1,474 matches
-
din Septembrie. Ca rezultat al violențelor publice și a instabilității monarhiei constituționale, un partid format din șase membri ai Adunării Legislative Franceze a fost desemnat să supravegheze alegerile. Convenția rezultată a fost fondată cu un dublu scop: acela de a aboli monarhia și de a crea o nouă constituție. Prima acțiune a Convenției a fost să instaureze Republica Franceză și să înlăture orice putere politică a regelui. Acesta, din acel moment fiind un cetățean purtând numele de Capet, a fost imediat
Prima Republică Franceză () [Corola-website/Science/309688_a_311017]
-
1918, regatul Croației, Slavoniei și Dalmației își proclamă independența, devenind ulterior componentă ale Iugoslaviei. La semnarea armistițiului (3 noiembrie), în Ungaria era la putere un guvern condus de Mihály Károlyi, aristocrat cu vederi pro-Antanta. La 16 noiembrie 1918 a fost abolită monarhia și proclamată Republica Ungară. Károlyi a devenit președintele republicii, iar Dénes Berinkey prim-ministru. Guvernul ungar a încercat să ofere minorităților naționale autonomie culturală și administrativă, dar acestea au refuzat, cerând separarea de statul ungar. La întâlnirea dintre generalul
Republica Sovietică Ungaria () [Corola-website/Science/309738_a_311067]
-
Soțiile unora dintre decembriști și-au urmat soții în exil. Expresia „soție decembristă” exprimă ideea de devoțiune a soției față de soț. După înăbușirea revoltei decembriștilor, monarhia absolutistă rusă avea să mai reziste pentru aproape un secol, deși iobăgia a fost abolită în 1861. Deși înfrântă, revolta decembriștilor a provocat unele schimbări în Imperiul Rus. Împăratul Nicolae I și-a îndreptat atenția spre problemele interne ale imperiului. În 1826, Mihail Speranski a fost însărcinat cu reformarea codului de legi rusești, o acțiune
Revolta decembriștilor () [Corola-website/Science/309751_a_311080]
-
european, fiind în favoarea existenței unui stat laic. Laicizarea Turciei a început în ultimii ani de existență ai Imperiului Otoman și a fost cea mai importantă și mai controversată reformă a lui Mustafa Kemal Atatürk. Sub conducerea acestuia, califatul a fost abolit. Puterea autorităților religioase a fost diminuată și apoi eliminată. Chiar dacă Turcia a fost laicizată la nivel oficial, religia a rămas o forță la nivel popular. După anul 1950 unii lideri politici au încercat să profite de atașamentul popular față de religie
Islamul în Turcia () [Corola-website/Science/309101_a_310430]
-
unui strict pragmatism corespunzător culturii tradiționale japoneze. Anumite tradiții și obiceiuri care legau Japonia de trecutul feudal au fost proclamate ilegale: purtarea în public a sabiei (katana) și a cocului bărbătesc, amândouă specifice clasei samurailor, care a fost de altfel abolită odată cu vechiul sistem de clase. Astfel de măsuri aveau să aducă în cele din urmă la conflictul cu samuraii - Rebeliunea Satsuma. Conducătorii din epoca Meiji au adus din Europa consilieri militari pentru pregătirea armatei. Marina Imperială Japoneză a fost modelată
Imperiul Japonez () [Corola-website/Science/308754_a_310083]
-
săi, Hollósy s-a pronunțat pentru abolirea oricăror norme și pentru creație artistică în numele naturii. Prin atitudinea sa față de artă, el nu încerca la rândul lui să stabilească noi norme care să le înlocuiască pe cele de dorit a fi abolite. Simon Hollósy a pornit de fapt un proces de primenire a limbajului artistic încă din anul 1890 în propria-i pictură. Arthur Verona a spus de altfel, că "... tot ce este nou și promițător se află la Paris". A studiat
