1,350 matches
-
E evidentă abandonarea aproape totală a epicului și discursivității în favoarea unei lirici confesive directe. În Lupta cu inerția se concretizează unele schițe ale unor mari proiecte de poeme alegorice, de meditație filosofică în stil eminescian. Se prefigurează o reală adâncire a lirismului, prin îmbogățirea registrului de atitudini spirituale și de structuri formale. Inerția apare ca stare în care conștiința somnolează; pentru a o trezi e necesar un element nou. Versurile urmează o mișcare tipică: ațintirea privirii spre ceea ce nu se
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
justiție de reprezentanții specialității (Viața Medicală, 5 aprilie 2013). Este pentru prima dată în istoria medicinei românești când reprezentanții unei specialități medicale își câștigă, prin justiție, confirmarea specialității de către Ministerul Sănătății. Procesul semnalat de noi continuă. Și acest mod de adâncire a cunoașterii urmează celui pe plan european. Dr. Isabela Drăghici, Clinica de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „M. S. Curie”, relata (Viața Medicală nr. 29/19 iulie 2013) că sub imboldul constituirii în 2011 a
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
mijloc, ca și a oricărui altul, este determinabilă datorită percepției și concepției noastre asupra posibilităților principale ale lui, părților pozitive și, posibil, a celor negative. De aceea apare necesitatea elucidării cu mai pare precizie a influenței activității sportive asupra personalității. Adâncirea imaginii esenței general-teoretice a sportului contemporan este necesară și în scopul rezolvării sarcinilor care în prezent stau în fața sportului românesc pe arena internațională. Aprecierea esenței sportului contemporan, a locului lui real și potențial în societate, formează indiscutabil baza temeliei pe
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
seriozității, gravității, contra tristeții, melancoliei, contra informației și conștiinciozității. El a creat, în plus, superstiția talentului, adică disprețul pentru firile profunde, bogate, dar greoaie ori stîngace [...] ...românul și așa e foarte înclinat spre facilitate, persiflare, dispreț de sforțare și de adîncire. I s-a oferit o teribilă scuză defectelor sale naturale." Sper ca impresia mea că, apărîndu-l pe românul profund, Ralea apără și prostia profundă să fie falsă, la fel ca și opiniile lui Petre Pandrea (Portrete și controverse) conform căruia
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
așadar, structura sa formală este legată de această schemă operațională. Aici se află concentrată semnificația extinderii legiferării prin finalitate de la existența proprie ființei raționale (omului) la natură. O operație necesară, socotește Kant, pentru orientarea cunoașterii naturii (nu pentru creșterea și adâncirea acestei cu-noașteri) și posibilă datorită întemeierii sale pe o facultate a ființei raționale necesară ea însăși în arhitectonica acesteia din urmă. Conceptul kantian al finalității dezvăluie faptul că determinarea relației finale se face a priori, împreună cu legea ei; așa încât, relația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a împlini o misiune sau o finalitate ordinare. Totuși, rolul său este mântuitor; el aduce salvarea lumii înstăpânite; el ne va mântui de idealul de până acum și de tot ceea ce urmează din el. Actul său are, totuși, semnificația unei adânciri în realitatea aceasta. Prin urmare, această lume (culturală) poate fi mântuită prin negarea idealului actualizat și dezvăluirea unui nou ideal pe care, cumva, îl poartă în pântecele sale. Calea aceasta către profunzimile realității (ale vieții) este fără sfârșit, deși ea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și șansa de a mai reveni: voința de putere. Există în istorie o presiune a vechiului: în fond, viața actuală este dominată de valorile trecutului; dar există și posibilitatea unei întoarceri înapoi a privirii căutătoare de rosturi originare, a unei adânciri în realitatea istorică, pentru a dibui o forță care trage în jos, către însăși originea vieții: tocmai aceasta face posibilă și justifică lucrarea nobilului; de aici, poate, și prețuirea de care se bucură tradiția în ochii nobilului. Secătuirea resurselor vitale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
muchia după care vrem că segmentul nostru să fie translat și să genereze îndoitură La finalizarea modelului putem realiza desfășurată plana a acestuia, prin apelarea meniului Tools/Flat Pattern. Cu aceste exemple, am văzut cum se realizează îndoituri simple, decupări, adânciri, praguri, îndoiri/îndreptări, aerisiri și multiplicări, atât în mediul sincron, cât și în cel tradițional. Sper că ați observat că mediul sincron este mai rapid, necesită mai putine comenzi decât cel tradițional, este mai vizual, posedând toate funcțiile ce pot
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
unitatea cu lumea. Aceasta ar putea să corespundă momentului când omul (omenirea), în evoluția spirituală schițata de Edgar Poe în Eureka se integrează în Ființă Divină - sau, cum spune Ion Barbu, cu referință strictă la arta însă, "pe linia de adâncire a misterului individual"28 sfârșește prin a vibră la unison cu Absolutul, descoperind astfel "fondul nostru de identitate generală"29, într-o ordine superioară, unde "spiritele" creatorilor pot conversa: În certitudinea liberă a lirismului omogen, instruind de lucrurile esențiale, delectând
