9,793 matches
-
și istoric literar s-a deplasat spre literatura științifico-fantastică. Unele dintre povestirile sale SF s-au bucurat chiar de aprecieri internaționale - precum Emisiune nocturnă (Premiul Conferinței Europene de Science Fiction, Faenza, 1985) -, pentru că autorul folosește în narațiuni cunoștințe științifice unanim acceptate și ipoteze exclusiv raționale, prezumând totdeauna limite fanteziei și puterii omului actual. Literatura sa constituie în fond o dezbatere de idei privind relativitatea timpului, posibilitatea invizibilității, consecințele unui război nuclear, imaginea probabilă a extraterestrului, transformarea personalității omului în viitor. Însă
HOBANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287436_a_288765]
-
cu zgârcenie, În ceea ce privește călătoriile În străinătate ele nu sunt nici măcar de imaginat. Și totuși tezele aspiranților obișnuiți sunt În general mai bune decât cele ale colegilor lor privilegiați. Toată lumea știe că tezele redactate la Academia de Științe Sociale sunt Întotdeauna acceptate, dar că sunt destul de inconsistente. Dacă aspiranții de la Academia de Științe Sociale se dovedesc În general mai puțin dotați, aceasta se datorează În parte faptului că selecția nu se face după criterii științifice, ci politice. De asemenea, aceasta ține mai
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
cenzuri oficiale. Penuria În materie de cunoștințe științifice diferă, fără Îndoială, de la o țară la alta și poate fi explicată din mai multe perspective. Una din explicații provine, desigur, din separarea disciplinelor: sociologia intelectualilor, artelor și literaturii nu este (Întotdeauna) acceptată că o sociologie a cunoașterii, denunțata că prea «literară», În vreme ce pentru elită literară ea este prea «științifică». O altă explicație provine din rezistență «elitelor» la o analiză sociologică, În pofida conjuncturii favorabile studiilor asupra elitelor de la Începutul anilor ’90. O altă
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
traducători (etc.) se declară câteodată explicit Împotriva oricărei subordonări ideologice a literaturii. Experții literări numesc această producție metaliteratura, un tip de discurs care se folosește de literatură, dar a cărui clasificare printre genurile literare tradiționale nu este decât cu greu acceptată. Trebuie reamintit aici că În mod paradoxal hegemonia impusă de ideologia «științifică» este cea care a permis ideologiilor «lierare» să cunoască o dezvoltare puțin comparabilă cu situația care există În literatura mai Înainte. Este suficient de luat exemplul clasificării literaturii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
istorii a rezistenței literare, autorul consideră că impunerea de criterii propriu-zis literare și estetice de judecare a operelor a anticipat autonomia regăsita a literaturii (reformulez afirmațiile sale). Dincolo de câteva probleme de detaliu, această viziune asupra istoriei literare recente este unanim acceptată. Autorul prezintă literatura anulor ’50 că o paranteză datorită supunerii sale ideologice, chiar dacă apariția unor prime scrieri «subversive» din punct de vedere estetic datează din 1956 (poeziile lui A.E. Baconski În revistă Steaua), iar române de incontestabila valoare au
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
dezirabilității sociale. Prin variabila „dezirabilitate socială” înțelegem tendința subiecților de a da răspunsuri în conformitate cu ceea ce e de dorit din punct de vedere social, de a apărea într-o lumină favorabilă în concordanță cu un set de valori și norme social acceptate. Conținutul ei se suprapune în mare măsură cu ceea ce alți autori numesc „răspunsuri valorizante”, „conformism verbal”, „efect de fațadă”, „efect de prestigiu”. Dezirabilitatea socială (social desirability) a fost menționată pentru prima dată ca o variabilă aparte de A.L. Edwards
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
prin următoarele caracteristici (apud Tischler et al., 1986): se desfășoară într-o manieră publică (și, de obicei, formală); contactele sexuale dintre parteneri figurează ca un element explicit al relației; constituie condiția esențială pentru legitimizarea urmașilor, le dă un statut social acceptat; are tendința de a fi o relație stabilă și de durată. De aceea, deși în cele mai multe societăți (țări) divorțul este permis, în nici una nu este încurajat, adică nu reprezintă o normă prescriptivă ideală. Ca și pentru familie, definiția de mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
contribuit la respectiva creștere, ci au și reflectat-o. S-au adaptat adică la situația existentă (numărul mare de divorțuri), altfel riscând să devină anacronice și fără credibilitate. Cu cât divorțul este mai răspândit, cu atât devine mai vizibil și acceptat. Oamenii văd la cei din jurul lor cum și-au rezolvat dificultățile maritale prin despărțire legală. Au așadar potențiale modele pentru împrejurări asemănătoare. Treptat, modelul suferinței într-o căsnicie nefericită este înlocuit - la scară de masă în societatea modernă urbană - cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
