4,879 matches
-
multă și osteneală și mai multă. Într-o epocă În care poezia este o Îndeletnicire de duminică, o toană de oameni bogați, Pann scrie mereu și trăiește din ceea ce scrie. Este un meșteșugar care Își gospodărește cu chibzuință atelierul: are abonați, luptă să-i păstreze și să cîștige alții, face curte celor cu sfanți, dedică volumele unor protectori influenți ele. Scrie, negreșit, din plăcere, dar scrie și ca să trăiască: „Încet-Încet, Învățîndu-mă singur, una ca să-mi treacă de urît și al doilea
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cu estetica, firescul cu retorica, cuviința cu subtilitatea gîndului. Estetică elementară, dar solidă. Pann scrie mult și ușor despre orice. Nu cunoaște obstacole, n-are mari griji din pricina literaturii. Orice poate fi versificat, chiar și o foaie de Înștiințare către abonați. Multe scrieri sînt, În fapt, cronici ritmate, ca aceste precuvîntări În care autorul Îmbrobodește cititorii cu justificările și sfaturile lui. Poezia propriu-zisă are o epică, un scenariu ce poate fi reconstituit. Grija lui Pann este să strecoare bine printre rînduri
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mașina a făcut-o inutilă, provocând o dezvoltare nouă a tuturor industriilor. Și astfel se petrec lucrurile. Am văzut jurnalele la prețul de 80 de franci; ele sunt acum 48 de franci. Este o economisire de 32 de franci pentru abonați. Nu este sigur, oricum nu este necesar, ca acei 32 de franci să ia calea industriei jurnalelor; dar ceea ce este sigur, ceea ce este necesar, este faptul că, dacă nu iau această direcție, iau o alta. Unul se servește de această
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
regia de poștă Bacău trimitea timbre și țigări pentru a fi distribuite pe plan local. O situație statistică adusă până în 1980 arată creșterea interesului pentru ziare și reviste, prin numărul de abonamente: În anul 2005, în comună existau peste 115 abonați telefonici, televizoare avea cam 80% din populație, iar aparate de radio 99% din populație. Primele familii care au avut televizor în anul 1966, în satul Tarnița, au fost familiile Iftimie Octavian și Popa Nicolae, de asemenea și telefon, în 1981
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
redacției" (foarte generoasă și aglomerată), „Jocurile foii", „Ancheta foii", „Proverbe și zicători" („Din proverbele românilor" de Iuliu A. Zanne), „Ghicitori, „Folclor", „Reviste și ziare primite", „Activitatea cercurilor culturale'', „Cărți primite", „Poșta administrației" etc. Erau prezenți în „Glasul nostru" colaboratori și abonați din Fălciu, Iași, Neamț, Tutova, de la Giurcani, Voinești, Murgeni, Șuletea, dar și de la Priponești dincolo de Bârlad. În ultimul număr din 1931 era anunțată adeziunea la jurnal și a „domnilor N. Bălănescu, inspector școlar, Iași, V. Ghițescu, directorul liceului de băieți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și a elevilor se ținea lanț... La 26 noiembrie 1958 ziarul Steagul roșu își încetează 185 activitatea. Ultimul număr, 951 din 26 noiembri e 1958 publica lucrările Conferinței orășenești de partid Bârl ad, iar în pagina IV era publicat anunțul: „Abonați‐vă la Steagul roșu”! Cancelaria închiseseră cărțile de muncă cu data de 20 noiembrie 1958: „încetat activitatea; încetat apariția ziarului.” Lupșa Anatol fusese ales secretar al Comitetului orășenesc d e partid, Melic Grimberg devine profesor de economie politică la un
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ulterior, tot om politic, îl întâlnim fruntaș al P.N.Ț. local. Mai târziu, ziarul protestează pentru confiscarea numărului său din 6 aprilie 1908, când prefectu l Grigore Vasiliu a dat ordin primarilor și notarilor de a opri d ifuzarea la abonați a numărului 17 și înapoierea lui, împachetat, l a prefectură. La 15 iunie 1908 ziarul Zorile se autosuspendă, activitatea lui fiind apreciată ca îndeplinită. Girant responsabil - G. I. Scânteie * În autobiografia profesorului G. D. Neștian, șlefuită de fostul său elev
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revista Îndrumări pedagogice ce ne puteți spune? - întreabă gazetarul de la Făclia. ‐ Revista a apărut în 1931 și viața ei s‐ a prelungit până în 1939. La început s‐ a numit „Tribuna pedagogică” apoi a devenit „Îndrumări pedagogice”. Aveam aproximativ 1200 de abonați din rândul învățătorilor din toată Moldova... Și profesorul Petru Todicescu se confesează în continuare: ... „La revista noastră, pe lângă profesorii școlii contribuiau și învățătorii din toată Moldova. Am avut și colaborarea unor personalități de prestigiu în activitatea noastră cum ar fi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Revista pornește la drum spunându‐ și „Să muncim!” și își propune ca ideal speranța că dacă nu va putea mări comoara lăsată de înaintași, cel puțin să n‐ o risipească. În numărul 12 din decembrie 1912, G. Tutoveanu își anunță abonații: „Începând de la numărul viitor Freamătul va continua să apară sub conducerea unui comitet.” * Colaboratori la Freamătul: G.B Bacovia, Maria I. Bătulescu, I. Bogdan, E. Boureanu, D. Karnabat, E. Ciuchi, M. Codreanu, L. Corodeanu, L. Cosmovici, A. Cuza, N. Davidescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
