1,392 matches
-
au fost demolate în 1839, împreună cu alte fortificații ale orașului medieval, în scopul realizării unei mai bune legături între vechiul burg medieval și noile cartiere ale orașului. Modul în care arăta acest turn este cunoscută astăzi datorită unor picturi în acuarelă realizate de pictorul amator Johann Böbel (1824-1887). Incinta a III-a a ansamblului fortificațiilor orașului medieval Sibiu, din care fac parte Turnuri de apărare, Turnul Dulgherilor, Turnul Olarilor, Turnul Archebuzierilor, Turn de Poartă și curtine edificate în perioada 1357-1366, a
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
construit o cazarmă pentru încartiruirea militarilor din armata austriacă. Cazarma a fost ridicată de sibieni pentru a scăpa de obligativitatea încartiruirilor în casele cetățenilor. Ea a fost demolată în 1987. Meșterul brutar Johann Böbel (1824-1887) a realizat două picturi în acuarelă în care este reprezentat acest turn: prima datează din 1836 și prezintă turnul dinspre sud (din exteriorul fortificațiilor), în timp ce a doua a fost realizată în 1838 și prezintă turnul dinspre strada Cisnădiei (fosta Heltauergasse, azi strada Nicolae Bălcescu), adică din
Turnul Porții Cisnădiei din Sibiu () [Corola-website/Science/323944_a_325273]
-
care îi poartă numele, și o garnitură de litere după alfabetul latin. <br> Pe parcursul îndelungatei activități creatoare a practicat diferite tehnici de lucru și a folosit diverse materiale: desenul în creion, cărbune, sanguină, cu penița și penelul în tuș, laviul, acuarela, guașa, monotipul, tempera, pictura în ulei, linogravura monocromă și policromă, gravura în metal (pe plăci de cupru), acvaforte hașurat, acvatinta, gravura cu acul, tehnica mixtă, dar cele mai impresionante rezultate le-a obținut în ciclul de gravuri în metal, în
Ilie Bogdesco () [Corola-website/Science/319451_a_320780]
-
poet pre-simbolist. Remarcat de Alexandru Macedonski pentru poezia Ploaie din senin din „Vocea Oltului” (1882), acesta îi prefațează și primul volum, "Poesii" (1885). Va mai publica șase, cu titluri semnificative: "Freamăte" (1887), "Amurg" (1888), "Cartea unei inimi" (1890), "Sensitive" (1894), "Acuarele" (1896), și șase volume de proză, dintre care două romane și un volum de note critice. Devenit popular prin versurile și romanele lui, foarte citite la sfârșitul secolului trecut, anunță în poezie pe George Bacovia. S-a născut la data
Traian Demetrescu () [Corola-website/Science/297592_a_298921]
-
de Științe Naturale. La Expoziția Universală din 1878 de la Paris prezintă aproximativ zece tablouri și este distins cu o medalie. Colecționarii îl asaltează cu oferte, în special Charles Hayem, care achiziționează în 1879 "Phaeton", și Antony Roux, și îi comandă acuarele după fabulele lui La Fontaine. Primele douăzeci și cinci de foi din acest ciclu sunt expuse în 1881 la Durand-Ruel și apreciate de Edomd de Goncourt drept operele unui "bijutier poet, scăldate cu scânteierea și patina comorilor din "O mie și una
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
și "Héloise". Joris-Karl Huysmans se arată în mod repetat încântat de opera lui Moreau, pe care-l va pomeni cu "Salomea" în romanul său din 1884, "À Rebours". Ciclul ilustrațiilor "Fabulelor" este desăvârșit în 1886, cuprinzând între timp șaizeci și cinci de acuarele. În același an termină polipticul "Istoria umanității". În 1888 este ales membru al "Academiei de Arte Frumoase". Apare des în cercurile simboliștilor și predă începând cu anul 1891 pictura la "Școala de arte frumoase". Moartea tovarășei de viață îi inspiră
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
rapid, grăbit, în auriu, brun și roșu. ""Phaeton"" e fiul Soarelui, el vrea să se plimbe cu carul tatălui său, dar gonește caii până ce pierde controlul asupra carului și cade în spațiu, fulgerat de Zeus. Acest tablou, realizat în tehnica acuarelei, ar fi trebuit să servească drept bază a unei fresce decorative, care însă nu s-a realizat niciodată. ""Hesiod și Muza"" redă în mod alegoric portretul poetului grec din Beoția, în momentul inspirației.