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Rus. Statul a fost recunoscut internațional prin tratatul de la Constantinopol, Imperiul Otoman aceptându-i independență totală. a fost urmașul Guvernului provizoriu grec al primei Republici Elene, stabilite în timpul războiului de independență al Geciei. Regatul a durat până în 1924, când a fost abolită pentru prima oară monarhia și a fost proclamată a doua Republică Elenă. Momarhia a fost restaurată în 1935, și a durat până în 1974, când, la sfârșitul perioadei de șapte ani de dictatură militară, a fost abolită monarhia pentru a doua
Regatul Greciei () [Corola-website/Science/309776_a_311105]
-
1924, când a fost abolită pentru prima oară monarhia și a fost proclamată a doua Republică Elenă. Momarhia a fost restaurată în 1935, și a durat până în 1974, când, la sfârșitul perioadei de șapte ani de dictatură militară, a fost abolită monarhia pentru a doua oară și a fost proclamată a treia Republică Elenă. Grecii s-au ridicat la luptă împotriva Imperiului Otoman în 1821 și au continuat lupta până în 1829. Grecia a fost condusă de contele Ioannis Kapodistrias până în 1831
Regatul Greciei () [Corola-website/Science/309776_a_311105]
-
fost urmat de fiul să cel mare, George al II-lea. El a părăsit țara în 1924 după proclamarea celei de-a doua Republici Elene. În 1935, după o lovitură de stat condusă de generalul Georgios Kondylis, republica a fost abolită. Restaurarea monarhiei a fost aprobată prin plebiscitul din 1935. Regele George al II-lea s-a reîntors în țară, unde a susținut în continuare regimul dictatorial al lui Metaxas. În timpul invaziei germane a Greciei din 1941, regele a fugit cu
Regatul Greciei () [Corola-website/Science/309776_a_311105]
-
consfințit incorporarea teritoriului în Regatul Poloniei. Prusia Regală a beneficiat de o atuonomie substanțială în cadrul Regatului, având propriul său Parlament (Dieta), propria armată și monedă. În urma Uniunii de la Lublin care a format Uniunea statală polono-lituaniană autonomia Prusiei Regale a fost abolită, iar membrii dietei au devenit membrii ai Sejmului. Prusia Regală a fost încorporată treptat în Regatul Prusiei în timpul Partițiilor Poloniei, în 1772 și 1793, teritoriul acesteia reprezentând mare parte din teritoriul Provinciei Prusiei de Vest.
Prusia Regală () [Corola-website/Science/309794_a_311123]
-
aceste pământuri. În 1946, Dieta a ratificat noua Constituție, care a copiat cu mici excepții „modelul de lucru” pregătit de autoritățile de ocupație. Constituția a fost promulgată ca un amendament al vechii Constituții Meiji. Noua constituție garanta libertățile fundamentale și abolea clasa aristocraților și, poate cel mai important, îl transforma pe împărat într-un simbol al unității japoneze, îndepărtându-l de viața politică. Șintoismul a încetat să mai fie religie de stat, iar creștinismul a redevenit o religie practicată liber. Femeilor
Ocupația Japoniei () [Corola-website/Science/309337_a_310666]
-
XIX s-a ivit o schimbare în atitudinea față de sclavi, nu doar în România ci și prin toată Europa, astfel, sub influența ideilor liberale ale revoluției de la 1848, toți oamenii au fost declarați liberi și egali, robia romilor fiind definitiv abolită în 1856. Prima declarație a libertății sclavilor a fost data în anul 1848, dar din cauza faptului că guvernul acela a fost slab și nu a durat mult timp, nici acest decret nu a durat, nici nu a făcut mai nimic
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
a fost instituit de către diferite dinastii, începând de la sfârșitul dinastiei Han (202 î.Hr. - 220 CE), administrația Ming a avut doar un singur departament, Secretariatul, care a controlat cele șase ministere. În urma executării cancelarului Hu Weiyong în 1380, Împăratul Hongwu a abolit Secretariatul, Cenzoratul, și Comisia Militară Principală și a preluat personal conducerea celor șase ministere și a celor „Cinci comisii militare regionale”. Astfel, un întreg nivel al administrației a fost eliminat și parțial reconstruit de către împarații succesori. Marele Secretariat, la început
