159,822 matches
-
noi, cu mici excepții, o literatură dialectală. În stereotipurile mentalității populare, dialectele sînt marcate social și fac obiectul unor acte de respingere și devalorizare; "accentul moldovenesc", de exemplu, este adesea ironizat de vorbitori din afara zonei sale de utilizare. Or, fenomenul actual modifică simțitor datele problemei: se creează cu intenție forme populare de "literatură dialectală" - textele muzicii de diverse genuri - și noutatea are succes: graiul moldovenesc e la modă, prin grupuri și soliști proveniți atît din Moldova românească ("Fără zahăr") cît și
Pătărănii... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11818_a_13143]
-
mecanic-recapitulativ cele mai bune poeme din cărțile trecute, noul volum (mai puțin realizat decât cele deja cunoscute) își întoarce creator privirea înapoi, țintind autoscopic semnificațiile întregului parcurs, într-o încercare de a surprinde dacă nu desenul din covor, măcar starea actuală a țesăturii. Dar, mai ales, a țesătorului.
Poeme retrospective în două variante by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12869_a_14194]
-
în deceniul al zecelea al veacului trecut. Din motive ușor de ghicit (taxe sub nivelul european, o prosperitate impresionantă asigurată de sistemul bancar unic, renumele de țară liniștită, neimplicată în conflcitele internaționale etc.), Elveția ar dori să-și păstreze statutul actual. Si-l va păstra, probabil. Dar asta nu înseamnă că ea nu poate cocheta și cu variante de organizare care să-i asigure în cât mai mare măsură privilegiile de astăzi. Cum participanții la conferință proveneau din țări aflate în
Prea târziu pentru Europa Centrală ? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12886_a_14211]
-
TIMPUL ieșean de pe aprilie din bila neagră ca smoala fierbinte a epistolierului țîșnește însă o afirmație care nu poate fi trecută cu vederea. Cineva, persoană însemnată de la P.S.D. și textier politic, i-ar fi șoptit că, în 1992, fostul și actualul partid guvernamental i-ar fi oprit de la publicare un articol în care mă ataca: " Păi cum, dta vrei să-l distrugi pe ăsta în care noi am băgat o groază de bani?" Deși dl Petrescu însuși admite candid că n-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
Rodica Zafiu Stadiul actual al limbii române trebuie urmăit și descris în cît mai multe și mai diferite contexte și situații de comunicare: pe stradă, în presă, la televiziune, în școală, pe stadioane, în parlament. Pentru cercetarea ultimului caz, există din fericire, de mai
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
de dealuri ce pot fi ușor escaladate." Alternanța, aparent paradoxală, se întâlnește la cei mai mari scriitori analizați în volumul Spațiul în literatură, carte cuceritoare, scrisă cu un rar talent, despre care Gabriel Dimisianu, în concisul său cuvânt înainte la actuala ediție, spune pe bună dreptate că reprezintă ,o extraordinară reconstituire de universuri literare."
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
dau ocoluri degajate, impenitente în aspectul lor facețios, de către un plin de grație arlechin al speculației care nu acuză, nu jignește, ci dansează într-o arenă evident destinată spectacolului la care n-ar fi de bonton să te superi: "Sub actualele encomionuri paleologicești la adresa spiritului de finețe, versatilității, omului uliseic, supleții diplomaticești, scopului ce scuză mijloacele istoriale, sub ele, să se ascunză oare un Graeculus, un imoralist apt a ieși din toate încurcăturile mundane grație jocului à deux cotés? Sub metabolele
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
de pildă, să ridice mandatul de la șase la opt ani! Glumesc, desigur! De-a dreptul palpitantă e motivația deciziei: mandatul de șase ani a fost — susțin inițiatorii — introdus abuziv de fosta putere. Și că el nu mai respectă structura Parlamentului actual. Fascinantă perspectivă! Dar ce are Parlamentul cu arhivele Securității?! Ce modificări s-au produs în kilometrii de dosare păziți de dl. Florin Pintilie încât să pretindă alinierea la noua configurație parlamentară? Fără s-o afirme explicit, pesedeii introduc un criteriu
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
în ultimii patru ani, sub acest CNSAS „abuziv”, n-am aflat nici un nume de pesedeu de frunte care să fi turnat la Securitate, dar gem ziarele de surprize venind din sfera opoziției. Cum e posibil? Tocmai prin controlul absolut al actualei puteri asupra arhivei Securității! Atuul ilieștienilor provine direct din alianța cu vechea Securitate, ai cărei membri continuă să-i facă servicii sub noua lor identitate de lucrători într-un „serviciu de informații de tip occidental”. E suficient să-l auzi
