția anuală a lui «Juryiel». E singurul tablou reținut pentru muzeu — și încă un tablou «modernist». Numărul 96-97-98 conține o reproducere după Țigancă de Milița Petrașcu, „sculptură reținută de muzeul din Haga”, iar în pagina 4 a nr. 77, un text redacțional citează superlativele absolute cu care Cahiers d’art a întîmpinat sculpturile expuse la Paris ale Miliței Petrașcu: „Despre colaboratoarea noastră Milița
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
nu era fată rea, avea o inimă atât de mare, dacă o lua de nevastă și-i mai grijea și copiii ea putea să-și țină pensia și să trăiască iar ca o creștină ce era și nu ca o țigancă. Simți că trebuia să-și valorizeze fata. Căci Emma nu se valorizează deloc. — Și Emma e educatoare, cred că v-o fi spus, cu diplomă de liceu, nu așa, chiar dacă școala În ultima vreme a Început să degenereze, tinerii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
că e dat dincolo de pădure. Zicea că era o fiară cu ochii roșii, care le-a ieșit în cale cam pe la Stejarul lui Colțea. Era o arătare care ajungea până la vârful copacilor. Zogru ar fi vrut să intervină, dar o țigancă mai bătrână dădea din cap și mișca degetul arătător, avertizând parcă să nu cumva să fie întrerupt. Așa că ascultase mai departe: - Nu știa nici frate-meu cum arăta, dar a văzut cum a căzut lângă el Calu, unul dintre frații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
amintea de alte timpuri, dar oamenii erau cu totul alții, agitați, periculoși, neprimitori. Deasupra clădirilor vechi pluteau câteva fantome, pe care le-a salutat din mers. În jurul pieței - lume multă, cu sacoșe, cu saci de ridichi, taximetriși așteptându-și clienții, țigăncile cu flori, dar absolut nici un vehicul pentru Zogru. Fugitiv își văzuse fața în vitrina brutăriei, ca o peltea pe care era întipărit chipul lui Pampu. În fața pieței era plin de morgoni plantați pe copertina sub care oamenii așteptau tramvaiul. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
viața din Crângași. Nu doar că se obișnuise, dar în vara aceea prinsese gustul plimbărilor pe dig ori în insula din Lacul Morii. Avea gașca ei, adică fetele și băieții de pe scară, plus Eliza, de la scara cealaltă, care era cam țigancă, dar pe care o știa din gimnaziu și-i plăcea cel mai mult să stea cu ea, fiindcă știa tot felul de lucruri pe care nu le mai știa nimeni: cum se excită bărbații, de unde să-ți cumperi tanga cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
împlinite. Sticletele se ridică, scutură iarăși din aripioare și lăsând firimiturile pornește din creangă în creangă, urcă malul lacului, fiu-fiu! Țica-țic! Fiu-țic! Țic-țic! Costache Popa se întoarce nemulțumit la Evenimentul zilei. Muiere țâfnoasă! zice. Hm! Prin zarva șoselei răzbate radioul țigăncii care vinde semințe. S-a făcut și două, poftim! Un sticlete - același? altul? - vine ca săgeata dinspre zăvoi, se învârte pe lângă ceas, coboară la nisip. Ciugulește precis, cu atenție neștirbită, firimiturile de napolitană. Burtică galbenă, gât stacojiu, aripi albăstrii, da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
pâine se formase coadă. Nu venise mașina. Bătrâna cu găleata de prune, chircită pe trotuar, cântărea unei fetișcane câteva fructe într-o plasă de plastic roăie, cu chipul prefectului Soporan imprimat. Și sloganul lui electoral: „Cu mine veți trăi bine!“ Țiganca de alături își agita eșarfele date la „juma de preț“. Din farmacie ieșise inginerul Vlad, fratele arhitectul Stelian Lazarovici. Se rezemase de zid și citea concentrat hârtia unui prospect. O fâșie lungș, încolăcită. - S-a operat și el și la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de legătură între planuri, având două capete, prin care materia poate circula. Cele două capete pot fi conectate la spații și momente ale timpului diferite, astfel explicându-se călătoriile în timp. Se poate presupune că personajul Gavrilescu, din nuvela La țigănci, a călătorit printr-o astfel de gaură de vierme, „portalul” reprezentându-l casa țigăncilor. Aceeași problemă a fost tratată și în literatură. Unii scriitori, neîntelegându-i sensul, au ajuns să creeze proza fantastică, în care spațiul și timpul suferă o transformare
