1,632 matches
-
1994: 49) arată că Pacientul este persoana sau lucrul care suportă acțiunea exprimată de predicat, iar Tema este persoana sau lucrul supus unei mișcări în urma acțiunii exprimate de predicat. Autoarea atrage atenția că, pentru unii autori, conceptul de Temă încorporează accepția restrânsă atât a Temei, cât și a Pacientului, fiind considerată entitatea afectată de acțiune sau starea exprimată de predicat. ● Palmer (2007 [1994]: 8) consideră că Agentul și Pacientul sunt cele mai importante roluri pentru tipologie (dar contează și Locativul și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se înțelege "rezultat printr-un proces lexical" (având în vedere că am adoptat analiza verbelor inacuzative derivate în Lexicon); însă dacă se optează pentru o derivare sintactică, se poate considera că avem a face cu un clitic reflexiv nonargumental (în accepția lui Cinque 1988) sau cu un se incoativ, acuzativ (în terminologia folosită de Dobrovie-Sorin 2004 și Cornilescu 2006). În ceea ce privește apariția facultativă a mărcii se (în cazul celor 38 de verbe inacuzative care au atât variantă reflexivă, cât și nereflexivă), analiza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
of a Voice-Neutral Verb: An Example from Indonesian", în: P. Naylor (ed.), Austronesian Studies: Papers from the Second Eastern Conference on Austronesian Languages, Michigan Papers of South and Southeast Asia, 15, p. 71−81, dar autoarea folosește termenul cu aceeași accepție și în cărțile publicate în 1978 și 1979 (vezi Bibliografia). 57 Vezi Lyons (1995 [1968]) și, în lingvistica românească, Ușurelu (2005a: 48−72). Vezi și supra, 3.4. și 4.2. 58 Pentru o sinteză, vezi Stan (2005: 70−77
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
A. Zaenen, "Unaccusativity in Dutch: Integrating Syntax and Lexical Semantics", în: J. Pustejovsky (ed.), Semantics and the Lexicon, Dordrecht, Kluwer, p. 129−161. 3 Nu am considerat că imposibilitatea pasivizării este un simplu test/diagnostic, ci are legătură atât cu accepția pasivului, cât și cu alte fenomene, cum este tranzitivitatea; de aceea nu am discutat separat, în acest capitol, acest fenomen. Voi reține ideea că, indiferent de accepția dată pasivului, inacuzativele nu acceptă pasivizarea cu a fi (dacă se consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că imposibilitatea pasivizării este un simplu test/diagnostic, ci are legătură atât cu accepția pasivului, cât și cu alte fenomene, cum este tranzitivitatea; de aceea nu am discutat separat, în acest capitol, acest fenomen. Voi reține ideea că, indiferent de accepția dată pasivului, inacuzativele nu acceptă pasivizarea cu a fi (dacă se consideră că impersonalizarea cu se este un subtip al pasivului, într-o accepție largă a acestuia − vezi Capitolul 3, 6.2. − nu se poate spune că inacuzativele exclud total
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
aceea nu am discutat separat, în acest capitol, acest fenomen. Voi reține ideea că, indiferent de accepția dată pasivului, inacuzativele nu acceptă pasivizarea cu a fi (dacă se consideră că impersonalizarea cu se este un subtip al pasivului, într-o accepție largă a acestuia − vezi Capitolul 3, 6.2. − nu se poate spune că inacuzativele exclud total pasivizarea). Dacă se adoptă o definiție mai restrictivă a pasivului, se poate reține ideea, formulată între alții de Perlmutter și Postal (1984), Baker, Johnson
