5,887 matches
-
5. al-Matn (2.1.6.5.) și Țór, Sela‘, mețó:"h (3.1.16.5.). Toate aceste nume exprimă statornicia de neclintit a lui Dumnezeu, dar cele biblice folosesc metaforă stâncii sau a bastionului, în vreme ce numele coranic este un adjectiv verbal care îl desemnează pe posesorul calității respective. 4.2.6. al-Q"hir (2.1.6.9.), al-Qahh"r (2.1.6.10.) și ’Pl/YHWH gibbÄr (3.1.7.5.). Ambele au semnificațiile de bază „tare”, „biruitor”. Însă, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
metaforă vederii. De remarcat că verbul din ebraica r"’"h are aceeași rădăcina și semnificație că și verbul arab ra’". 4.2.11. al-′akm (2.1.8.12.) și sophía (3.2.2.11.1.). Numele coranic este adjectiv, caracterizându-l pe Dumnezeu că „înțelept”, pe când cel biblic este substantiv: înțelepciunea personificata din unele texte sapiențiale ale Vechiului Testament devine în Noul Testament nume hristic. 4.2.12. Muntaqim, 9ó al-intiq"m (2.1.10.6.) și ’Pl neq"mÄÖ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
și modul în care numele divine sunt accentuate, puse în valoare, în fiecare dintre cele două cărți sacre." În Coran, ele apar cel mai adesea grupate câte două în final de verset, cu sonorități asemănătoare, date mai ales de schemele adjectivelor verbale cu sens intensiv; mai rar, aceste nume se înșiruie că o „lista” în miniatură, cum este cea de la capitolul 59, vv. 22-24: El este Dumnezeu! Nu este dumnezeu afară de El. El este Cel ce cunoaște tăinuitul și mărturisitul. El
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
milostiv.” (Ps 116, 5) Cele două procedee au un efect similar: conferă muzicalitate textului și au puternice virtuți mnemotehnice. La traducere se observă totuși o diferență majoră: Coranul pierde foarte mult din frumusețe deoarece sonoritățile, date mai ales de schemele adjectivelor verbale cu sens intensiv din arabă, nu se pot echivala, oricât de bun ar fi traducătorul, în vreme ce pasajele poetice din Biblie pot fi transferate cu pierderi stilistice minime sau chiar fără pierderi, fiindcă de fapt ceea ce „rimează”, ceea ce alcătuiește întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
tò phÄÎs („Lumină”), “Ä> („Bun”), ‘P: („Martor”), ‘Izzóz („Tare”), Țaddq („Drept”), Țór („Stâncă”), Q":Äš („Sfânt”), Q"rÄ> („Aproape”), ’Ehyeh, gr. EgÀ eimi („Eu sunt”), agápQ („Iubire”), hQ aletheia („Adevărul”), ho didáskalos („Învățătorul”), etc. În general sunt substantive și adjective calificative, dar și expresii decupabile, non-coezive: numele coranice al-′aqq al-Mubn („Adevărul cel limpede”), al-’Awwal wa al-’!hir („Cel dintâi și Cel de pe urma”) și numele biblice Ri’šÄn wa ’AƒarÄn, gr. ho prÄÎtos kaì ho éschatos („Cel dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
noi și, de asemenea, să nu piardă legătura cu vechii penați, astfel încât, în final, să aibă de-a face nu atât cu o noutate absolută, cât cu o restaurare a familiarului pus sub eticheta, în fond falacioasă, dar liniștitoare, a adjectivului „nou”. Iată însă că, departe de a-i caracteriza numai pe exploratorii geografiei, dificultatea de a respira aerul prea tare al noului autentic i-a marcat foarte adesea și pe cei care și-au propus să traverseze timpul prezent în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
asemenea de cunoașterea a ceea ce este binele, înțelegem că este vorba de o căutare unificată, nu doar a ceea ce se consideră că este bine, ci a ceea ce este cu adevărat bine. Prin contrast, atitudinea pasională urmărește preeminența socială și onoarea. Adjectivul predicativ organizator devine „onorabil” sau „convenție”. Și în fine, atitudinile apetitive, cele mai lipsite de valoare, caută doar satisfacerea materială a dorințelor corpului, lucru posibil prin mijloace bănești. * Prin extrapolarea localului la universal, Platon va generaliza principiul oikeiopragiei la nivelul
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe ideea generării indivizilor, și tocmai degenerarea interioară a acestora ca urmare a expansiunii trupului antrenează schimbarea constituției; tocmai că strict asupra alterării omului dreptății se referă explicația „numerologică” a lui Platon, și oricâtă ironie s-ar aduna în acest adjectiv și comentariu, nu va fi poate destulă pentru a egala ignoranța cu care autoarea trece peste faptul că, de pildă, Aristotel pare a lua destul de în serios argumentul „numerologic” atunci când îi face o critică. Însă nu este vorba doar despre
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de personalitate sunt cele temperamentale. Ele se referă la nivelul energetic al acțiunii, la modul de descărcare a energiei și la dinamica acțiunii. De aceea, încercând să descriem pe cineva, vom putea utiliza, fără teama de a greși prea mult, adjective precum: energic, exploziv, rezistent, expansiv, rapid, lent și antonimele lor. În mod obișnuit, temperamentul se referă la dimensiunea energetico-dinamică a personalității și se exprimă atât în particularități ale activității intelectuale și afectivității, cât și în comportamentul exterior (motricitate și, mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