Gustave Moreau () [Corola-website/Science/298366_a_299695]
-
Tismana în anul 1406. Hârtia pentru pictură poate fi descrisă prin opt caracteristici: material, culoare, greutate, textură, capacitate de absorbție, rezistență, dimensiuni și forma în care se livrează. Hârtia este folosită în diverse tehnici de pictură, cele mai comune sunt acuarela, guașa, pastelul și cerneala neagră sau colorată. Există o varietate de texturi, culori și greutăți, și alegerea depinde de intenția artistului și stilul care crește. Există trei standarde: Hârtia se livrează în blocuri, coli sau role. În Europa se folosesc
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
usca perfect. În funcție de tipul de culoare folosit pentru care sunt fabricați (culoare de ulei tradițională, culoare de ulei alchidică sau culoare de ulei solubilă în apă) compoziția solvenților diferă. În cazul diluării cu apă, cele mai cunoscute vopsele sunt guașa, acuarela și tempera. Paleta este o placă de lemn, de porțelan etc., prevăzută de obicei cu o deschizătură pentru a putea fi ținută cu mâna, pe care pictorii își întind și își amestecă vopselele când lucrează. Paletele pentru pictură din lemn
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
pictură din lemn sunt confecționate dintr-un placaj dens și ușor, fiind ideale pentru lucrul în culori acrilice sau culori de ulei. Culoarea naturală a lemnului nu influențează aspectul culorilor pe paletă. Paleta pentru pictură din plastic este ideală pentru acuarelă și culorile fluide, pe bază de apă. Culoarea paletei pentru pictură nu influențează aspectul culorilor de pe paletă, inclusiv cele transparente. Majoritatea paletelor sunt disponibile sub formă ovală sau rectangulară. Pigmenții pot fi naturali sau sintetici, anorganici sau organici. Mulțumită progreselor
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
aplicării în tușe mari cu multă apă. Exemple de granulație apar la pigmenții verde veronese, albastru ceruleum și violet de cobalt. "Flocularea" se referă la aglomerarea particulelor, efect caracteristic pigmentului ultramarin. Efectele date de granulație și floculare sunt unice pentru acuarele și pot fi exploatate de artiști, însă tendința comercială este spre culori fără textură, omogene.
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, prima dată în anul 1719 de către Magistratul orașului apoi in anul 1750, când s-a luat decizia înlocuirii acoperișului în formă piramidală ascuțită cu unul mai ieftin, scund. După cum reiese din acuarela "Târgul anual de la Sibiu în 1789" a pictorului Franz Neuhauser, acoperișul turnului era construit în formă piramidală scundă, cu ruptură de pantă, cu patru turnulețe la colțuri. Și acesta a fost înlocuit între anii 1824-1826 când s-a adăugat ultimul
Turnul Sfatului din Sibiu () [Corola-website/Science/317112_a_318441]
-
patru secole și jumătate, când clădirea bazilicii a funcționat ca moschee (1439-1912), fie în marele incendiu din 1917, care a distrus o mare parte din oraș și când au fost distruse acoperișul și pereții superiori ai bazilicii. Fotografiile alb-negru și acuarele color de bună calitate, care au ajuns până în zilele noastre, ne oferă posibilitatea să apreciem lucrările de artă timpurie bizantină care au fost pierdute în timpul incendiului. În bazilică sunt depuse moaștele Sfântului Dumitru, izvorâtorul de Mir.