scop a apărut primul număr din această bibliotecă tratând sub toate formele chestiunea perceptorilor fiscali și a Agenților de urmărire. Numerele viitoare vor trata „chestiuni cu caracter fiscal, economic și financiar ce eventual ni se vor trimite spre publicare de către abonații și cititorii noștri și pe care comitetul de redacție le va găsi bune și suficient tratate” - scrie în prefață 417 la lucrarea semnată de V.C. Nicolau care se tipărea la Bârlad, la Tipografia și legătoria de cărți C.D.Lupașcu, în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
care doresc să‐ și aducă o contribuție vădită în acest sens să o facă”. Programată să apară lunar, primele două numere ies de sub teascul Tipografiei Nicolae Peiu - Bârlad în două pagini iar următoarele în patru pagini datorită generozită ții unor abonați. Scriu cadre didactice din Bârlad și împrejurimi dar și G. Tutoveanu un editorial la stingerea din viață a învățătorului Mihai Lupescu de la Zorleni în care își reamint ește: ...” Când în 1917 alcătuiam Calendarul nostru pe 1918, dorind să fac astfel
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a sesiunilor de comunicări și referate științifice încercându-se atragerea spre informatică a unui public numeros. De la Direcția statistică am aflat puține date care să ateste informatizarea județului. Am reținut că în anul 2000, Romtelecom-ul avea 43.000 de abonați, în timp ce Iașul avea 126.000, iar Suceava 72.700 de abonați. Numărul gospodăriilor era 150.768, iar populația județului 455.049 locuitori, în 2002. Sigur, astăzi numărul abonaților este cam jumătate din totalul populației. Desigur, informatizarea nu putea ocoli cultura
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
informatică a unui public numeros. De la Direcția statistică am aflat puține date care să ateste informatizarea județului. Am reținut că în anul 2000, Romtelecom-ul avea 43.000 de abonați, în timp ce Iașul avea 126.000, iar Suceava 72.700 de abonați. Numărul gospodăriilor era 150.768, iar populația județului 455.049 locuitori, în 2002. Sigur, astăzi numărul abonaților este cam jumătate din totalul populației. Desigur, informatizarea nu putea ocoli cultura, măcar sub raport statistic. Biblioteca județeană este în stare să ofere
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Am reținut că în anul 2000, Romtelecom-ul avea 43.000 de abonați, în timp ce Iașul avea 126.000, iar Suceava 72.700 de abonați. Numărul gospodăriilor era 150.768, iar populația județului 455.049 locuitori, în 2002. Sigur, astăzi numărul abonaților este cam jumătate din totalul populației. Desigur, informatizarea nu putea ocoli cultura, măcar sub raport statistic. Biblioteca județeană este în stare să ofere spațiul virtual pentru lecturi (carte din fondul propriu sau al marilor biblioteci), autorii își redactează operele direct
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sunt În mod oficial folosite numai pentru comunicarea pe submarinele nucleare. Aceste semnale sunt transmise cu ajutorul stațiilor de radio și televiziune, al rețelelor de telefonie mobilă și al radarelor aeriene prezente pe tot cuprinsul Țării. Creșterea masivă a numărului de abonați la rețelele de telefonie mobilă a permis serviciilor secrete să folosească aceste transmițătoare pentru a direcționa semnale de control mental către zone Întinse, aceasta se poate observa pe orice hartă ce arată aria de acoperire a rețelelor de telefonie mobilă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pus, în liniște și cu o modestie bine remunerată, numele în subsolul paginii de titlu al acestor volume masive, în muncă au fost angajați toți editorii, de la director până la secretară. Îmi amintescă, pe când lucram la Editura „Literatura artistică”, doi dintre abonații permanenți ai secției de traduceri erau actorii Gheorghe Urschi și Gheorghe Pârlea. Personaje obscure, de care nimeni nu-și mai amintește astăzi, precum Dumitru Tampei, Gheorghe Marin, Gheorghe Huruianu, Naum Bernștein ș.a., primiți în rândurile scriitorilor în baza unor traduceri
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
mai, care i-a avut ca invitați pe Adam Michnik și pe Vladimir Tismăneanu, a fost excelentă. Talk-show-ul lui Nicolae Manolescu este unica emisiune culturală pe care o poate urmări și telespectatorul basarabean. Transmisia programelor TVR 1, chiar și pentru abonații la Eurocable, este întreruptă în cursul săptămânii la o oră devreme, din motive care nu au o explicație logică. Din păcate, nu este singurul fenomen inexplicabil de la noi, un loc unde una dintre certitudini sună astfel; emisiunile TVM (televiziunii publice