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a calcula, ci orice proces de inferență logică. Unde se vede cu ușurință diferența între computation la teoreticienii lui "în" și computation la mecaniciști. Von Foerster ia computation în sensul de, a gîndi cu a contempla sau a medita. Această accepție include și depășește mecanismul pas cu pas îndrăgit de Simon. A-l cunoaște nu este analizabil pe bucăți. A cunoaște se bazează pe o întoarcere neîncetată a gîndirii la gîndirea prin care se definește... a cunoaște. 3. Tabloul metaforei organistice
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
o respectare a unui anumit ritual. În Asia și la popoarele sale, acest „cult” al celui predestinat de a conduce masele, popoarele, asumându-și existența și destinul lor, tindea să „lunece” spre acel Potentat, Despot sau Tiran - tiran nu În accepția strâmtă de azi, ci ca „atotputernic și binefăcător, judecător și providență!” -, loc uman Înalt, În care se concentrează voința și predestinarea, istoria ce prinde chip uman, deși acest chip nu e decât o figură purtată pe lectici, pe brațe viguroase
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Încă imaginea de sanghinar, de „tiran sângeros” care i s-a făcut lui Ceaușescu În mass-media occidentală și care persistă până azi! - nu Ceaușescu, ci Dej, Pauker, Drăghici, Teohari Georgescu, Luca și ceilalți „tovarăși” au fost cu adevărat călăii, În accepție nonfigurativă, directă, fizică, a suprastructurii românești; În această suprastructură În afara financiarului, politicianului, omului de cultură, izolați, alungați, Închiși sau exterminați, se afla și Țăranul mijlocaș, numit și „chiabur”, insul cu autoritate al satului românesc și rezistent contra spolierii și dezrădăcinării
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ar părea de neverosimil multor comentatori mai vechi sau mai noi, nu se baza exclusiv pe poliția clasică - cea politică - sau pe camarilă. Mai exista o „dimensiune”, un resort important al puterii sale - l-am numit mai sus, Resentimentul, În accepția lui Nietzsche și nu În cea curentă, ca ranchiună etc., capacitatea dictatorului de a ațâța din cotlonul celor mai rele, mai virile și mai vechi instincte, unele pseudo-calități, cum ar fi naționalismul, bazat nu pe valoare specifică și pe voință
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
sublimbajele "pot fi lucrurile". Operând cu aceste noțiuni, Theodor Codreanu ar fi trebuit să iasă dintre supoziții și să ne ofere niște definiții pentru a-i putea urmări demonstrația. Dar nici primele două concepte nu sunt utilizate de autor în accepția lor cunoscută; faptele, comportamentul, atitudinile poetului reprezintă ținta demersului, iar nu limbajul poetic și cu atât mai puțin stilul acestuia. Ceea ce rămâne totuși din absența declarată a metodologiei este comparatismul, a cărui adevărată rațiune spune autorul "nu e de echivalare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
care logo-fono-centrismul păcătuiește ca metafizică a prezenței centrată asupra logosului în genere și asupra privilegierii cuvântului rostit în detrimentul scrierii), efortul lui Th. Codreanu de "mântuire a logosului nedegradat" are o doză de umor involuntar, egalată doar de echivalarea arhiurmei (în accepția filosofului francez pura procesualitate, relația înseși, anterioară oricărui element relaționat) cu "... glasul mamei" sau "cuvântul primordial al poveștii". Derrida, care deconstruiește mitul Logosului, mitul originii absolute, al arhé-ului, și care retrage orice privilegiu acordat "vocii" (inclusiv sau mai ales "cuvântului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu maniera ("miticistă"). "Arta este lumea văzută printr-un ochi paradoxal. E anti-lumea". Așa grăit-a Lamparia, referindu-se la transgresarea realului, la realitatea în grad de ficțiune. La acest nivel, se impune, printr-o rară stăruință, leitmotivul oglindirii în accepția unei modernități esențiale, a reinterpretării mitului narcisic, fecund pentru artă (catastrofic pentru morală). "OGLINDIREA. Introducere în cartea creației universale". Precizia minții umane stă în orientarea oglinzilor către un focar unic, calitate prin excelență a geniului, dar și însușire a celor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