Biserica Sfântul Dumitru din Salonic () [Corola-website/Science/317660_a_318989]
-
mai pot enumera ca fiind celebre: „"Soția in rochia de mireasă"” (, 1879), „"A. Potoki"” din 1879, „"S. Tarnowski"” din 1890, „"Autoportret"” din 1892. Matejko a realizat un total de 320 de picturi în ulei și câteva mii de desene și acuarele. Ca lucrări monumentale realizate, se desprinde policromia monumentală din Bazilica Sfintei Marii din Cracovia (Mariachi) făcută în colaborare cu Stanisław Wyspiański în perioada 1889 - 1891. Picturile cele mai importante au fost ascunse în timpul celui de al doilea război mondial („"Bitwa
Jan Matejko () [Corola-website/Science/318124_a_319453]
-
cu siguranță o inovație. Artistul a adus prin acesta un omagiu țărănimii românești, cu toate că el personal nu a avut contacte prea dese cu clasa lor socială. Baltazar nu a pictat țărani, dacă ar fi să nu se țină cont de acuarelele "" (folosită ca ilustrație a unui volum de Emil Gârleanu) și "". Orășean prin excelență, artistul a pictat foarte puține scene din viața satului așa cum sunt lucrările intitulate " Întoarcerea de la pășune" și "". De altfel, țăranii apar în opera artistului doar în compozițiile
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
fundalul ghicit al grădinilor de zarzavat. Tabloul atrage prin frăgezimea coloritului plin de voiciune și vibrația atmosferei. Tenta de mișcare dată de grupul de femei, câmpul verde-gălbior, florile care apar în zăplazurile cenușii, cafenii și albicioase - având o transparență de acuarelă, se armonizează în lumina plină strălucind ca smalțul. Remarcabile sunt straiele femeilor compuse din fuste albăstrii, bluze verzi și roșii - unele de culoarea pucioasei, precum și tulpanele negre, vișinii sau portocalii. Totul pare un cântec în veselia verii și a naturii
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
instrucțiuni pe care și el însuși le-a aplicat cu ocazia picturilor murale pe care le-a făcut la cele două biserici, unde a obținut contracte de execuție. Frescele menționate mai sus ca și o multitudine de scene pictate în acuarelă pe hârtie sau tempera - "Cuvioasa Veronica, Împărații Constantin și Elena, Arhanghelii Mihail și Gavril" - relevă privitorului nu numai calități stilistice, ci și un spirit care răzbate din vechile fresce românești. D. Karnabatt a văzut multe dintre lucrările executate de Baltazar
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Belle Arte din București pentru a vedea virtuțile decorativiste ale lui Gustav Klimt. Mai apoi, a făcut binecunoscutele panouri decorative din anul 1901 intitulate "Anotimpurile", pentru Victor Antonescu. La fel s-a manifestat Theodor Pallady în panoul decorativ "Torcătoarea" în acuarelă și creioane colorate, sau în "Ofelia" în tuș și laviu. Au mai fost Cecilia Cuțescu-Storck, Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Popescu, G. Sterian, Gheorghe Petrașcu care a semnat coperta revistei "Literatură și artă română" și mulți alții. Apcar Baltazar a fost în
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
militat pentru integrarea motivelor țărănești din meșteșugurile artistice populare în arta decortivă modernă, asta pentru că: Artistul a folosit în arta decorativă motive preluate din arta populară românească, așa cum apar în reprezentările stilizate ale cocoșilor în "Proiectul de decorație pentru sufragerie" (acuarelă și creion), sau în "Proiectul de cortină pentru Teatrul Eforie", precum și în "Proiectul de vitraliu". Similar este și motivul stilizat cu raci care ar fi urmat a fi folosit în decorarea unei sufragerii. Toate acestea sunt prezente astăzi în Cabinetul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
