24,184 matches
-
omul acela... Păpușa Spectacolul era la a treia reprezentație. În sală se afla destul de multă lume, venită să vadă noutatea. Era limpede că cele câteva afișe mari, viu colorate, fuseseră inspirat plasate, de vreme ce-și atinseră atât de bine ținta. Îmbrăcat Într-o cămașă largă, din mătase roșie, cu mânecile suflecate, păpușarul, cocoțat pe mica schelă amenajată În spatele cortinei, Își mișca extrem de convingător marioneta. Degetele Îi zburau cu rapiditate În toate direcțiile, ca cele ale unui virtuoz pianist. Mânuită cu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Și domnul acela palid, care a... e... De câteva zile n-am mai intrat În baie. Și nici n-am mai vorbit cu cineva despre asta, despre ceea ce se Întâmplă acolo, de teamă sa nu fiu crezut, ori să devin ținta ironiilor altora. O voi rezolva eu cumva, mi-am zis, fără prea mult tam-tam, fără prea multă publicitate ... Atât ar fi așteptat gureșii mei vecini, ca, de altfel, și toți ceilalți din preajma mea! Discreție totală - așa era cel mai bine
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
tentanta prăjitură, dar Olga venea cu argumentul ei forte: - Cu prăjitura asta pun 200 de calorii dintr-un foc! - Uite, eu o s-o mănânc, spunea Ina, să văd chiar așa e!? Și mânca cu o poftă molipsitoare prăjitura, cu ochii țintă la prietena ei. Dacă ai ști tu ce pierzi! - Uite, am să gust o bucățică, cam de douăzeci de calorii. Mușca puțin, ca o vrăbiuță, apoi ochii îi străluceau pe glazura de ciocolată. Se hotăra să mai încerce, fie ce-
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
îi biciuiau fața, înmulțindu-i lacrimile ce izvorau fără contenire. Răceala apei însă îi făcea bine. Gândurile pline de o nebulozitate fără precedent își urmară nestingherite traiectoriile. Sub pașii ei, simțea dureros cum sunt strivite vise, dorințe, doruri... Mergea fără țintă într-o lume care nu mai era a ei. N-a știut nici atunci, nici mai târziu cum a ajuns în fața unui magazin cu rochii de mireasă, cu podoabe de nuntă, cu toate dichisurile și artificiile cu care fetele obișnuiesc
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
la serviciu: dacă veneau mai devreme prindeau un șezlong lângă piscină la fel cum prinzi un loc de parcare. Ajunseseră să tânjească după un port oarecare, căci simțeau nevoia de chipuri noi. Parcurgeau zilnic zeci de kilometri. Călătoreau fără o țintă anume, doar de dragul călătoriei, însă ceva lipsea. Petrecerea timpului pe vas nu mai avea nici un farmec și tot ce își doreau era să atingă din nou pământul, să apară un port. Experiențele au început să se succeadă din ce în ce mai repede. După
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
tărie că nu Înseamnă o simplă idee deșartă, ci o problemă care se rezolvă treptat (căci epocile În care asemenea idealuri se realizează - sublinia filosoful - putem spera că vor deveni din ce În ce mai scurte) și omenirea se apropie tot mai mult de ținta ei. Apropierea „celui mai mare bun politic”, cum numea Kant „pacea eternă” va fi posibilă numai printr-o reformă treptată după principii statornice. Important este faptul că din simpla speranță, Kant a Înscris posibilitatea păcii eterne ca pe o determinare
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
atunci Pacea eternă, care are să urmeze după așa numitele, În chip fals, Încheieri de pace de până acum ( În realitate armistiții), nu este o idee deșartă, ci o problemă care rezolvată treptat, se apropie mereu și tot mai mult de ținta ei. Adăugând la Was ist Aufklarung (Iluminismul - 1784) Spre Pacea eternă (1794) și Conflictul facultăților (1798), ca fiind aflate În jurul dinamicilor particulare ale Revoluției Franceze (1789), Jürgen Habermas susține că aceste lucrări ar fi axate nu pe adevăr și perenitate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
gata! și gata a rămas. Îndrăgostiții Un colț de bloc de locuințe. O fereastră. Un prichici, în afară. Dincolo de geam - o pisică, grie, frumoasă, privește în afară, cu mândrie. Are și de ce. În partea astalaltă, pe prichici, stau, cu privirile țintă la ea, trei motani: unul gri, ca și dânsa, altul tărcat, alb cu negru, și cel de la mijloc, de la marginea de aproape de alee, galben. Mai întâi, câteva zile în șir, s-au miorlăit și bătut, mai și căzând pe jos
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
cât de cât profit, se ridica, văzând cu ochii spre culmea celor mari. Adică a celor ce se desprindeau de plebe, dus în sus ca o hoaspă de pleavă de la mașina de treierat cereale. A urcat, la început fără o țintă precisă; mai pe urmă către una extrem de precisă, și anume, aceea a îmbogățirii. A urmat căsnicia, căsătoria legitimă. N-a mers. De la asta s-a ales cu o fată. Din a doua a rezultat un fiu. Între timp, afacerile mergeau