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
putea cere să fie curmată această practică feudală. Vom avea în continuare televiziunea pe care o merităm, dar și libertatea - slavă Domnului! - de a viziona și alte posturi TV (cu mențiunea că această libertate este apanajul unui grup social privilegiat - abonații la cablu -, în vreme ce „poporul”, electoratul majoritar rămâne masa de manevră a televiziunii de stat, care influențează astfel și destinul minorității care o neglijează). Recunosc că abordez din nou subiectul televiziunii după ce am urmărit - atât cât am rezistat - comentariul unui meci
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
pe banca instan țelo r de judecată și condamnat fără vină și în contumacie la pedeapsa cu moartea care, firește, n-a mai devenit executorie... Pamfil Șeicaru dând citire rezultatului concursului cu premii acordate de ziarul „Curentulʺ cititori lor și abonaților săi, pe bază de cupoane, printre câștigători erau notate și două nume din părțile „Țării de Josʺ: A. Grigoriu str. M.Gârlea, Bârlad (cupon 5487) și V. Pârcălabu, comuna Valea Siliștei, Vaslui (cupon 7138), ziarul „Curentulʺ din 14 ianuar ie
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
octombrie 1929. „O depresie severă, cum ar fi cea din anii 1920-1921, este în afara intervalului de probabilitate. Noi nu ne confruntăm cu o lichidare prelungită”. Aceasta a fost analiza oferită la câteva zile după căderea bursei, de Societatea Economică Harvard abonaților săi. După previziunile optimiste continue și eronate, societatea și-a închis porțile în 1932. Astfel, cele mai renumite două institute de previziune economică din America nu au reușit să prezică la timp faptul că prăbușirea pieței și depresia vor urma
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
medicale sunt asigurate prin activitatea unui personal format din: Medici (87 de specialiști, angajați cu contract de muncă permanent sau contracte de colaborarea Asistente medicale Recepționiste Alte tipuri de personal: financiar-contabil, vânzări, administrație Beneficiarii serviciilor medicale oferite de clinică sunt abonați ai acesteia, cu abonamente oferite de firme angajatoare sau abonamente individuale. Se oferă servicii medicale și persoanelor fără abonament. Activitatea organizației se desfășoară în București, în trei clinici, și în patru clinici în provincie. Există și o rețea de cabinete
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
individuale. Se oferă servicii medicale și persoanelor fără abonament. Activitatea organizației se desfășoară în București, în trei clinici, și în patru clinici în provincie. Există și o rețea de cabinete, cu care sunt încheiate contracte de colaborare, care oferă servicii abonaților din toată țara. Numărul abonaților este de aproximativ 50.000, iar numărul de consultații zilnice este de circa 1.100 . Actul medical este unul complex: de culegere de informații, diagnostic, recomandări terapeutice, monitorizarea și evaluarea eficienței tratamentului. El se desfasoara
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
și persoanelor fără abonament. Activitatea organizației se desfășoară în București, în trei clinici, și în patru clinici în provincie. Există și o rețea de cabinete, cu care sunt încheiate contracte de colaborare, care oferă servicii abonaților din toată țara. Numărul abonaților este de aproximativ 50.000, iar numărul de consultații zilnice este de circa 1.100 . Actul medical este unul complex: de culegere de informații, diagnostic, recomandări terapeutice, monitorizarea și evaluarea eficienței tratamentului. El se desfasoara adesea în mai multe secvențe
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Cornelius Castoriadis, Isabelle Stengers, Henri Atlan, Thierry Gaudin, Robert Vallée, Jean-Pierre Dupuy. Pe lîngă astfel de întîlniri, GRI a mai creat un buletin lunar de informare: Buletinul Știință/-Cultură, publicat din 1985 pînă 1989. Avea între trei și patru sute de abonați 109. Henri Atlan, Daniel Adler, André Burguignon, Cornelius Castoriadis, Bernard d'Espagnat, Jean-Marie Domenach, Jean-Pierre Dupuy, François Gros, Jean-Marc Lévy-Leblond, Edmond Maire, Basarab Nicolescu, Armand Petitjean, Ilya Prigogine, Isabelle Stengers și mulți alții scriau articole în acest Buletin. Bioetică și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
turcul, care vinde rahat la poarta Mitropoliei și-și linge degetele vânzând a mai rămas"26. În imaginarul și limbajul reconstitutiv al epocii, tipul ideal al orășeanului era burghezul, "un om ca oamenii", care trebuia să fie, potrivit ,,regulilor obștești", abonat ,,la un cabinet de lectură", să bea șampanie, să fie îmbrăcat după ultima modă, să poarte baston rococo și pumnal cerchez, să scrie cu "condei de oțel", să joace șah, să danseze polca și să aibă pe biroul său cel
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]