1,587 matches
-
decorative. Altarul are o absidă nedecroșată de formă poligonală și nu are cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Aici se află două ferestre: una pătrată (0.20 metri) în peretele nordic și alta dreptunghiulară (0.45x0.75 metri) în axa absidei. Bolta semicilindrică a altarului se sprijină pe șase console cioplite în „cap de cal”.
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
ornată cu două fresce de inspirație romană, datorate unuia din cei mai cunoscuți iconografi ruși contemporani, arhimandritul Zenon. de deux fresques d’inspiration romane dues au moine iconographe russe, l’archémandrite Zénon: una, în atrium, reprezintă Ierusalimul ceresc, alta, în absida altarului, reprezintă pe Hristos în slavă (Maiestas Domini). Pe sol, în atrium, este figurat un labirint simbolizând căutarea lui Dumnezeu de către ființa umană. Mai multe personalități ortodoxe române care au trecut pe la Mănăstirea de la Chevetogne au arătat simpatie față de lucrarea
Mănăstirea Chevetogne () [Corola-website/Science/299870_a_301199]
-
construcții din antichitate (sec. al IV-lea). De plan pătrat (cca. 6 x 6 m), naosul este străpuns de un turn în jurul căruia se află un spațiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin. Spre est se afla o adâncă absidă semicirculară, atât la interior cât și la exterior, având pe latura sudică un diaconicon de mari dimensiuni. Acoperișul întregii construcții este din plăci de piatră. Încăperi anexe au fost adăugate pe latura sudica în sec. XIV-XV. Construita din pietre romane
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
picturile de epocă din Țara Românească. Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” este un lăcaș de cult cu o înfățișare stranie, construit din piese litice, aduse din fosta capitală romană a Daciei, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, compus dintr-un naos pătrat și o absidă cu închidere semicirculară; la interior, patru stâlpi, alcătuiți fiecare din câte două altare romane suprapuse, descriu un careu central, deasupra căruia se înaltă un turn, cu patru secțiuni distincte. Pe latura sudică a altarului s-a adăugat un diaconicon scund
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
superioare din naos și al icoanei de hram, și-a înscris numele în partea de sus a pilei din stânga intrării în biserică: „A pictat Ștefan”, inscripție completată cu o alta, tot în slavonă, aflată sub fereastra de pe latură sud-estică a absidei altarului: „... la anul 6952 [1443 n.n.] luna octombrie 23 s-a pictat [biserica cu hramul] Sfântul Nicolae ... jupâneasă și fetelor ... Amin”. Monumentalitatea viziunii personajelor redate, desenul ferm, dar generos, și mai ales atitudinea, veșmintele și tipologia reprezentării ierarhiilor din altar
Biserica Sfântul Nicolae din Densuș () [Corola-website/Science/307376_a_308705]
-
istorice, . Biserica de lemn este așezată în cimitir, pe o culme ce domină satul și datează din secolul XVIII. Construcția este compusă dintr-un pronaos cu cinci laturi, cu intrarea în partea de sud, un naos de formă dreptunghiulară, în timp ce absida altarului este nedecroșată, cu patru laturi. Pe latura sudică există un pridvor, delimitat de patru stâlpi ce susțin acoperișul de tablă. Stâlpii de susținere, cu ramificațiile de sub streașină, sunt sculptați, cu îmbinări ingenioase, fixate în cuie de lemn. Atât pe
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
este executata în ulei direct pe lemn - în stil neobizantin influențat de cel rusesc, fiind așezată în trei etaje. Sunt înfățișați sfinții naționali ruși, ca Vasile de la Kerson în pronaos, sau icoana Sf. Dumitru mitropolitul Rostovului făcătorul de minuni, în absida din dreapta naosului. Biserica din cimitir este tot din lemn, în formă de navă, fără abside. Are o singură turlă joasă pe pronaos. Acoperișul este din șindrilă. Intrarea în incintă se face prin gangul clopotniței, care se afla la 40 m
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
așezată în trei etaje. Sunt înfățișați sfinții naționali ruși, ca Vasile de la Kerson în pronaos, sau icoana Sf. Dumitru mitropolitul Rostovului făcătorul de minuni, în absida din dreapta naosului. Biserica din cimitir este tot din lemn, în formă de navă, fără abside. Are o singură turlă joasă pe pronaos. Acoperișul este din șindrilă. Intrarea în incintă se face prin gangul clopotniței, care se afla la 40 m în dreapta bisericii mari. Paraclisul este clădit tot din lemn și a fost pictat de catre arhidiaconul
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
au dăruit biserica credincioșilor din Leurda. Drumul bisericuței nu se oprește aici, aceasta poposind din anul 1998 în curtea Muzeului Județean Bistrița-Năsăud. Monument de mici dimensiuni (11 m lungime și 7 m lățime), edificiul este împărțită în pronaos, naos și absida altarului. Intrarea în biserică se face prin pronaos, peretele de sud adăpostind ușa. Pronaosul este tăvănit. Câteva urme de pictură se pot vedea atât pe pereții pronaosului cât și pe tavan. Din pronaos se face intrarea în podul bisericii și