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
îngroșa. Se împrăștia pe mine și îi simțeam răceala vâscoasă pe toată suprafața corpului. Era aproape de asfințit. Cădea o ploaie fină. Involuntar, am luat urma pe care o lăsaseră roțile dricului; când s-a făcut întuneric, m-am rătăcit. Fără țintă, fără să mă gândesc la nimic, mergeam încet, în obscuritatea opacă. Nu știam unde mă duc. O pierdusem; Îi văzusem ochii mari în sângele închegat și mergeam înăuntrul unei nopți tenebroase, înăuntrul unei nopți profunde, care îmi copleșise întreaga viață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
de la nașterea mea, unchiul se întoarse la Benares și, la rândul său, ca și cum impulsurile lui ascultaseră de aceleași legi ca acelea ale tatălui meu, se îndrăgosti de baiaderă. Profitând de asemănarea fizică și morală cu tatăl meu, ajunse repede la țintă. Dar mama descoperi totul. Ea le declară că îi va părăsi pe amândoi, în afară de cazul în care acceptă să se întreacă la proba cobrei, situație în care ar aparține supraviețuitorului. Iată din ce consta încercarea: tata și unchiul urmau a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
care se ascund în momentul morții. Trezit dis-de-dimineață, m-am îmbrăcat, am luat două prăjituri de pe etajeră și m-am strecurat afară din casă, fără să atrag atenția nimănui. Fugeam de propria mizerie: am rătăcit de-a lungul străzilor, fără țintă, nici nu știam măcar încotro să mă duc, prin lumea canaliei cu fața avidă, în goană după bani și vicii. N-aveam nevoie să văd ființele astea: nu era fiecare din ele imaginea tuturor? Toți erau făcuți dintr-o gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
maestrului Focșa ; el Însă, a avut curajul s-o recunoască și , poate, să creadă Într-o viață viitoare, mult mai apropiată de per fecțiune decît cea care (vai!) trece... Să nu trageți concluzia că venerabilul artist ar fi fost o țintă a ghinionului : a cunoscut monștri sacri, a jucat alături de ei, s-a bucurat de prețuirea unor celebri actori, dramaturgi, regizori, directori de teatre. A slujit cu de votament și inspirație scenele patriei, Începînd cu cele ale Capitalei, continuînd cu Galați
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
de sprâncene stufoase, ușor încruntate... Părul - cât se vedea de sub borurile întinse ale pălăriei - înspicat, la fel ca și mustața frumos croită deasupra buzelor pline... Sub cămașa albă de in i se ghicea fiecare mușchi, iar chimirul lat, ghintuit cu ținte lucitoare, îi încingea mijlocul zvelt... Ca un făcut însă, Hliboceanu nu a aruncat măcar o privire către geamul bucătăriei... Un oftat neașteptat i-a cutremura Măriuței sânii bine struniți sub faldurii iei, văzându-l pe Hliboceanu trăgându și pălăria pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
mi se pare că zăresc lumina de acasă... „Ce-o fi gândind sărmana mama? Cum de n-am ajuns încă acasă? Crede că mi s-o fi întâmplat cine știe ce!... N-aș vrea să fiu în locul ei...” Merg îndârjit, cu ochii țintă la luminița de acasă, dar... „Ce-i asta??? Doamne ferește!!! Pe albul omătului mi se pare sau chiar văd o mogâldeață care se zbate să înainteze prin nămeți! Mă frec la ochi. Poate mi s-o năzărit. Nuuu! Nu mi s-
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
o bucată de pânză albă. Când l-a văzut pe Hliboceanu - aproape despuiat - întins în crivat, i s-a tăiat răsuflarea. Întotdeauna l-a văzut numai îmbrăcat ca un haiduc: cămașă albă peste care se încolăcea chimirul lat plin de ținte strălucitoare, ciubote înalte și pălărie cu boruri largi. Pe umeri purta o jiletcă neagră de culoarea pantalonilor. Acum însă... După această clipă de descumpănire, Măriuța și-a revenit și s-a apucat să-l ajute pe Cotman, care lucra cu
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
grațioasă, dar mai eficace din punct de vedere militar, a tunurilor. Cinci ani după aceea, când, conduși de un alt rege, francezii s-au Întors și au cucerit ducatul, Leonardo a asistat la o scenă teribilă: arcașii gasconi luau ca țintă armăsarul său Înalt de șapte metri, lucru care ne permite să ne facem o impresie și asupra preciziei războinicilor În cauză. În fața comisiei, Leonardo da Vinci a plâns, povestind cum a părăsit ducatul, plecând spre alte orașe, unde a creat