Stăpânul peltelelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12921_a_14246]
-
pune la îndoială până și cele mai serioase discursuri (o singură dată a fost capabil George W. să renunțe la el: când a anunțat tragedia de la World Trade Center) și care îi face pe mulți să se îndoiască de seriozitatea actualului președinte, e și acum prezent. Când vorbește în public, George W. îmi amintește cumva de Bruce Willis, care nici în multiplele Die Hard, nici în super-dramaticul Armageddon nu a fost în stare să scape de rânjetul șugubăț atârnat în colțul
Discursul politic și ideologia by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/12900_a_14225]
-
Musik in der Spaßgesselschaft des 21.Jahrhunderts“, ceea ce s-ar putea traduce cam așa: Muzica serioasă în societatea hedonistă a secolului 21. Problema fundamentală a simpozionului a fost marginalizarea muzicii contemporane serioase și inexistența vreunei influențe a acesteia asupra societății actuale. Faptul că rolul compozitorului s-a diminuat în ultimii 30 de ani, faptul că acesta a pierdut legătura cu societatea și că vocea sa nu mai are relevanță publică se datorează, după opinia lui Claus-Steffen Mahnkopf (care semnează un articol
DES-FOSILIZAREA (II) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12936_a_14261]
-
Uniunii Scriitorilor și Munca și răsplata ei (sec. XVII-XVIII), studiu de terminologie în două volume, de Monica Mihaela Busuioc, care a primit premiul Timotei Cipariu pe anul 2001 al Academiei Române. - Ar exista soluții mai bune? Se pot imagina îmbunătățiri ale actualului sistem în care lucrați? - Bineînțeles că se pot găsi soluții mai bune, pentru că, în momentul de față lucrăm în regim de avarie, mai ales că unul dintre cei patru foști redactori ai vechii Edituri Minerva, Mihail Dascălu, el însuși excelent
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
secret din opțiunile sale politice liberale. Mai mult decît atît, după 1989 Vladimir Tismăneanu a fost unul dintre criticii duri ai politicii regimului Iliescu. Avînd în vedere antecedentele autorilor, nu puțini au fost cei șocați de apariția acestei cărți. Adversarii actualei puteri au văzut în publicarea ei la începutul unui an electoral „demisia morală” a politologului care, conștient sau nu, i-ar fi conferit „legitimitate politică” lui Ion Iliescu. Să fim serioși. Legitimitatea politică a lui Ion Iliescu este dată de
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
de vedere alternative. Prima calitate a acestei cărți rezidă din chiar faptul că acest dialog a fost posibil. Și Ion Iliescu și Vladimir Tismăneanu ar fi avut toate motivele să evite discuția sau să o amîne pînă după expirarea mandatului actualului președinte. Ion Iliescu risca să fie pus în fața unor întrebări incomode și, eventual, a unor comentarii post factum mai puțin sau deloc elogioase. Tismăneanu, la rîndul său, risca să fie acuzat (a și fost) că asemenea unor buni amici ai
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
bază nocivă, fiind viciat de modul deformat în care s-au raportat la putere creatorii lui. Lipsa de deschidere, respingerea alternativei, neacceptarea altor opinii duc, pînă la urmă, la osificare și la anihilarea forței unei ideologii.” (p. 78) În calitate de insider, actualul președinte al României realizează și cîteva portrete admirabile ale unor lideri comuniști mai vechi sau mai noi (inclusiv Gheorghe Gheorghiu-Dej, Nicolae Ceaușescu și Elena Ceaușescu). Cu luciditate și sinceritate el pune în evidență calitățile și defectele umane ale acestora, mărturie
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
ar fi ajuns cehii cu reformele dacă sovieticii nu ar fi intervenit în 1968), dar președintele refuză aceste exerciții de fantezie, mulțumindu-se cu rolul de analist al evenimentelor reale. Al doilea Ion Iliescu este cel de după 22 decembrie 1989, actualul șef al statului. Punctele de vedere ale acestuia în momentele delicate ale tranziției (revoluția, constituirea structurilor de putere postcomuniste, alegerile, Piața Universității, mineriadele etc.) coincid perfect cu declarațiile oficiale ale puterii din momentele respective. Aproape toate informațiile și interpretările din
Șocul normalității by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12924_a_14249]
-
timp vom putea ține piept fluxului imens de obiecte și evenimente? Și ce înseamnă în acest caz „a te adapta”? A te adapta într-o asemenea situație înseamnă a înțelege și a regândi permanent raportul dintre centru și margine, dintre actual și inactual, dintre poziția ta și o împrejurare anume. Dar acest lucru nu se poate face fără a începe să selectezi și să valorizezi componentele situației. Iar situația e întotdeauna un amestec de prezent, trecut și viitor. Nu putem înghiți