A symposium, University of California Press, Berkeley. Golann, S.E. (1962), „The creativity motive”, Journal of Personality, 30, pp. 588-600. Gordon, W.J.J. (1961), Synectics: The development of creative capacity, Harper Row, New York. Cough, H.G. (1979), „A creativity scale for the Adjective Check List”, Journal of Personality and Social Psychology, 37, pp. 1398-1405. Gniber, H. (1981), Darwin on man: A psychological study of scientific creativity, ediția a II-a, University of Chicago Press, Chicago (ediția originală: 1974). Gruber, H.E. (1988), „The evolving
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
persoană ești? (What Kind of Person Are You?) (Torrance și Khatena, 1970), studiile desfășurate la Institute of Personality Assessment and Research (Hall și MacKinnon, 1969; Helson, 1971; MacKinnon, 1965, 1975, 1978), dimensiunile specifice ale scorurilor la Lista de evaluare a adjectivelor (Adjectives Check List) (Domino, 1970, 1994; Gough, 1979; Smith și Schaefer, 1969) și Chestionarul de personalitate „16 PF” (Sixteen Personality Factor Questionnaire) (Cattell și Butcher, 1968, capitolul 15; Cattell, Eber și Tatsuoka, 1970). În urma analizei efectuate asupra cercetărilor care au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Hunt, Dubuque, IA. Dennis, W. (1956), „Age and productivity among scientists”, Science, 123, pp. 724-725. Dombroski, T.W. (1979), Creative problem-solving: The door to progress and change, Exposition, Hicksville, NY. Domino, G. (1970), „Identification of potentially creative persons from the Adjective Check List”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 35, pp. 48-51. Domino, G. (1994), „Assessment of creativity with the ACL: An empirical comparison of four scales”, Creativity Research Journal, 7, pp. 21-33. Dominowski, R.L., Dallob, P. (1995), „Insight and problem
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
students, Wiley, New York. Ghiselin, B. (1963), „Ultimate criteria for two levels of creativity”, în C.W. Taylor și F. Barron (eds.), Scientific creativity: Its recognition and development (pp. 30-43), Wiley, New York. Gough, H.G. (1979), „A creative personality scale for the Adjective Check List”, Journal of Personality and Social Psychology, 37, pp. 1398-1405. Gowan, J.C. (1971), „The relationship between creativity and giftedness”, Gifted Child Quarterly, 15, pp. 239-244. Gruiber, H.E. (1981), Darwin on man: A psychological study of scientific creativity, ediția a
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
A content analysis of 15,618 classical themes”, Psychology of Music, 12, pp. 3-16. Simonton, D.K. (1986a), „Biographical typicality, eminence, and achievement style”, Journal of Creative Behavior, 20, pp. 14-22. Simonton, D.K. (1986b), „Presidential personality: Biographical use of the Gough Adjective Check List”, Journal of Personality and Social Psychology, 51, pp. 1-12. Simonton, D.K. (1988a), „Creativity, leadership, and chance”, în R.J. Sternberg (ed.), The nature of creativity: Contemporary psychological perspective (pp. 386-426), Cambridge University Press, New York. Simonton, D.K. (1988b), Scientific genius
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
University Press, New York. Simonton, D.K. (1988b), Scientific genius: A psychology of science, Harvard University Press, Cambridge, MA. Simonton, D.K. (1994), Greatness: Who makes history and why, Guilford, New York. Smith, J.M., Schaefer, C.E. (1969), „Development of a creativity scale for the Adjective Check List”, Psychological Repots, 34, pp. 755-758. Snow, R.E., Yalow, E. (1982), „Education and intelligence”, în R.J. Sternberg (ed.), Handbook of human intelligence (pp. 493-585), Cambridge University Press, New York. Speedie, S.M., Treffinger, D.F., Houtz, J.C. (1976), „Classification and evaluation of
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
să răspundă la patru întrebări despre subiectul filmului. Spre deosebire de subiecții din grupurile de control (selectați în funcție de abilități motorii, sex, vârstă, mediul etnico-lingvistic), în propozițiile lor, subiecții care au suferit comisurotomii au întrebuințat puțini termeni cu încărcătură afectivă. Ei au utilizat „adjective cu moderație, dovedind un limbaj comun, detașat, tern, lipsit de culoare și expresivitate” (Hoppe și Kyle, 1990, p. 151). De asemenea, ei „nu au fost dispuși să își exprime fanteziile, să inventeze sau să interpreteze simbolurile”, ci erau preocupați de
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
luni și ambele alfabete la optsprezece luni... Când avea 2 ani și jumătate, a citit o cărticică, Cobwebs to Catch Flies, și înainte de a împlini 3 ani știa să semneze.” (Cox, 1926, pp. 41-42) La 4 ani cunoștea toate substantivele, adjectivele și verbele active din latină, făcea adunări și înmulțiri, deslușea texte în limba franceză și putea să spună cât este ceasul. La 5 ani dădea citate din Walter Scott. La 6 ani era familiarizat cu Iliada și Odiseea. La 7