unui teritoriu și unei națiuni, Încât este dificil să ne imaginam noțiunea de a fi de asemenea cetățean al unei organizații de guvernământ transteritoriale, care nu este legată prin relații tradiționale de proprietate, ci prin coduri de comportament uman universal acceptate. Sociologul britanic Ernest Gellner a observat diferența inerentă În apartenența la un ideal comun care transcende geografia. El scrie: Ideea existenței unui om În afara unei națiuni pare să depășească imaginația modernă... Un om trebuie să aibă o naționalitate, la fel
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt cel mai probabil că vor produce rezultate satisfăcătoare”73. Comisia sugerează chiar că un standard și un orar să fie stabilite pentru Înlocuirea a 50% dintre experimentele pe animale cu modele alternative 74. În timp ce standardizarea nu a fost Încă acceptată, Însăși această propunere plasează Uniunea Europeană cu mult Înaintea Statelor Unite ale Americii În acest domeniu. Uniunea Europeană a aprobat deja interzicerea testării pe animale a produselor cosmetice, un lucru pe care activiștii americani pentru drepturile animalelor l-au Încercat fără succes de ani de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
piață și democrația pluralistă. Într-o anume măsură, respectiva trecere înseamnă și o tranziție de la un cod valorico-normativ la altul. Astăzi ideea că este nevoie de o „schimbare radicală de mentalitate a oamenilor” este una de circulație curentă și unanim acceptată. Am specificat însă despre valori „într-o anume măsură” din următoarele motive: mentalitatea reprezintă mult mai mult decât valorile, acestea constituind nucleul ei, și de aceea ele se și schimbă mai greu; la nivelul declarațiilor și propagandei, socialismul și comunismul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Să observăm aici că de mai multe decenii în SUA atitudinea dezirabilă mai frecventă față de negri și, în general, față de alte grupuri etnice este aceea a egalității și pluralismului, spre deosebire de anii ’30, când atitudinea rasial discriminativă era larg răspândită și acceptată (vezi experimentul lui La Piere). Totuși, și în această privință, atitudinile dezirabile nu sunt atât de profund sedimentate în mentalitate, precum sunt ele de ușor exprimate pe plan verbal. Diferențe marcante între răspunsuri în condiții de fals dispozitiv și probă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și realitatea cotidiană prezentă este că beneficiile sunt mai mult pentru elite, iar costurile, pentru mase. 2.2. Alcoolul și droguriletc "2.2. Alcoolul și drogurile" Faptul că alcoolul și alte droguri determină o creștere a agresivității este o idee acceptată atât la nivelul conștiinței comune și al oficialităților, cât și al specialiștilor ce studiază expres această problemă. Toate studiile experimentale de laborator au arătat diferențe semnificative între comportamentul agresiv al celor ce au consumat o cantitate mai mare de alcool
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din grupul nostru sunt persoane care întrețin relații pozitive cu aceștia (în special prietenii) este suficient. Aceasta se întâmplă întrucât: „ceilalți” nu mai par indezirabili ca însușiri umane; normele propriuluigrup nu sunt atât de rigide, din moment ce atare relații există (sunt acceptate); membrii out-group-ului nu par ostili și neînțelegători față de grupul nostru, dovadă fiind inițierea și menținerea prieteniilor cu „ai noștri” (Baron și Byrne, 2000). Desigur, constatarea relațiilor de apropiere, intime (prietenii, iubiri, căsnicii reușite) între persoane din grupuri diferite, de multe
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
imigrantul are dreptul să nu învețe limba suedeză sau să se disocieze de interesele și țelurile societății suedeze (și, desigur, cu atât mai mult de legile ei). În același timp, principiul prevede că moștenirea culturală a imigranților nu e doar acceptată, ci și încurajată. 3) Principiul cooperării stipulează expres datoria imigranților și a cetățenilor nativi suedezi de a participa împreună, cu respect și înțelegere, la rezolvarea problemelor de interes comun. În acest fel imigranții împart responsabilitățile în dezvoltarea comunităților și a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
procesul concret al raportului dintre ceea ce oamenii gândesc și exprimă și ceea ce guvernele fac, adică procesul interacțiunii opinie publică - politică, incumbă o serie de condiții, dificultăți și soluții. O primă condiție indispensabilă este existența unui cod moral și politic comun acceptat, deși cât de întins și riguros este el diferă de la societate la societate. Oricum, el trebuie să cuprindă prin definiție acceptarea democrației și libertății ca valori moral-politice. Pe lângă un minim acord asupra unor valori și interese de bază (cum este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