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
critic, atitudinea polemică și simțul realității caracterizează aceste luări de poziție. Deși se ocupă de probleme specifice - computer-music, muzică și politică, postmodernism și hipermodernism, ecologie muzicală, crossover-music - fiecare luare de poziție pornește de la impulsul redefinirii valorilor muzicii noi în lumea actuală, în noul secol și mileniu. În Statele Unite a apărut acum câțiva ani o carte controversată a antropologului Georgina Born, intitulată IRCAM, Boulez, and the Institutionalization of the Musical Avant-Garde (IRCAM, Boulez și instituționalizarea avangardei muzicale) și o sumedenie de articole
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
mondială în manufactură, medicină și electronică. Și totuși, populația noastră se întoarce către o muzică ce derivă mai cu seamă din diaspora africană, decât din ’propria’ noastră cultură muzicală.” Iată o poziție „tare” care nu mai poate fi neglijată! Drumul actual al muzicii contemporane se vede confruntat cu o mulțime de probleme, de la sistemele de acordaj la marketing. Ceva trebuie să se schimbe. Puckette, criticând metoda universitară de a îngusta limbajul muzical la cel serial și post-serial și militând pentru libertatea
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
la marketing. Ceva trebuie să se schimbe. Puckette, criticând metoda universitară de a îngusta limbajul muzical la cel serial și post-serial și militând pentru libertatea limbajului muzical în programele universitare, oferă un posibil traseu de urmat, neinfailibil, dar cel puțin actual și realist: „E tentant să încercăm a pregăti o paradigmă muzicală nouă. Poate că un drum ar fi să încercăm să construim o muzică ce este totodată tonală (astfel că putem auzi rezultatul) și - în același timp - hipercomplexă din punct
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
ordinea postărilor” (ib.). Regularitatea proceselor derivative și semantice mi se pare încă o dovadă a faptului că împrumuturile masive din engleză respectă (cu puține excepții, în primul rînd în privința construcțiilor invariabile) normele structurale ale limbii române Sînt interesante și tendințe actuale ale celorlalte „post”-uri: am scris, acum cîțiva ani, în această rubrică, despre extinderea folosirii elementului de compunere post-; multe exemple recente confirmă această direcție: “Mistere post-«mironiadă»” (România liberă 2699, 1999, 24); “misiunea de prevenire și alertă a conflictelor
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
reabilitare postconflict a zonelor afectate” (Evenimentul zilei = EZ 2.01.2001); „rolul României în Irakul post Saddam” (Ciberplai). De la celălat post (cu sensul „funcție”) s-a format locuțiunea pe post de (= „ca”, „drept”, „în chip de”), foarte frecventă în uzul actual: “dormitorul Andreei conține canapea pe post de pat” (Libertatea 4101, 2003, 15); “haine vechi pe post de combustibil” (EZ 3517, 2003, 7); „palinca folosită pe post de apă de gură” (Ciberplai); „un frigider pe post de trambulină” (ib.). Înconjurați de
Posturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12980_a_14305]
-
ei. Sigur, imaginea unei țări este importantă - dar cred că este o dovadă de maturitate ca guvernanții unei țări să nu fie obsedați de această chestiune; să fie preocupați de ea, sigur, e important, însă, după părerea mea, nu numai actualul guvern, dar și cel precedent, erau obsedate de această chestiune, și atunci când ai o obsesie riști să te faci de râs. Foarte mulți străini și mulți dintre colegii mei din alte țări care se ocupă de studii românești sunt de
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
obiectul acestor spectacole ar fi efemer sau fad. Un procent din drepturile lor la perenitate le revine din comentariile cărora le dau naștere. În al doilea rînd, mă aflu în dezacord cu Umberto Eco și pentru că nu cred că problema actuală - în epoca mass-media - este abuzul de discuții pe teme fotbalistice (și, mai în general, sportive) ori de altă natură. Problema este una exact contrarie: și anume că, treptat, televiziunile ori ziarele de specialitate au înlocuit obiectul firesc al comentariilor cu
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
multe probe de rezistență - de mari șocuri și bulversări. Poporul român a suferit o mutație profundă (istorică, socială, mentală, comportamentală și de psihologie de masă) a căror urme le putem constata și în prezent. De ce să ne mirăm de situația actuală a României? Noi nu ne-am asumat critic și cu răspundere «trecutul care nu vrea... să mai treacă». Oare nu cumva trăim cu un cadavru ascuns într-un dulap și cîndva, cînd vom deschide ușa, o să ne trezim cu cadavrul
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]