2,415 matches
-
al insectelor. Vinurile obținute din acest soi au multă prospețime și fructuozitate specifice soiului din care provin. Conținutul de alcool este moderat oscilând între 9-12 grade. În schimb, aciditatea este destul de ridicată, variind între 3,5-5,8 g/l. Datorită acidității și aromei acest soi era căutat pentru obținerea vinurilor spumante. Vinurile din Crâmpoșie se pot asocia cu preparate culinare pe bază de pește, carne de pasăre și carne de vită. De asemenea, se pot consuma ca aperitiv sau în pauza
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
sau în pauza dintre mese. Soiul Crâmpoșie este folosit atât pentru producerea vinurilor, cât și pentru consum ca struguri de masă. Se remarcă prin mărimea și aspectul frumos al strugurilor, având boabe crocante, cu un nivel potrivit de zaharuri și aciditate. Pielița fiind foarte tare și rezistentă asigură conservarea strugurilor chiar până la sărbătoarea de Paști. În anul 1972, un grup de cercetători format din I. Dobrescu, Emilian Popescu, Daria Basamac, Victoria Lepădatu, Marin Neagu, Petre Baniță, Mircea Mărculescu și Ștefan Buterez
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
organometalici, cum ar fi diclorura de niobocen (). Tetrahalogenurile () sunt polimeri închiși la culoare cu legături Nb-Nb, cum ar fi tetraflorura neagră, higroscopica de niobiu (NbF) și tetraclorura maro de niobiu (NbCl). Compușii halogenurilor anionice sunt binecunoscute, acest fapt datorându-se acidității Lewis a penthalogenurilor. Cel mai important e [NbF], care e un intermediar în separarea Nb și Ta din minereuri. Această heptafluorură tinde să formeze oxopentafluorura mai ușor decât o face compusul tantalului. Alți compuși halogenici includ octaedrica [NbCl]: Pentru metalele
Niobiu () [Corola-website/Science/304786_a_306115]
-
cristalină a acidului benzoic și există în această formă când este dizolvat în apă. El poate fi obținut prin reacția hidroxidului de sodiu cu acid benzoic. Benzoatul de sodiu este un conservant. Este un bacteriostatic și fungistatic în condiții de aciditate. Este folosit în cele mai multe alimente acide, cum ar fi acriturile și murăturile oțetice - în acid acetic, băuturi carbogazoase acid carbonic, sucuri de tomate, sucuri și dulcețuri de fructe care conțin acid citric, și în condimente. Este, de asemenea, găsit în
Benzoat de sodiu () [Corola-website/Science/314530_a_315859]
-
uman. ... (2) Mierea are următoarele caracteristici: ... a) nu are gusturi sau mirosuri străine; ... b) nu este începută fermentația sau fierberea; ... c) nu este încălzita atât de mult încât enzimele sale naturale să fie distruse sau inactivate; ... d) nu are o aciditate modificată artificial. ... (3) Mierea nu trebuie să conțină substanțe peste limitele prevăzute de legislația în vigoare, pentru a nu periclita sănătatea umană. ... (4) Conținutul aparent de zahar calculat că zahăr invertit este: ... a) la mierea de flori - minimum 65%; b
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136974_a_138303]
-
maximum 0,1%; b) la mierea presată - maximum 0,5%. (8) Conținutul de minerale (cenușă) este: a) în general - maximum 0,6%; b) la mierea de mână și amestecurile din miere de mână și miere de flori - maximum 1%. (9) Aciditatea - maximum 40 miliechivalenti acid per 1.000 g. (10) Activitatea diastazica și conținutul de hidroximetilfurfurol (HMF) determinat după procesare și amestecare sunt: ... a) activitatea diastazica (Scară Schade) este în general de minimum 8 și de minimum 3 la mierea cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/136974_a_138303]
-
cuprinse în prima Directivă a Comisiei 85/503/CEE din 25 octombrie 1985 privind metodele de analiză a cazeinelor și cazeinaților alimentari, menționate mai jos: 1. determinarea umidității (conținut de apă); 2. determinarea conținutului de proteine (materie proteică); 3. determinarea acidității titrabile (aciditate liberă); 4. determinarea cenușei (inclusiv P2O5). b) Definiții 1. Conținut de grăsimi Prin conținut de grăsimi se înțelege cantitatea totală de substanță, exprimată în procente din greutate care se obține prin metoda Schmid-Bondzinski-Ratzlaff sau prin metoda RöseGottlieb. 2