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
Dönitz, iar în schimb au procedat la semnarea unui document al celor patru puteri învingătoare - . Pe 5 iunie 1945, la Berlin, comandanții supremi ai celor patru puteri învingătoare au semnat Declarația cu privire la Germania înfrântă (așa-numita „Declarație de la Berlin”), care abolea în mod oficial orice formă germană de conducere a națiunii: Exercitarea efectivă a puterilor era făcută cu în conformitate cu înțelegerile stabilite încă din 14 noiembrie 1944 de către reprezentanții „celor trei mari puteri” la Londra. Germania a fost împărțită în trei zone
Comisia Aliată de Control () [Corola-website/Science/310489_a_311818]
-
interesat în a redimensiona puterea bisericii în înapoiatul regat al Sardeniei, a promovat construirea de grădinițe, a dus o luptă puternică împotriva Iezuiților care dețineau monopolul instrucției. A determinat aprobarea unei legi care suprima ordinele monastice cu scop contemplativ și abolea privilegiile forurilor eclesiastice. Această lege a determinat un mare scandal și opoziția regelui care a forțat Cavour să demisioneze, așa-zisa criză Calabiana (26 aprilie 1855). După câteva zile însă, regele trebuind să renunțe, îl rechemă pe Cavour, dar proiectul
Camillo Benso Conte de Cavour () [Corola-website/Science/304930_a_306259]
-
Западный участок отрядов завесы), sau mai simplu Acoperirea vestică. Aceste trupe erau formate din subunități puțin numeroase și eterogene. Comandantul lor general era Vladimir Egoriev. (Funcția sa oficială era aceea de "conducător militar - военный руководитель", fostele grade militare imperiale fiind abolite. Egoriev fusese general țarist.) Trupele de acoperire, cu un efectiv de 20.000 de oameni, distribuiți în 7 detașamente mari, erau amplasate pe un front de peste 800 km, pe linia Nevel-Poloțk-Senno-Orșa-Moghilev-Jlobin-Gomel-Novi Oskol. Efectivele amplasate în zonă erau mult sub nivelul
Armata de Vest (Rusia) () [Corola-website/Science/305017_a_306346]
-
domnitorii fanarioți au inițiat politici dure de taxare a populației, adusă rapid în stare de sărăcie lucie. Efectele dezastruoase ale domniilor unora dintre fanarioți au fost în contrast cu realizările și proiectele altora, ca în cazul domniilor lui Constantin Mavrocordat (care a abolit iobăgia în 1746 în Muntenia și în 1749 în Moldova) sau a lui Alexandru Ipsilanti, (care a încercat să reformeze legislația și să introducă salarizarea funcționarilor publici, într-un efort de stopare a folosirii din fondurile publice a unor sume
Epoca fanariotă () [Corola-website/Science/306019_a_307348]
-
avut timp să se organizeze. Netanyahu a îndeplinit prima dată funcția de prim ministru al Israelului între 18 iunie 1996 - 6 iulie 1999. În domeniul politic s-a concentrat asupra relațiilor cu vecinii arabi palestineni. Așa cum a promis, nu a abolit acordurile de la Oslo cu Organizația de eliberare a Palestinei , dar a subliniat necesitatea reciprocității și respectării obligațiilor luate, după formularea sa " Dacă vor da - vor primi, nu vor da - nu vor primi". În septembrie 1996 s-a întâlnit la punctul
Beniamin Netaniahu () [Corola-website/Science/306043_a_307372]
-
a fost fondată în 1478 de monarhii catolici Ferdinand și Isabela pentru a menține ortodoxia catolică în regatele lor și s-a situat sub controlul direct al monarhiei spaniole. Nu a fost abolită definitiv decât în 1834, în timpul domniei lui Isabela a II-a. Inchiziția, ca tribunal ecleziastic, avea jurisdicție numai asupra creștinilor botezați. Însă, de când evreii (în 1492) și maurii musulmani (în 1502) au fost exilați din Spania, jurisdicția Inchiziției de-a
Inchiziția spaniolă () [Corola-website/Science/306060_a_307389]