pe deplin argumentată de proiectele de artă decorativă pe care le-a făcut, Apcar Baltazar s-a dovedit a fi și un grafician desăvârșit încă de pe băncile Școlii de Belle Arte. Toate proiectele sale decorativiste au fost realizate în guașă, acuarelă, cretă, creioane colorate etc. Din cauza nefinalizării proiectelor pe care le-a început, el a oferit posterității studii, idei, schițe, crochiuri și note nenumărate. Grafica lui, ținând cont de timpul de care a dispus pentru creație, s-a dovedit a fi
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
prietenilor. Și-a făcut autoportretul în peniță în anul 1898 într-o manieră tradițional-realistă, cu modelarea volumelor în clarobscur. Similar și-a portretizat fratele (vezi portretul "Fratele artistului") și a creat "Portret de bărbat" unde a folosit laviul de tuș. Acuarela și laviul au fost folosite cu măiestrie la portretul mamei sale ("Portretul mamei") și al bunicii ("Bunica"). În acuarelă/laviu a lucrat la subiecte mai complexe cum au fost "Tineri îmbrățișându-se, Pompier accidentat" (laviu), "Bătrân cu pipă" (laviu), "Marină
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
Similar și-a portretizat fratele (vezi portretul "Fratele artistului") și a creat "Portret de bărbat" unde a folosit laviul de tuș. Acuarela și laviul au fost folosite cu măiestrie la portretul mamei sale ("Portretul mamei") și al bunicii ("Bunica"). În acuarelă/laviu a lucrat la subiecte mai complexe cum au fost "Tineri îmbrățișându-se, Pompier accidentat" (laviu), "Bătrân cu pipă" (laviu), "Marină" (laviu), etc. Pe lângă mulțimea de proiecte de artă decorativă unde talentul de grafician s-a manifestat cu predilecție, artistul
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
România-Finlanda-Germania, Hovinkartano, Hauho, Finlanda ● 2007- ,River dialogue", Al-Rowaq Gallery, Amman, Jordania ● 2007- Expoziția colectivă a artiștilor arădeni în Sibiu ● 2007- ,Art 20", expoziție itineranta a Asociației Artiștilor Europeni(E.A.A.), Ungaria, Austria, Polonia, Germania ● 2007- A VII-a Bienala de Acuarela, Zrenjanin, Șerbia ● 2007-,Festivalul de Artă Besenova”, Slovacia ● 2007 - ,Everdream", Hovinkartano Hauho, Finlanda ● 2007- Mail Art, Verbania, Italia ● 2007- ,Punct de întâlnire”, Bienala Internațională de Artă, Arad ● 2008 - Galeria Formă, Deva ● 2008 - Galeria Veche, Cluj-Napoca ● 2008 - ,Axe”, Axa Art Gallery
Maria Balea () [Corola-website/Science/315637_a_316966]
-
Plain-air, Csongrad, Ungaria ● 2008 - ,Interior-exterior”, Praga, Cehia ● 2008 - ,Interior-exterior”, Bratislava, Slovacia ● 2009 - ,Centu-Rays”, Tumkur, Karnataka, India ● 2009 - Gulbarga, India ● 2010 - Niebylec, Polonia ● 2010 ,Taches - Taches", Sain-Lo, Normandia, FR ● 2010 ,Conexiuni", Căprioara, RO ● 2011 - Tarnowskie Gory, Polonia ● 2011 - Simpozionul Internațional de Acuarela, Macedonia, Skopje ● 2011 - Întâlnire româno-sârbă, Bezdin ● 2012 - Bată, RO ● 2012 - Beckeszcsaba, Ungaria ● 2012 - Maiden Tower Art Festival, Baku, Azerbaijan, ● 2012 - Thasoss, Grecia ● 2012 - ,Taches - Taches - ÎI ’’ Saint-Lo, Franța ● 2013 - Halkidiki, Greece ● 2013 - , No Limit ’’ Sângeorz-Băi ● 2013 - ,Art Forest’’ Baia-Mare Workshop
Maria Balea () [Corola-website/Science/315637_a_316966]
-
16 februarie 1953, Arad) Grafician. Studii: Universitatea Timișoara, promoția 1976, secția desen, clasa prof. Luca Adalbert. Din 1977 participă la toate expozițiile artiștilor plastici din Arad. Membră a Uniunii Artiștilor Plastici din România, din 1993. Expoziții personale: 1979 Expoziție de acuarelă și desen, Clubul Presei, Arad. 1981 Expoziție de acuarelă și desen, Galeria „Alfa”, Arad. Expoziții de grup: 1986 Bienala națională de grafică, Sala „Dalles”, București; 1987 Salonul de grafică, Sala „Dalles”, București; 1988 Bienala națională de desen, Galeria „Arta”, Arad
Maria Ódry () [Corola-website/Science/315808_a_317137]