jrc1673as1990 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86819_a_87606]
-
prima Directivă a Comisiei 85/503/CEE din 25 octombrie 1985 privind metodele de analiză a cazeinelor și cazeinaților alimentari, menționate mai jos: 1. determinarea umidității (conținut de apă); 2. determinarea conținutului de proteine (materie proteică); 3. determinarea acidității titrabile (aciditate liberă); 4. determinarea cenușei (inclusiv P2O5). b) Definiții 1. Conținut de grăsimi Prin conținut de grăsimi se înțelege cantitatea totală de substanță, exprimată în procente din greutate care se obține prin metoda Schmid-Bondzinski-Ratzlaff sau prin metoda RöseGottlieb. 2. Conținut de
jrc1673as1990 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86819_a_87606]
-
fierbere’’; este practic efervescenta datorată degajării dioxidului de carbon. Acest gaz căutând să iasă din vas, provoacă ,,dansul bobitelor’’ din pâlnie. Este necesara însă multă atenție la montarea pâlniei în pahar, capătul pâlniei nu trebuie să ajungă în apă. DETERMINAREA ACIDITĂȚII LAPTELUI Pentru a determina dacă laptele este ”bun pentru fiert”, adică nu are aciditate, se va realiza o titrare. Pentru această se va trata o probă de lapte de vacă (titratul) cu o soluție de hidroxid de sodiu (titrantul), în
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
din vas, provoacă ,,dansul bobitelor’’ din pâlnie. Este necesara însă multă atenție la montarea pâlniei în pahar, capătul pâlniei nu trebuie să ajungă în apă. DETERMINAREA ACIDITĂȚII LAPTELUI Pentru a determina dacă laptele este ”bun pentru fiert”, adică nu are aciditate, se va realiza o titrare. Pentru această se va trata o probă de lapte de vacă (titratul) cu o soluție de hidroxid de sodiu (titrantul), în prezența fenolftaleinei care servește drept indicator. Cu ajutorul unei pipete se iau 10 mL din
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
lea. Printre multe alte realizări deosebite, Lavoisier a explicat modul cum se produce combustia datorită oxigenului, a dezvoltat conceptul de element că substanță de bază și a formulat principiul conservării materiei în reacțiile chimice. Contextul cercetării lui Lavoisier era interpretarea acidității, așa încât el a atribuit substanței oxigen semnificația „care formează acizi". Deși era mai degrabă o eroare de nume, denumirea a rămas. Mai important este faptul ca Lavoisier a observat că oxigenul reacționează cu metalele pentru a forma oxizii și cu
Chimia prin experimente by Elena Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/636_a_1300]
-
funcțional femele, la efectuarea studiului, folosind și metoda ampelometrică pe care autorul o completează cu stabilirea coeficientului sinusurilor. Pe baza studiilor efectuate asupra a 167 de soiuri privind compoziția mecanică a strugurilor și a boabelor, a potențialului alcoolic și a acidității mustului, un colectiv de cercetători condus de I.C.Teodorescu (1942) elaborează lucrarea "Studiul analitic al strugurilor din colecția Facultății de Agronomie București", prin care împart soiurile în trei grupe: absolute de masă; absolute de vin și intermediare. De un real
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la lucrările și operațiunile în verde, la lucrările solului, fertilizarea , irigarea etc; 8. Caracterizarea tehnologică a soiului include epoca de maturare, alcătuirea mecanică a strugurelui și indicii de compoziție a bobului, elementele de calitate ale mustului (conținutul în zaharuri și aciditatea totală); 9. Productivitatea soiurilor exprimată prin producția reală (efectivă) de struguri pe butuc și calculată la hectar, limitele minime și maxime ale producției, cantitatea de zaharuri din struguri la un hectar; 10. Variații și clone , presupune identificarea biotipurilor valoroase din cadrul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