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
capete pot fi conectate la spații și momente ale timpului diferite, astfel explicându-se călătoriile în timp. Se poate presupune că personajul Gavrilescu, din nuvela La țigănci, a călătorit printr-o astfel de gaură de vierme, „portalul” reprezentându-l casa țigăncilor. Aceeași problemă a fost tratată și în literatură. Unii scriitori, neîntelegându-i sensul, au ajuns să creeze proza fantastică, în care spațiul și timpul suferă o transformare, o dilatare. De asemenea au încercat să le găsească o definiție. Un exemplu de
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
reprezentării, al recreării unei cosmogonii. De asemenea se accentuează valoarea de simbol conferită celor două entități Timp și Destin, antagonice în durata normală, reconciliate în timpul și spațiul sacru al Spectacolului, adică al reprezentării, al recreării unei cosmogonii. În nuvela La țigănci, accesul în toposul grădinii are semnificația unei ieșiri din spațiul și timpul profan. Natura este percepută cu gravitate spirituală de Mircea Eliade: geografia reală (orașul București) și geografia fictivă (Arcadia) se întâlnesc în mai multe texte, întrucât este vorba de
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
Bucureștiului timpul evoluează liniar, cronologic, independent. Nivelul rupturii este marcat de prezența Babei-Cerber, care cere vamă necesară accederii într-un spațiu ritualic și de avertismentul formulat prin motivul interdicției de a bea cafea. Demn de remarcat este faptul că grădina țigăncilor prezintă o structurare interioară, care corelată cu motivul umbrei (antiteză a căldurii, simbol al ispitei) și al senzaților olfactive intense, susține intenția de a diferenția calitativ locul de spațiul indistinct al „pustiului” străzii, copleșită de arșița zilei de vară. Există
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
le înțelege. Spațiul sacru este organizat în funcție de un Centru care ar corespunde mandalei. Personajele tutelare ale Centrului sunt cele trei fete-gune și Hildegard care mediază și desăvârșesc inițierea Marii Treceri. Cantitatea de mituri oferite de Mircea Eliade în opera La țigănci este remarcabilă, din punctul de vedere al spațiului și timpului sacru. Nuvela conturează tiparul unui dicționar de geniu, ce își finisează arta cu mare finețe. Întreaga nuvelă a lui Mircea Eliade este impregnată de simboluri și imagini ale Lumii subterane
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
ființare. Tramvaiul și birja sunt mijloacele real obiective de trecere dintr-un tărâm într-altul, sunt „luntrea lui Caron” în care fie taxatorul, fie birjarul primesc ortul, primesc, acceptă plata transgresării sau a transcenderii. Imagistica bordelului, imaginea, perspectiva din La țigănci amintește de templul Șibilei din Eneida pe care erau pictate „dragostea spurcată a Pasiphaei cu un taur cu care sa împreunat cu vicleșug; apoi Minotaurul, corcitură, jumătate om, jumătate taur, rodul unei patimi neîngăduite”. Este portalul trecerii, transgresării în Lumea
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
sacrului latent. Cea de-a doua grădină neîngrijită, plină de buruieni „bălării”, este semnul sudorii și veninului Cerberului, este o aluzie la legenda ieșirii, răpirii Cerberului de către Hercule și a aparitiei plantelor veninoase ca urmare. Cele trei-patru fete, evreica, grecoaica, țiganca și nemțoaica, sunt Menadele, care în urma neghicirii, nedescifrării probei inițiatice aparent eșuate, dănțuiesc într-o horă amețitoare. Acest dans și încercarea eșuată de a-i îndepărta gândul de la marea iubire, Hildegard-Euridice, reprezintă sfâșierea, sfârtecarea Menadelor, a Bacantelor a lui Orfeu
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