crescut considerabil diversitatea în interiorul culturilor și s-a micșorat diversitatea între culturi. Datele culese de antropologii culturali demonstrează că pentru fiecare cultură sunt tot mai puține norme prescriptive („ce trebuie să faci”) și proscriptive („ce nu trebuie să faci”) general acceptate. Totodată, sunt tot mai prezente valori, norme, atitudini (opinii) și comportamente identice sau foarte apropiate în toate culturile (Hannessy, 1985). Remarca sociologului american făcută în anii ’80 și-a amplificat validitatea o dată cu încheierea mileniului doi și intrarea în cel de-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
necesară (volumul minim de informație care poate menține comunicarea; astfel, dacă întreb pe cineva: „Îți place să participi la conferințele organizate de Ionescu”, și el răspunde: „Da”, acesta este volumul minim de informație, care nu nuanțează însă comunicarea); (2) redundanța acceptată (reprezintă volumul optim de informație, care nuanțează înțelesul mesajului și nu este atât de mare pentru a împiedica comunicarea; la aceeași întrebare, persoana chestionată poate răspunde: „Da, pentru că aceste conferințe sunt interesante” sau: „Da, pentru că doar aici o pot întâlni
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
relația presupune că, atunci când cealaltă persoană răspunde violent argumentelor noastre, înseamnă că a intrat în defensivă. De aceea este important ca tot ceea ce este criticat să fie argumentat de cel care îndeplinește această acțiune, iar argumentele să fie înțelese și acceptate și de persoana criticată; - comportamentul relevă faptul că trebuie criticat comportamentul, și nu persoana care are acel comportament, în integralitatea ei; în caz contrar, închidem persoana într-un conflict din care nu poate ieși decât în ciclul escaladării acestuia. Este
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
impact și asupra individului ca atare. În sine, norma desemnează „standarde ale comportamentului membrilor unui grup, care se așteaptă să fie urmate și care sunt întreținute de sancțiuni pozitive și negative” (Vander Zanden, 1987, p. 213) sau „reguli pentru comportamente acceptate și așteptate. Normele descriu comportamentul potrivit” (Myers, 1990, p. 168). Alți autori descriu normele drept „reguli și patternuri ale comportamentului care sunt acceptate și așteptate de către membrii unui grup” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 326). Sau mai simplu, așa cum tratează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
începe să definească ceea ce este dezirabil, ea devine o normă a grupului căpătând valoare de cvasiprescripție” (De Visscher, Neculau, 2001, p.309). Norma poate fi privită la nivel de grup sau în calitatea ei de regulă socială inconștientă și general acceptată; un exemplu al acesteia din urmă este salutul. Salutul este o normă pe care o internalizăm. Dacă un cunoscut nu ne răspunde la salut, încălcarea normei ne face să ne întrebăm asupra motivelor care l-au determinat să nu o
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aflate de asemenea în potențialitate; desigur, așa cum am arătat mai sus, există norme a căror negociere este indirectă, nemanifestă, dar, în negocierea manifestă a normelor, moderatorul poate dezvolta împreună cu grupul formulări adecvate și suple, flexibile, care să poată fi individualizate, acceptate și interiorizate într-un mod specific, dar și propriu grupului, de către indivizi diferiți. Cea de-a doua regulă formulată de către Hackman spune că „normele se aplică doar comportamentului, nu și gândurilor și sentimentelor”. Ceea ce putem imediat sublinia este observația conform
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
coeziunii acestuia presupun că liderul are de-a face cu personalități diferite, care participă diferit (atât la nivel cantitativ, cât și calitativ), care înțeleg diferit rolul și cuantumul propriei participări la grup (spre exemplu, unele digresiuni de la tema generală trebuie acceptate - dacă se înscriu între anumite limite-, deoarece ele oferă membrilor posibilitatea de a lărgi orizontul de discuție și de a cunoaște mai multe unii despre alții); - încurajarea grupului în direcția perfecționării proprii pornește de la ideea că orice grup, chiar și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ar fi fost ordonată și publicată mai tîrziu de Turcius Rufius Asterius, consul din 494. în realitate, și redactarea în versuri a rămas în circulație, dobîndind o anume notorietate; decretul din 497 al papei Gelasie, privitor la cărțile care trebuie acceptate și la cele care trebuie respinse, recomandă cu căldură opera lui Sedulius, a cărui faimă a crescut în secolele următoare, devenind în Evul Mediu un exemplu de poezie creștină. Opera în proză respectă cu fidelitate împărțirea în cărți a celei
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
o versiune georgiană), așadar despre cap. 1 al Evangheliei după Luca, și par să fi fost rostite (după cum rezultă din introducerea la a doua) în două duminici succesive; autenticitatea lor a fost pusă sub semnul îndoielii, dar astăzi pare unanim acceptată. în actele conciliului din 787 s-a păstrat și un mic fragment dintr-o omilie despre femeia care avea o pierdere de sînge (Mat. 9,20 și urm.). Se păstrează, de asemenea, două fragmente dintr-o omilie despre cruce, în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]