deschise . 1.3. Pârga strugurilor (cod OIV 303; UPOV 31; IBPRG 6.2.22.) se stabilește când 50% din boabele strugurilor devin elastice, corespund momentului în care conținutul substanță uscată este de 3-4 % și a fost depășită faza de maximă aciditate . Observațiile se fac asupra tuturor strugurilor de pe 10 lăstari. 1.4. Maturarea strugurilor (cod OIV 304; UPOV -; IBPRG 6.2.23.) se consideră momentul în care masa medie a boabelor este maximă , corespunzând celui mai ridicat conținut absolut în zaharuri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ales a celor pentru struguri de masă și se apreciază prin șase descriptori tehnologici care se referă la procentul de legare a boabelor, masa medie a strugurelui și a bobului, producția de struguri la hectar, conținutul mustului în zaharuri și aciditate totală. În cazul vițelor portaltoi se apreciază producția de butași, formarea calusului și aptitudinile de rizogeneză (formarea rădăcinilor adventive). 1. Procentul de legare a boabelor (cod OIV 501; UPOV -; IBPRG 6.2.24.). Se stabilește la maturare prin numărarea boabelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
boabele sănătoase și turgescente provenite de la toți strugurii de pe 10 lăstari (de la cel puțin 10 butuci). Dozarea zaharurilor se efectuează cu ajutorul refractometrului, transformându-se în g/L . Se va specifica producția de struguri recoltată la hectar. 6. Conținutul mustului în aciditate (cod OIV 506; UPOV -; IBPRG 6.2.29.) se determină la recoltare, făcându-se o probă medie de la toți strugurii de pe 10 lăstari. Aciditatea totală a mustului se exprimă în miliechivalenți, în g/L acid tartric sau g/L acid
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în g/L . Se va specifica producția de struguri recoltată la hectar. 6. Conținutul mustului în aciditate (cod OIV 506; UPOV -; IBPRG 6.2.29.) se determină la recoltare, făcându-se o probă medie de la toți strugurii de pe 10 lăstari. Aciditatea totală a mustului se exprimă în miliechivalenți, în g/L acid tartric sau g/L acid sulfuric . Un alt descriptor tehnologic propus de OIV cu codul 508 este "pH-ul mustului", care se determină tot într-o probă medie, pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
luminii, temperaturii și umidității asupra caracteristicilor tehnice ale produsului biocid 2.2.2. Alți factori care influențează stabilitatea 2.3. Explozivitate și proprietăți oxidante 2.4. Punct de aprindere și alte indicații referitoare la inflamabilitatea sau aprindere spontană 2.5. Aciditate, alcalinitate și valoarea pH-ului 2.6. Viscozitate și tensiune superficială 2.7. Caracteristici tehnice ale produsului biocid 2.7.1. Umectabilitate 2.7.2. Persistența spumei 2.7.3. Capacitatea de a forma suspensii și stabilitatea în suspensie 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/195046_a_196375]
-
glicerol Denumirea chimică Esteri ai acidului montan Descriere Fulgi aproape albi până la gălbui, pulbere, granule sau pastile Identificare A. Densitate (20°C) Între 0,98 și 1,05 B. Punct de picurare Mai mare de 77°C Puritate Indice de aciditate Maximum 40 Glicerină Maximum 1% (prin cromatografia gazelor) Alți polioli Maximum 1% (prin cromatografia gazelor) Alte tipuri de ceară Nedetectabile (prin calorimetrie de scanare diferențială și/sau spectroscopie în infraroșu) Arsenic Maximum 2 mg/kg Crom Maximum 3 mg/kg
jrc5105as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90273_a_91060]
-
din oxidarea ușoară a polietilenei Denumirea chimică Polietilenă oxidată Descriere Fulgi aproape albi, pulbere, granule sau pastile Identificare A. Densitate (20°C) Între 0,92 și 1,05 B. Punct de picurare Mai mare de 95°C Puritate Indice de aciditate Maximum 70 Viscozitate la 120°C Minimum 8,1 . 10-5 m2s-1 Alte tipuri de ceară Nedetectabile (prin calorimetrie de scanare diferențială și/sau spectroscopie în infraroșu) Oxigen Maximum 9,5% Crom Maximum 5 mg/kg Plumb Maximum 2 mg/kg
jrc5105as2001 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90273_a_91060]
-