Biserica de lemn din Leurda () [Corola-website/Science/316088_a_317417]
-
vas de aur. Unul dintre "hemicicluri" era acoperit, în el adăpostindu-se de obicei demnitarii, curtenii sau funcționarii care-l așteptau pe împărat. Printr-un vestibul al palatului în formă de arc, "Sigma", aceia intrau în "Triconc", hemiciclul cu trei abside, unde împăratul își făcea apariția adesea. Sunt imposibil de descris toate sălile decorate cu marmură sau cu mozaic, cu bolți din mozaic de sticlă, cu o bogăție de metale prețioase, pietre fine și emailuri. Era o etalare de bogății ca
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
un adevărat sanctuar al cultului imperial, amintind de o biserică, fiind construit de împăratul Justin al II-lea(565-578). Avea o sală centrală cu plan octogonal, acoperită de o cupolă străpunsă de șaisprezece ferestre ferestre. Din aceea se desprindeau opt abside care comunicau între ele. Absidele aveau profunzime și formau, la rândul lor, adevărate săli. Una servea drept tezar, iar alta drept oratoriu. Cea plasată în fața intrării servea drept sală a tronului și se pare că era decopată cu un Christ
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
imperial, amintind de o biserică, fiind construit de împăratul Justin al II-lea(565-578). Avea o sală centrală cu plan octogonal, acoperită de o cupolă străpunsă de șaisprezece ferestre ferestre. Din aceea se desprindeau opt abside care comunicau între ele. Absidele aveau profunzime și formau, la rândul lor, adevărate săli. Una servea drept tezar, iar alta drept oratoriu. Cea plasată în fața intrării servea drept sală a tronului și se pare că era decopată cu un Christ Pantocrator în mozaic cu fond
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
cu argint. Cu ocazia recepțiilor, acele porți rămâneau închise până în momentul în care mulțimea pătrundea în "Chrysotriclinium" și până se restabilea liniștea. Atunci doi ofițeri o deschideau și lăsau a fi văzut împăratul așezat pe tron în partea adâncă a absidei. Mulțimea se prosterna în semn de omagiu. Acele recepții constituiau doar o măruntă parte a fastului și protolului bizantin cotidian. Strălucite erau și procesiunile organizate în palat prin lungi galerii, procesiuni la care participau diverse corpuri de slujitori, într-o
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
situat probabil către biserica Sfânta Sofia, la nord de "Palatul Sacru", pe o terasă. Deținea unele capodopere de orfevrărie bizantină executate la inițiativa împăratului Thephiles(829-842), dar cuprindea și camera nupțială a împăraților. Avea în componență trei săli și trei abside, dintre care cea centrală conținea tronul numit "Tronul lui Solomon". Una dintre săli era destinată primirii ambasadorilor. După cele relatate de Liutprand de Cremona, sala ambasadelor era ornamentată cu statui animate, cu păsări artificiale care cântau și cu lei care
Marele Palat din Constantinopol () [Corola-website/Science/316598_a_317927]
-
croitorie, sculptură, litografiere icoane, țesut covoare și tâmplărie. Biserica "Sf. Voievozi" are un plan dreptunghiular, asemănându-se cu bisericile ștefaniene de la Piatra Neamț și Borzești. Ea este construită din piatră, are ziduri foarte groase și un soclu din piatră cioplită, fără abside laterale sau turle. Absida altarului este poligonală pe interior și semicirculară pe exterior, fiind acoperită de nouă firide alungite. Pereții bisericii sunt susținuți de două contraforturi așezate oblic la punctul de încheiere a absidei cu pereții naosului și de un
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
țesut covoare și tâmplărie. Biserica "Sf. Voievozi" are un plan dreptunghiular, asemănându-se cu bisericile ștefaniene de la Piatra Neamț și Borzești. Ea este construită din piatră, are ziduri foarte groase și un soclu din piatră cioplită, fără abside laterale sau turle. Absida altarului este poligonală pe interior și semicirculară pe exterior, fiind acoperită de nouă firide alungite. Pereții bisericii sunt susținuți de două contraforturi așezate oblic la punctul de încheiere a absidei cu pereții naosului și de un picior de contrafort sub
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
un soclu din piatră cioplită, fără abside laterale sau turle. Absida altarului este poligonală pe interior și semicirculară pe exterior, fiind acoperită de nouă firide alungite. Pereții bisericii sunt susținuți de două contraforturi așezate oblic la punctul de încheiere a absidei cu pereții naosului și de un picior de contrafort sub fereastra altarului. Acoperișul bisericii este în patru ape, cu pante repezi și streașină largă. Sub cornișă se află două rânduri de ocnițe, două din rândul de sus corespunzând uneia din