Jean, Alain Gheerbrant - Dicționar de simboluri, Editura Artemis, 2008 Dan, Sergiu Pavel Proza fantastică românească, Editura Minerva, București, 1975 Eliade, Mircea Nopți la Serampore, Editura Cartex, București, 2004 Eliade, Mircea Secretul doctorului Honigberger, Editura Cartex, București, 2004 Eliade, Mircea - La țigănci, Editura Tana, București, 2005 Eliade, Mircea Sacrul și profanul, Editura Humanitas, București, 2008 Eliade, Mircea Aspecte ale mitului, colecția Eseuri, Editura Univers, București, 1978 Eliade, Mircea Yoga-nemurire și liberate, Editura Humanitas, București, 2006 Eminescu, Mihai - Sărmanul Dionis, Editura Dacia, colecția
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
Yoga-nemurire și liberate, Editura Humanitas, București, 2006 Eminescu, Mihai - Sărmanul Dionis, Editura Dacia, colecția Educațional 2008 Bibliografie critică: Mioc, Adrian Problema timpului în opera lui Eliade, Editura Marineasa, Timișoara, 2001 Reportaj din Revista Română “Imagistica și simbolistica infernului în La țigănci de Mircea Eliade”, nr. 3(49), 2007 Ruști, Doina Dicționar de simboluri din opera lui Mircea Eliade, Editura Tritonic, 2005 Schmitt, Jean Claude La Raison des gestes dans l’Occident médiéval, Editura Gallimard, 1990 Șcheianu, Dumitru - Addagio la dzvoltarea conceptelor
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
studentă extrem de cultă, cu cea mai solidă educație moral-religioasă, se Încrede În capacitatea divinatorie a naturii, dar, cum vom vedea, nu și În cea a unei chivuțe. Cel puțin, În ziua ghicitului că, apoi, În cursul detenției, va acredita prevestirile țigăncii, văzând că ele se confirmă În totalitate. Arestarea Voiserăm să intitulăm „Hăituiala” această parte a comentariului nostru literar, Însă cumpănind, apoi, credeam că se cuvine să respectăm titlul preferat de autoare pentru acest capitol al cărții, căci termenul „Arestarea” este
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
la AlbaIulia, de condițiile dificile de transport, specifice anului 1948 și zonei montane, fiind nevoită, bunăoară, să petreacă laolaltă cu cei doi tartori o noapte Întreagă Într-o cameră a unei case țărănești din satul Laz, localitate În care o țigancă Îi scrutase viitorul, În urmă cu vreo trei luni. Dar să nu anticipăm mărturisirile autoarei. Ancheta, una de tatonare, Începuse chiar pe drum. Este dusă nu numai pe jos, ci și cu un autobuz, golit cu forța de călători și
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
aveau să procedeze și anchetatorii „profesioniști” din Cluj. La primu-i contact cu arestul Siguranței clujene, Pazi rămâne uimită că celula ei, de circa 2 metri pătrați, având o prea mică fereastră zăbrelită, seamănă leit cu cea pe care o profețise țiganca vrăjitoare de la Laz. Atunci, Pazi nu acordase nici o Însemnătate predicției țigăncii și de aceea nu o consemnase nici ca beneficiu de inventar, voind s-o uite deoarece conținea un Îndemn blasfemitor. Însă, văzând că Începe să se realizeze, ne-o
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
cu arestul Siguranței clujene, Pazi rămâne uimită că celula ei, de circa 2 metri pătrați, având o prea mică fereastră zăbrelită, seamănă leit cu cea pe care o profețise țiganca vrăjitoare de la Laz. Atunci, Pazi nu acordase nici o Însemnătate predicției țigăncii și de aceea nu o consemnase nici ca beneficiu de inventar, voind s-o uite deoarece conținea un Îndemn blasfemitor. Însă, văzând că Începe să se realizeze, ne-o prezintă abia acum, când trece prin chinurile anchetei. Era În a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
ai mei. Pierdusem cursa pentru Șugag și, ca În multe alte rânduri, am pornit din Sebeș pe jos. În comuna Laz mi s-a făcut sete și mă apropiai de fântâna din mijlocul satului să beau apă. Acolo erau două țigănci, una În vârstă, alta tânără, Îmbrăcate În portul mărginencelor (foarte apropiat de cel de Săliște). Tocmai scoseseră ciutura cu apă și m-au poftit să beau. Le-am mulțumit, dar ele nu m-au lăsat să plec. M au invitat
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]