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
secolului al XIX-lea, însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de a crește subiecți ascultători și productivi față de Stăpânire. Ivirea manualului în spectrul instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc livresc dominant de educare în anii 1870 reflectă o adâncire a efectului de secularizare a literaturii didactice românești. Manualele de istorie și geografie păstrează dualitatea asimetrică din perioada precedentă, inversându-i însă ierarhia finalistă. După momentul unirii principatelor dunărene din 1859, pe măsura accelerării eforturilor de construcție a statului-națiune unitar
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
crede că în perioada lungă în care comunicarea lor a fost întreruptă a reflectat cu folos asupra unora dintre problemele pe care le discutau la Cambridge. Studiul manuscrisului și discutarea lui cu Wittgenstein reprezintă pentru el o ocazie bine-venită de adâncire a preocupărilor pentru „filozofia tehnică“, pe care a neglijat-o o perioadă de timp. Cei doi prieteni s-au întâlnit în decembrie 1919, la Haga, consacrând șapte zile unei discuții intense asupra temelor abordate în manuscrisul lui Wittgenstein. Pe fundalul
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
al fiecărui lucru și al fiecărei persoane, o întipărire a peceții dumnezeiești asupra lumii acesteia. Poate că ar trebui să vorbim aici despre preoția tuturor credincioșilor. împreună cu Marele Arhiereu să rugăm Duhul: Fă din rugăciunea mea o taină.” Ducând la adâncirea relației credinciosului cu Persoana divino-umană a Fiului Omului, rugăciunea lui Iisus ne introduce și în această comunitate a persoanelor în Hristos prin Duhul Sfânt pe care Sfinții Părinți o numeau comuniunea Sfinților.” Așadar toată viața noastră nu e decât un
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
crește", constată autorii (ibidem). Poate că acest lucru se explică prin necesitatea fundamentală a omului de a se simți în siguranță, confortabil, de a-și apăra demnitatea. Creșterea/amplificarea conflictului implică formarea relațiilor conflictuale, creșterea numărului de situații problematice și adâncirea situației problematice inițiale, înăsprirea conflictului, escaladarea tensiunii emoțional-afective. Emoțiile (negative) stimulează "comportamentul conflictual, iar la rândul lor, acțiunile conflictuale acutizează considerabil fondul emoțional al desfășurării conflictului" (2005, p. 101). Acțiunile conflictuale reciproce pot modifica (și modifică în cele mai frecvente
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
le atribui unor componente stabile ale personalității" (facem, așa-zicând, atribuiri interne și stabile). Invers, "eventualele succese vor fi repede considerate ca determinate de circumstanțe" (respectiv, avem tendința de a face atribuiri externe și instabile). Aceste mecanisme se perpetuează o dată cu adâncirea depresiei, determinând o tristețe aproape constantă (p. 157). Relațiile interumane ne pot accentua tristețea/tristețile sau depresia; dimpotrivă, ele ne pot ajuta să ne depășim și să ne (re)căpătăm sentimentul încrederii în noi și în ceilalți, asupra viitorului, în
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
descrie și denumi un obiect concret, iar în planul înțelegerii naturii acestuia, de a-l explica. Este de la sine înțeles că în centrul evoluției cunoașterii științifice vocabularul științific (limbajul descriptiv-denominativ) se va schimba, va evolua, perfecționându-se o dată cu amplificarea și adâncirea gândirii științifice a obiectului, sau mai precis, a domeniului cunoașterii științifice respective (limbajul explicativ). Progresul unei științe se poate aprecia și după nivelul limbajului acesteia, întrucât complexitatea acestui limbaj este expresia complexității, a bogăției, diversității și profunzimii gândirii științifice în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a secolul al XIX-lea și primele decenii ale secolul XX sunt dominate, în ceea ce privește nosologia psihiatrică, de contribuțiile extrem de importante ale Școlii germane de psihiatrie (E. Kraepelin, E. Bleuler, K. Sckneider, K. Kleist și K. Leonhard). Acestea au făcut posibilă adâncirea cunoștințelor asupra bolii psihice, deschizând perspectiva unei abordări antropologice a bolnavului psihic (L. Binswanger, K. Jaspers, R. Kuhn, A. Zutt, V.E. van Gebsatlel, H. Tellenbach). Cea mai importantă clasificare clinică a bolilor psihice care sa impus și reprezintă baza oricăror
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
terapeutică a bolnavilor psihici, precum și în ceea ce privesc problemele speciale ridicate de unele situații reclamate de educație. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că psihopatologia aduce un aport original deosebit de importantă, în sfera disciplinelor umane, contribuind la adâncirea cunoașterii ființei umane. Aceste cunoștințe nu sunt izolate, ci ele se articulează, așa cum s-a arătat mai sus, cu celelalte discipline umane, prin raporturile care există între ele, contribuind la edificarea unei epistemologii a umanului, în care sunt reunite toate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