logică impecabilă în conducerea demonstrației. [Voi face aici o paranteză, determinată de atitudinile tipic "provinciale" (id est: de crasă mediocritate) față de acest "caz" cu totul special. De o cultură remarcabilă, bine asimilată, dusă până la erudiție, Theodor Codreanu sfidează provincia în accepția ei geografică. Din cea mai mică provincie, de la Huși, unde locuiește, romancierul, eseistul cu largă și temeinică deschidere, criticul și istoricul literar fecund și profund (cărți cu mare greutate despre Caragiale, Bacovia, Grigore Vieru, Cezar Ivănescu și alte zeci de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
statuia lui Mihai Eminescu, de Schmidt-Faur, venerabilul îi scria fostului elev: „Iubite domnule Mânăstireanu, Primește dragi salutări și toate urările de bine din orașul meu. Mai jos dau două mențiuni despre Capitala Moldovei: „Iașul este un Centru intelectual în adevărata accepție a cuvântului, este „Oxfordul românesc” (Jules Romains); „Iașul este o „Atenă a României” (B. P. Hașdeu). Iată de ce românii țin așa de mult la această așezare urbană. Vii mulțumiri și plăcute aduceri aminte din ziua de 27 iunie. Cu dragoste
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
la prezența ordonanță de urgență. Fiecare transport de alcool și de băuturi alcoolice va fi însoțit efectiv, în mod obligatoriu, de documentele menționate mai sus. Lipsa acestor documente presupune că marfă are proveniență ilicita. Prin însoțire efectivă se înțelege, în accepția prezenței ordonanțe de urgență, existentă documentelor de livrare a alcoolului și a băuturilor alcoolice asupra delegatului aflat în mijlocul de transport al acestor produse. Comisarii Gărzii Financiare pot opri mijloacele de transport pentru verificarea documentelor de însoțire a mărfii." 5. La
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 14 decembrie 1998 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122556_a_123885]
-
nr. 5 la prezența ordonanță de urgență. Fiecare transport de produse din tutun va fi însoțit efectiv, în mod obligatoriu, de documentele menționate mai sus. Lipsa acestor documente presupune că marfă are proveniență ilicita. Prin însoțire efectivă se înțelege, în accepția prezenței ordonanțe de urgență, existentă documentelor de livrare a acestor produse asupra delegatului aflat în mijlocul de transport. Comisarii Gărzii Financiare pot opri mijloacele de transport pentru verificarea documentelor de însoțire a mărfii." 10. La articolul 16, după alineatul 1 se
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 14 decembrie 1998 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122556_a_123885]
-
de cafea, cafea cu înlocuitori și cafea solubila, inclusiv amestecuri cu cafea solubila, va fi însoțit efectiv, în mod obligatoriu, de documentele menționate mai sus. Lipsa acestor documente presupune că marfă are proveniență ilicita. Prin însoțire efectivă se înțelege, în accepția prezenței ordonanțe de urgență, existentă documentelor de livrare a acestor produse asupra delegatului aflat în mijlocul de transport. Comisarii Gărzii Financiare pot opri mijloacele de transport pentru verificarea documentelor de însoțire a mărfii." 13. Articolul 21 va avea următorul cuprins: "Art.