-
a unei secete grave care a afectat Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei, dar și datorită invaziei gândacilor de Colorado, problema aprovizionării cu alimente a populației britanice se punea cu acuitate. În consecință, legea protecționistă numită „Corn Law” a fost abolită, deschizându-se posibilitatea importului de cereale din Europa. Principatele Dunărene dispuneau de importante stocuri de cereale, însă accesul la Marea Neagră era controlat de Imperiul Otoman și Imperiul Rus. Principala rută continentală care ar fi permis transportul unor mari cantități de
Comisia Europeană a Dunării () [Corola-website/Science/306148_a_307477]
-
un "Carbonaro", s-a revoltat, cucerind partea peninsulară a celor Două-Sicilii. Regele, Ferdinand I, a agreat să adopte o nouă constituție. Revoluționarii, totuși, nu au reușit să obțină sprijin popular și au fost învinși de armata Sfintei Alianțe. Ferdinand a abolit constituția și a început sistematic să persecute revoluționarii cunoscuți. Mulți susținători ai revoluției din Sicilia, printre cale și cărturarul Michele Amari, au fost trimiși în exil pentru următoarele decenii. Liderul mișcării revoluționare din 1821 din Piemont a fost Santorre di
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
polonezilor și ale francezilor din Alsacia. Legile din mai 1873 au adus numirea preoților și pregătirea lor sub controlul statului, ceea ce a dus la închiderea a numeroase seminarii teologice, și la o penurie de preoți. Legea Congregațiilor din 1875 a abolit ordinele religioase, a pus capăt subvenționării de stat a Bisericii Catolice și a eliminat protecțiile religioase din constituția Prusiei. Evreii germanizați au rămas o altă populație vulnerabilă în noul stat național german. Din 1780, după emanciparea dată de împăratul Iosif
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
Capului de la olandezi, în timpul Războaielor Napoleoniene, a permis britanicilor o prezență puternică în Africa de Sud. Sute de coloniști britanici au început să sosească după 1820, și engleza a devenit limba oficială, în 1822. Sclavia, adânc înrădăcinată sub stăpânirea olandeză, a fost abolită în 1833. În 1843, britanicii au înființat colonia de coastă Natal. Burii, descendenți ai coloniștilor olandezi și germani, au respins conducerea britanică și sute dintre ei au migrat spre nord, înființând în interiorul continentului republicile libere africane, Transvaal și Orania. În
Imperiul Britanic () [Corola-website/Science/304798_a_306127]
-
au desfășurat numeroase războaie civile și revolte, provocate atât de reformiști, cât și de conservatori, în tentativa de a se înlătura reciproc de la putere. Forțele liberale care au preluat puterea pentru prima oară după Constituția spaniolă din 1812 urmăreau să abolească monarhia absolutistă a vechiului regim și să înființeze un stat liberal. Cele mai tradiționaliste segmente ale spectrului politic spaniol au încercat sistematic să blocheze aceste reforme și să susțină monarhia. Carliștii susținători ai Infantelui Carlos și ai urmașilor acestuia s-
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
apar în vremea domnitorului Vasile Lupu (1595-1661), legislația de atunci prevăzând pedeapsa cu moartea pentru astfel de practici sexuale. În Codul Penal promulgat de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza în anul 1864, inspirat mai ales de legislația franceză în domeniu, care abolise deja incriminarea penală a homosexualității în anul 1791, nu existau diferențe între tratamentul relațiilor sexuale hetero sau homosexuale, în sensul că relațiile sexuale anale consensuale survenite între adulți responsabili de același sex, derulate în spațiul privat, nu mai puteau fi
Sodomie () [Corola-website/Science/305568_a_306897]