neorealiste, există dovezi potrivit cărora diplomația comercială și financiară a Germaniei a devenit mai asertivă și mai axată asupra propriilor interese decât în trecut. În ceea ce privește diplomația economică a Germaniei în interiorul UE, Heilbrun sugerează chiar că Germania își pierde interesul față de adâncirea integrării cu Franța, și încearcă, în schimb, să realizeze hegemonia asupra Europei de Est. Heilbrun sugerează că: Germania folosește lărgirea UE ca un mijloc de a se emancipa în raport cu Franța. Noii membri UE îi vor permite Germaniei să creeze un
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
în susținerea reducerii contribuțiilor sale la bugetul UE, precum și în dezbateri bugetare de rutină desfășurate la Bruxelles (Anderson, 1999, pp. 49-52; Otte, 2000, pp. 149-151). În cele din urmă, Germania a devenit tot mai sensibilă față de tensiunile dintre lărgirea și adâncirea UE, care decurg din problemele asociate cu extinderea Politicii Agricole Comune (PAC) și cu fondurile structurale, în cazul lărgirii. Totuși, un motiv în plus pentru care lărgirea amenință relațiile franco-germane este faptul că admiterea de noi membri ar putea destrăma
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
pentru a se folosi de instituțiile economice internaționale, va tinde să depindă foarte mult de ele. Unele aspecte ale sprijinului Germaniei pentru integrarea europeană pot favoriza și o interpretare instituționalistă a strategiilor ei. După sfârșitul Războiului Rece, Germania a încurajat adâncirea integrării europene. Alături de Franța și Comisia Europeană, a sprijinit desfășurarea a două conferințe interguvernamentale privind uniunea economică, monetară și politică (Le Gloannec, 1993, p. 260). Acestea au început în decembrie 1990 și s-au încheiat un an mai târziu, prin
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
a puterii germane (Rice și Zelikow, 1995, p. 123; Otte, 2000, p. 46). Așa cum s-a dovedit, acordul asupra Conferinței Interguvernamentale privind Uniunea Politică a avut o valoare în mare parte simbolică pentru că Franța a descurajat Germania de la a urmări adâncirea integrării politice, cu scopul de a-și menține autonomia suverană. Cu toate acestea, negocierea de către Franța a unificării și UME poate fi privită ca un exemplu al cooperării pentru câștiguri reciproce, concepută de teoria instituționalistă. La Conferința Interguvernamentală de la Amsterdam
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de azil politic și imigrației. De asemenea, a sprijinit consolidarea rolului Parlamentului European în procesul legislativ (Rittberger, 2001, pp. 198-202). Instituționaliștii ar putea privi combinația dintre înăsprirea graduală a poziției diplomatice germane și persistența unei atitudini în general favorabile față de adâncirea cooperării europene într-o serie amplă de chestiuni drept o reflectare a faptului că acordă o importanță fundamentală instituțiilor europene în urmărirea intereselor sale naționale. De asemenea, Germania este un susținător de frunte al extinderii UE către statele EFTA și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
se prevede prin Tratatul de la Maastricht. "Europa mai vastă" presupune extinderea UE către est ca zonă de liber schimb. Prin urmare, logica fundamentală a analizei instituționaliste presupune că Germania ar trebui să facă alegeri mai clare între lărgirea UE și adâncirea UE. În general, modelul instituționalist oferă explicații plauzibile pentru multe aspecte ale strategiilor germane după 1989. Printre acestea se numără aspecte ale procesului de unificare, angajamentul Germaniei față de instituțiile de securitate atlantice, aparentul refuz de a-și lua angajamente militare
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
europene. Ca urmare, odată ce statele europene est-centrale aderă la UE, probabil că presiunile pentru creșterea ritmului integrării se vor accelera, și nu vor înceta. În ansamblu, probabil că puterea constitutivă a Germaniei îi va facilita strategia generală, de lărgire și adâncire simultană a UE (Bulmer și Paterson, 1996, pp. 129-135; vezi și Bulmer, Jeffery și Paterson, 2000; Pond și Schoenbaum, 1996; Bulmer, 1997). Așadar, rămâne de demonstrat că preferințele Germaniei o încurajează să rămână devotată unui tipar al activității instituționalizate internalizat
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cooperarea pentru apărarea europeană, precum și în termenii poziției sale față de recursul la forță în afara granițelor. În mod similar, în a doua jumătate a anilor 1990, Germania a luat în considerare costurile potențiale ale urmării unei strategii de lărgire și de adâncire, în același timp, a UE. Aceste schimbări indică faptul că are loc o transformare majoră a modului în care Germania și-a urmărit politica externă în anii 1990. Beneficiile aduse de apartenența la instituții nu au împiedicat-o, pur și
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]