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
Lăcașul de cult este iluminat în interior prin cinci ferestre: două ferestre în pronaos (una în peretele sudic și una în cel vestic), având dimensiuni mari și ornamente gotice în arc frânt, două ferestre în naos și una în axul absidei altarului. Ultimele trei ferestre au dimensiuni mici, înguste, cu rame de baghete încrucișate la colțuri. Mai exista inițial și o fereastră pe latura nordică a pronaosului, care a fost astupată complet. În interior, biserica este împărțită în cele trei încăperi
Mănăstirea Războieni () [Corola-website/Science/312511_a_313840]
-
este dreptunghiular și cu chenare deviate. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care se află o deschizătură de trecere. Sistemul de boltire al naosului este cel obișnuit în arhitectura bisericească moldovenească. În dreptul naosului se află două abside laterale de formă semicirculară înscrise în grosimea zidurilor și marcate în exterior exclusiv prin rezalite. În absidele laterale se află câte o fereastră terminată în acoladă la partea superioară. Absida altarului este semicirculară și ușor decroșată față de restul construcției, formându
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
se află o deschizătură de trecere. Sistemul de boltire al naosului este cel obișnuit în arhitectura bisericească moldovenească. În dreptul naosului se află două abside laterale de formă semicirculară înscrise în grosimea zidurilor și marcate în exterior exclusiv prin rezalite. În absidele laterale se află câte o fereastră terminată în acoladă la partea superioară. Absida altarului este semicirculară și ușor decroșată față de restul construcției, formându-se astfel cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Sub fereastra altarului, în ax, se află un picior
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
obișnuit în arhitectura bisericească moldovenească. În dreptul naosului se află două abside laterale de formă semicirculară înscrise în grosimea zidurilor și marcate în exterior exclusiv prin rezalite. În absidele laterale se află câte o fereastră terminată în acoladă la partea superioară. Absida altarului este semicirculară și ușor decroșată față de restul construcției, formându-se astfel cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Sub fereastra altarului, în ax, se află un picior de contrafort. Deasupra naosului se află o turlă de formă octogonală, executată în
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
sfințit în anul 1957 de mitropolitul de atunci al Moldovei și Sucevei, viitorul patriarh Justin Moisescu, dar a rămas o filie a parohie Zbereni- Cotnari până în anul 1967, când a devenit biserică parohială. Biserica este în formă de cruce, cu absidele laterale bine reliefate, cu o singură turlă pe naos, fiind construită din piatră, acoperită cu tablă, obiectele de mobilier interior(catapeteasma, stranele, iconostasele, ș.a.) fiind realizate din lemn de stejar. Duhovnici de seamă au păstorit sufletele sticlărenilor. Amintim aici preoții
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Cuvioasa Paraschiva" din Dolheștii Mari este construită din piatră brută, cu ziduri groase (1,50 m) și durabile, având inițial aspectul unei bazilici romane de tip creștin (cu pronaos, naos și altar). Edificiul are formă dreptunghiulară, de tip sală, cu absida altarului pentagonală atât la exterior, cât și în interior. Această formă neobișnuită a altarului este o trăsătură a arhitecturii gotice, în disonanță cu bisericile construite după tradiția bizantină în care laturile poligonului erau vizibile doar în exterior, iar absidele erau
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
cu absida altarului pentagonală atât la exterior, cât și în interior. Această formă neobișnuită a altarului este o trăsătură a arhitecturii gotice, în disonanță cu bisericile construite după tradiția bizantină în care laturile poligonului erau vizibile doar în exterior, iar absidele erau semicirculare în interior. Lăcașul de cult este luminat de opt ferestre: Cele două ferestre din pereții pronaosului au chenare de formă dreptunghiulară, care nu se continuă la partea de jos. Prima fereastră din peretele sudic al naosului, care nu
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
îl consideră opera unui pietrar armean rătăcit printre pietrarii poloni, germani sau sași care lucrau la ridicarea bisericilor ctitorite de voievozii și boierii moldoveni. Fereastra din peretele nordic al naosului și corespondenta ei din peretele sudic, ca și cea din absida altarului, au fost lărgite și alungite, având în prezent formă semicirculară. Cu prilejul lărgirii s-au distrus și chenarele exterioare. Interiorul bisericii este împărțit în patru încăperi: pridvor (construit ulterior), pronaos, naos și altar. Pridvorul are la partea superioara patru
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]