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Aproape că nu ne percepem limitele. Cunoaștem aproape totul. De universul eteric nu ne mai desparte aproape nimic. Si totuși... Este posibil sa fim foarte aproape de ceea ce vrem. Cum percepem acest „foarte aproape”? Câți ani lumină ne despart de această țintă? Dacă „viața a cerut aproape patru miliarde de ani pentru a fi o certitudine, noi, din perspectiva potențialului deținut, coroborat cu posibilitatea acțiunilor constructive, ce putem spera? Dintr-o limitată perspectivă de câteva mii de ani, proiecția noastră este minoră
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93202]
-
interdicția, începe să se manifeste. Paciurea este cel dintîi sculptor român prin care nonfigurativismul se revoltă și frustrarea născută din coliziunea cu mimetismul devine evidentă și irepresibilă. Episoadele acestei revolte, total diferite ca manifestare, sunt în număr de trei, iar ținta lor este una singură: ieșirea din captivitatea modelului realist și emanciparea de sub presiunea figurativului univoc. Într-un anumit fel, Paciurea încearcă, mobilizînd un sentiment răsăritean latent, să recupereze un anumit tip de transcendență pierdută, să concilieze sculptura cu un iconoclasm
Paradoxurile statuarului românesc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9193_a_10518]
-
varianta nouă bomba cu neutroni este tipul de armament nuclear inventat de americanul Cohen, perfecționată la sfârșitul anului 1980. În prezent armata americană, structurile de cercetare ale acesteia, se preocupă de realizarea unor încărcături nucleare, cu mijloace de transport la țintă adecvate (rachete cu rază medie și lungă de acțiune, alte mijloace) de valoarea masei subcritice. Acest lucru presupune un sistem de amorsare care dezvoltă o energie foarte mare de atac al masei de combustibil nuclear, revoluționând construcția mijloacelor de atac
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
scindare care va duce la alterarea celulei, cel mai adesea fatală a acesteia. În urma interacțiunii radiațiilor cu materia cu parcurs mai mare sau mai mic în funcție de durata acestora se produc alte două efecte, fotoelectric și Compton, acestea fiind evidente când ținta interacționată este de natură anorganică. Nu însă și neapărat. Organismul uman, deși celulele constituente se compun în proporție de aproximativ 72% din apă, restul fiind format din substanțe complexe, grăsimi, hidranți de carbon, proteine și nucleoproteine. Moleculele cele mai susceptibile
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
control nuclear servește date în evaluarea efectelor radiațiilor asupra forței vii și a materialelor anorganice existente în tehnica de luptă, armament, clădiri, alte mijloace fixe, suprafețe de teren, etc. având în vedere unitatea de măsură ronthgenul, radul, remul, disipează în ținta interacțională o valoare de aproximativ 100 erg/g aer nu însă și gryul și sivertul care au valori mai mari de 100 de ori. Cu îngăduința dumneavoastră stimați cititori aș mai zăbovi asupra unui aspect deosebit de important în domeniul NBC
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
loc cu valoarea nivelului de radiație constantă însă acest lucru nu se potrivește deoarece nivelul de radiație scade în timp, scăderea fiind diferită funcție de natura radiațiilor prezente în câmpul radioactiv care la rândul său disipează în mod diferit energie în ținta interacționată. Cu alte cuvinte nu se poate compara cu ecuația dreptei în geometria analitică, fără ordonată la origine Y =ax numai că acest neajuns apare în analiza de prognoză nu însă și în calculul post explozie nucleară unde aparatura de
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. NBC Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93203]
-
mai precis În 1978, generalul Pacepa, unul din oamenii de Încredere ai lui Ceaușescu, fugea În Germania Federală, luînd cu sine documente de maximă importanță pentru siguranța națională a României, printre care și o bună parte din arhivele Experimentului Armaggedon. Ținta lui erau, bineînțeles, Statele Unite ale Americii. Peste alți aproximativ zece ani, Ceaușescu pierdea puterea și, spre deosebire de ceilalți lideri comuniști din Est, era condamnat la moarte, În urma unui proces care nu a respectat niciuna din prevederile În vigoare ale Codului de
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
mii de ani În urmă, filosoful Platon, atunci cînd afirmase În dialogul Timaios, că potopul ceresc Îi cruță numai pe cei inculți și lipsiți de harul Muzelor. Totuși, pentru a fi mai siguri că nu vor deveni, fie și Întîmplător, ținta atacului vreunui extraterestru mai puțin pretențios, cei mai mulți dintre rolanzii de rînd se grăbiră să umple cîrciumile, ca să fumeze marijuana și să-și umple burta cu bere, știut fiind că mirosul unuia care fumează mult și bea multă bere sau țuică
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]