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 50 din 14 decembrie 1998 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122556_a_123885]
-
58/1998 , trebuie să mențină rezerve minime obligatorii, în lei și în valută, în condițiile prezentului regulament, în conturi deschise la Bancă Națională a României. Secțiunea a 2-a Definiții Articolul 2 Termenii specifici, utilizați în prezentul regulament, au următoarele accepții: a) rezervele sunt disponibilități bănești ale băncii, în lei și în valută, păstrate în conturi deschise la Bancă Națională a României; ... b) baza de calcul o constituie nivelul mediu, pe perioada de observare, al elementelor de pasiv din bilanțul băncilor
REGULAMENT nr. 4 din 16 iulie 1998 *** Republicat al Băncii Naţionale a României privind regimul rezervelor minime obligatorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121306_a_122635]
-
de securitate națională Politică de securitate națională trebuie să asigure protejarea intereselor naționale fundamentale și promovarea intereselor strategice ale României - aderarea la NATO și integrarea în Uniunea Europeană. Din punct de vedere al cadrului legislativ, avem în vedere: - definirea într-o accepție largă a conceptului de securitate națională; - revizuirea unor legi emise anterior adoptării Constituției (Legea privind siguranța națională, Legea de înființare și organizare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, Legea de înființare și funcționare a S.R.I., Legea de organizare și
HOTĂRÂRE nr. 6 din 15 aprilie 1998 pentru acordarea încrederii Guvernului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120030_a_121359]
-
va fi condiționată de justificarea utilizării documentelor ridicate anterior. ... (9) Fiecare transport de alcool va fi obligatoriu însoțit efectiv de documentele menționate mai sus. Lipsa acestor documente presupune că marfa este de proveniență ilicită. Prin însoțire efectivă se înțelege, în accepția prezentei hotărâri, existenta documentelor de livrare a alcoolului asupra delegatului aflat în mijlocul de transport. ... (10) Comisarii Gării financiare pot opri mijloacele de transport pentru verificarea documentelor de însoțire a mărfurilor. ... Secțiunea a IV-a Bere Articolul 20 (1) În vederea înregistrării
HOTĂRÂRE nr. 588 din 14 septembrie 1998 privind instituirea regimului de supraveghere fiscală a producţiei interne, importului, circulaţiei şi comercializării alcoolului şi a băuturilor alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121767_a_123096]
-
spectre, fiorii morții, de fapt ai gramaticii narative, cf. Creangă, Amintiri din copilărie, Trăsnea luat de fiorii gramaticii citește în limbă, poate că limba... mai știi păcatul! omul cu unealta el însuși, de ciborg ce este el, cu cibertextul nouă accepție, combinație de om și unealtă om, dormi, prunc al meu tovarăș de călătorie, te-am alăturat cuiva înveșmîntat în straiele morții, chip că să te apăr de ea! să te desprind de text altfel, biped ca mangusta, ochii și urechile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
guvernului, parlamentele își mențin puterea, chiar dacă în anumite condiții. Nu a existat și nu există declin, decît pentru cine are nostalgia nu atît a parlamentelor autoritare, cît a parlamentelor tip adunare. Funcția expresivă A doua funcție a Camerei Comunelor, în accepția lui Bagehot, este "funcția expresivă": Camera Comunelor "exprimă opinia englezilor asupra tuturor subiectelor ce urmează a le fi prezentate" [ibidem, 143]. Mai mult, această funcție capătă un sens mai larg după ce este redefinită ca "reprezentativă", pentru că îndeplinirea funcției expresiv-reprezentative depinde
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
trata în numele statului său", care are calități proprii unui diplomat, care știe să profite de împrejurări și de relațiile cu anumiți oameni pentru a-și atinge scopurile, dibaci, șiret, viclean. DIPLOMAȚIA ca termen specific dreptului internațional -, de regulă, are următoarele accepții (aspecte): conducerea raporturilor unui stat dat cu un alt stat, sau grupări de state, prin mijloace sau / și căi oficiale; constituie forma distinctivă a raporturilor bilaterale și multilaterale între state, caracterizată prin întreținerea unor legături și activități oficiale și căutarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
găsesc un sponsor, spre a-l preschimba în carte!) mă voi referi cu alt prilej. Deocamdată, semnalez prefața: un text inedit extrem de valoros, întins de-a lungul a 18 pagini și datorat lui Victor Eftimiu, cel ce se considera, cu accepția lui Maiorescu, "ultimul junimist". Este mai puțin o prefață și mai mult o spovedanie, o profesiune de credință. Eftimiu, care s-a născut în Albania, și al cărui mormânt de la Belu este și acum îngrijit de Comunitatea Albanezilor (cărora, cândva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]