origine. b) După cel mult 4 luni de la vinificare vinurile luate în evidență în baza declarațiilor de recolta vor fi supuse aprecierii organoleptice și unor analize sumare de laborator. ... În acest moment se determina: tăria alcoolică dobândită, conținutul în zaharuri, aciditatea totală și volatilă, extractul nereducător, intensitatea coloranta (la vinurile roșii), conținutul în dioxid de sulf liber și total. Probele trimise pentru analiză vor fi furnizate de producătorii de vinuri, pe răspunderea lor, ele reprezentând vinuri lotizate pe tipuri. Va fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148322_a_149651]
-
Culoare ....................................................... Aroma, buchet ................................................. Gust .......................................................... Tipicitate .................................................... C. Teste de stabilitate fizico-chimică și microbiologica Testul la aer ................................................. Testul la temperaturi scăzute ................................. Testul la temperaturi ridicate ................................ Examenul microscopic al vinului și depozitului ................ D. Analize fizico-chimice Tăria alcoolică dobândită (% vol.) ............................ Zaharuri reducătoare (g/l) .................................... Aciditate totală (g/l în acid tartric) ........................ Aciditate volatilă (g/l în acid acetic) ....................... Extract nereducător (g/l) ..................................... Dioxid de sulf liber (mg/l) ................................... Dioxid de sulf total (mg/l) ................................... Intensitate coloranta (DO 420 + DO 520, cuva 1 mm)*) .......... E. Interpretarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148322_a_149651]
-
de stabilitate fizico-chimică și microbiologica Testul la aer ................................................. Testul la temperaturi scăzute ................................. Testul la temperaturi ridicate ................................ Examenul microscopic al vinului și depozitului ................ D. Analize fizico-chimice Tăria alcoolică dobândită (% vol.) ............................ Zaharuri reducătoare (g/l) .................................... Aciditate totală (g/l în acid tartric) ........................ Aciditate volatilă (g/l în acid acetic) ....................... Extract nereducător (g/l) ..................................... Dioxid de sulf liber (mg/l) ................................... Dioxid de sulf total (mg/l) ................................... Intensitate coloranta (DO 420 + DO 520, cuva 1 mm)*) .......... E. Interpretarea rezultatelor și concluzii (inclusiv categoria de calitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148322_a_149651]
-
vinului ............................. 1) Numărul lotului ................................................ Locurile în care s-au realizat fazele anterioare de producere a vinului: - Vinificarea primară ......................................... - Depozitarea vinului ......................................... - Condiționarea vinului ....................................... - Maturarea vinului ........................................... - Îmbutelierea vinului ........................................ Principalele caracteristici de compoziție a vinului*2): - Tăria alcoolică dobândită, % vol. ........................... - Zaharuri, g/l ............................................... - Aciditatea totală, g/l în acid tartric ...................... Evidență livrării vinurilor îmbuteliate:
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148322_a_149651]
-
tipul lor, trebuie să respecte următoarele norme: Bovine Porcine Alte grăsimi animale Seu comestibil Seu rafinabil Grăsimi de porc comestibile Untură și alte grăsimi de porc rafinabile Comestibile Rafinabile Prima recoltare 1 Celelalte Untură 2 Alte grăsimi FFA (m/m% aciditate oleică maximă) 0,75 1,25 3,0 0,75 1,25 2,0 1,25 3,0 Peroxid maximal 4 meq./kg. 4 meq./kg. 6 meq./kg. 4 meq./kg. 6 meq./kg. 6 meq./kg. 4 meq
jrc2757as1995 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87912_a_88699]