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
arhitecți și de membrii echipei SUA care a escaladat Everestul; Barron s-a ocupat de ofițeri din forțele aeriene ale SUA, directori administrativi, actori și scriitori; Helson a studiat matematicieni de ambele sexe; Gough a studiat cercetători și a validat Adjective Check List și California Psychological Inventory (Inventarul psihologic California), pe parcursul unui mare număr de studii. Tabelul 13.1 Valorile estimative ale IQ-ului în funcție de ocupație, conform lui Cox (1926) Grupul Numărul Procentul Valoarea estimativă corectată a IQ-ului Filosofi 22
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
pentru comunicarea în scris propune: Folosiți cuvinte și fraze simple! Folosiți cuvinte scurte și familiare! Folosiți pronumele personal ori de câte ori este posibil la persoana a doua (tu, Dv.)! Folosiți ilustrațiile, graficele, exemplele! Alcătuiți fraze și paragrafe scurte! Folosiți verbe active! Economisiți adjectivele! Exprimați ideile logic și în mod direct! Eliminați cuvintele care nu sunt necesare! În ultimii ani răspândirea e-mailului (a poștei electronice) ca instrument de comunicare în cadrul organizației este tot mai accentuată. Austin - Smith (1998) consideră că e-mailul este forma ideală
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mă face să consider ca o impunătoare realizare în proza noastră actuală Dicționarul ideilor literare al lui Adrian Marino, iar pe autor drept un excepțional prozator. Stilul său în acest Dicționar e suplu, exact, riguros, nuanțat și precis. Toate aceste adjective le-am înșirat aici, în această ordine, cu deplină chibzuială. Lectura acestei mari opere e delectabilă și stimulatoare. Fiecare subiect e tratat cu un scrupul exhaustiv, fără a omite nici o latură, nici un aspect, nici o nuanță, nici o cută cât de infimă
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
a-mi exprima părerea În legătură cu autori care cunosc textele pe care le-au scris și care sunt, În plus, critici cu experiență, În măsură să evalueze În ce măsură le-am citit cu adevărat și dacă scornesc sau nu povești. „Ambiguu” este adjectivul care se potrivește cel mai bine pentru a caracteriza cuvântările publice ținute de cele două personaje din Ferdinaud Céline, celebrul roman polițist al lui Pierre Siniac. Invitați, În primele pagini ale cărții, la o emisiune literară de televiziune, Dochin și
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
și mine, de partea comuniștilor, și nu a radicalilor. În candida sa intervenție, Natalia face o semnificativă nelegiuire lingvistică (este o scriitoare, ceea ce înseamnă că pentru ea această temă este pertinentă fără restricții). Ea folosește, referindu-se la raportul homosexual, adjectivul murdar, adică adjectivul folosit mereu, sistematic, mecanic în articolele canaliilor din toată presa italiană, ea dovedindu-se prin aceasta întru totul o adeptă a lui De Marsico. Această banală și deci vulgară ură antihomosexuală a Nataliei mi se pare că
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
partea comuniștilor, și nu a radicalilor. În candida sa intervenție, Natalia face o semnificativă nelegiuire lingvistică (este o scriitoare, ceea ce înseamnă că pentru ea această temă este pertinentă fără restricții). Ea folosește, referindu-se la raportul homosexual, adjectivul murdar, adică adjectivul folosit mereu, sistematic, mecanic în articolele canaliilor din toată presa italiană, ea dovedindu-se prin aceasta întru totul o adeptă a lui De Marsico. Această banală și deci vulgară ură antihomosexuală a Nataliei mi se pare că atentează grav la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu mai trebuie să ne temem - cum pe bună dreptate ne temeam odinioară - că nu discredităm suficient sacrul sau că avem o inimă. 1 februarie 1975. Articolul despre licurici 1tc "1 februarie 1975. Articolul despre licurici1" „Distincția dintre fascism ca adjectiv și fascism ca substantiv datează, nici mai mult, nici mai puțin, de pe vremea ziarului Il Politecnico 2, adică din perioada imediat următoare războiului...” Astfel începe o intervenție a lui Franco Fortini 3 despre fascism (L’Europeo, 26 decembrie 1974), pe
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o mare îndeletnicire a omului. Iar Penna, la rândul său, este un mare literat. Dar prefer să-mi las în suspans analiza privitoare la emoția pe care această carte mi-a provocat-o printr-un caracter poetic simplu aproape evident (adjective ce precedă substantivele, câteva inversiuni, excluderea cuvintelor prozaice, folosite doar în câteva cazuri, dintr-o neașteptată nevoie de realism sau de expresionism): ea îl lasă pe cititor rănit de arsura lacrimilor, deși nu este sentimentală nici un moment. Tempo, 10 iunie
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]