KorAP: Find »[drukola/base=adopție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...632 >

15,776 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391

măsură, preocuparea proprie de a se informa, în perioada pre-adopție, despre diferite dimensiuni ale acestui proces. În tabelul 5.9 identificăm, potrivit mediilor, o preocupare medie-scăzută, de a se informa despre serviciile de suport (M=2,09), respectiv despre implicațiile adopției pentru copiii adoptați și părinții adoptatori în general (M=2,11). Este important și poate îngrijorător de constatat că, preocuparea pentru aceste categorii de informații este total absentă în unele cazuri. Astfel, 13,8% dintre părinții adoptatori declară că nu

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de constatat că, preocuparea pentru aceste categorii de informații este total absentă în unele cazuri. Astfel, 13,8% dintre părinții adoptatori declară că nu s-au informat deloc despre particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți copii în procesul și în urma adopției, 33,3% nu s-au informat despre particularități/riscuri/dificultăți întâmpinate de alți părinți adoptatori, iar 28,9% nu s-au informat despre serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare. Dacă obținerea unor informații generale a intrat foarte puțin în preocuparea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au informat despre serviciile de suport destinate familiilor adoptatoare. Dacă obținerea unor informații generale a intrat foarte puțin în preocuparea de informare a părinților, identificăm un interes mai mare manifestat de părinți de a se informa despre acele aspecte ale adopției care-i interesau în mod direct: părinții biologici ai copilului adoptat (M=2,59), procedura de adopție (M=2,98) și caracteristicile copilul pe care urmau să-l adopte (M=3,01). Dintre datele referitoare la copilul adoptat, cele pentru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
puțin în preocuparea de informare a părinților, identificăm un interes mai mare manifestat de părinți de a se informa despre acele aspecte ale adopției care-i interesau în mod direct: părinții biologici ai copilului adoptat (M=2,59), procedura de adopție (M=2,98) și caracteristicile copilul pe care urmau să-l adopte (M=3,01). Dintre datele referitoare la copilul adoptat, cele pentru care s-a manifestat cea mai mare preocupare au făcut referire la starea de sănătate (M=3

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
informație care a prezentat mai puțin interes din partea adoptatorilor a fost motivul pentru care copilul nu a putut fi crescut în familia biologică (M=2,01). Tabelul 5.9 Preocuparea pentru informare Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,11 2,98 3,01 2,59 2,09 Abatere standard 0,78 0,91 0,59 0,96 0,26 Minimum 1 1 1 1 1 Maximum

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
31,4%), lucrări tipărite (22,2%), lucrări în format electronic (11,1%), specialiști din ONG-uri (4,4%). B. Suficiența informațiilor. Este interesant de constatat că, deși au manifestat o preocupare medie-scăzută de a se informa pentru multe aspecte ale adopției, majoritatea părinților adoptatori evaluează informația ca fiind, în general suficientă. Media per total este de 2,85, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Cea mai mare

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
suficientă. Media per total este de 2,85, pe o scală de la 1 la 4, unde 1 semnifică în foarte mică măsură, iar 4 în foarte mare măsură. Cea mai mare cantitate de informații primită face referire la metodologia de adopție, media fiind de 3,32, iar cea mai puțină informație face referire la serviciile de suport, cu o medie de 2,6, respectiv la părinții biologici ai copilului adoptat, media fiind de 2,59 (vezi Tabelul 5.10). Tabelul 5

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
referire la serviciile de suport, cu o medie de 2,6, respectiv la părinții biologici ai copilului adoptat, media fiind de 2,59 (vezi Tabelul 5.10). Tabelul 5.10 Suficiența informațiilor Despre copii și părinți în general Despre metodologia adopției Despre copilul adoptat Despre părinții biologici Despre serviciile de suport Medie 2,86 3,32 2,87 2,59 2,60 Abatere standard 0,78 0,91 0,59 0,96 0,26 Minimum 1 1 1 1 1 Maximum

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
59 2,60 Abatere standard 0,78 0,91 0,59 0,96 0,26 Minimum 1 1 1 1 1 Maximum 4 4 4 4 4 C. Corectitudinea informațiilor primite. Deși majoritatea apreciază pozitiv cantitatea de informație primită anterior adopției, atunci când au fost întrebați despre corectitudinea informației referitoare la situația copilului adoptat, un procent mare, 42,2%, dintre părinții adoptatori au evaluat-o ca fiind în mică și foarte mică măsură corectă. D. Raportarea realității la expectanțe. Corectitudinea/lipsa de

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
așteptat ei. Tot același procent consideră că, problemele de sănătate și de dezvoltare ale copilului au fost supraevaluate de specialiști, și la rândul lor s-au așteptat să regăsească la copilul adoptat probleme mai grave decât a prezentat în momentul adopției și ulterior (vezi Tabelul 5.11). Tabelul 5.11 Starea de sănătate psiho-fizică, abilitățile de învățare ale copilului și expectanțele părinților Raportat la informațiile primite din partea specialiștilor problemele copilului au fost: (%) Raportat la expectanțele dumneavoastră problemele copilului au fost: Mult

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
26,9 23,1 23,1 5.4.2 Resursele sociale În ceea ce privește resursele sociale, ne-au interesat următoarele aspecte: A. încrederea pe care părinții adoptatori o investesc în diferite persoane/grupuri pentru a le solicita sprijinul în problemele legate de adopție; B. măsura în care au primit suport din partea diferitelor categorii de persoane/grupuri; C. accesibilitatea, nevoia și accesarea serviciilor sociale. A. Încrederea. Încrederea interpersonală a părinților adoptatori a fost măsurată pe scale în patru trepte, unde 1 semnifică în foarte

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
de profesioniști (M=2,53). Ca și la capitolul încredere, cele care conferă cel mai mic suport sunt grupurile formate din alți părinți adoptatori (M=1,98). Tabelul 5.13 Suportul de care au beneficiat părinții adoptatori în procesul de adopție Medie Abatere standard Min. Max. Suport din persoanelor apropiate 2,96 1,18 1,00 4,00 Membrii familiei extinse 3,07 1,19 1,00 4,00 Prieteni 2,84 1,16 1,00 4,00 Suportul primit din partea

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
se pot confrunta și a importanței informării pentru a preîntâmpina acești factori de risc. Atât respingerea diferențelor cu bună știință, cât și lipsa de conștientizare a nevoii de informare trebuie să reprezinte un semnal de alarmă pentru practicienii din domeniul adopției, care trebuie să insiste pe nevoie de informare și de pregătire a părinților. Este necesar să găsească resurse de informare multiple, adecvate fiecărui adoptator sau cuplu de adoptatori. Întâlnirile din perioada pre-adopției, organizate în cadrul DGASPC nu sunt întotdeauna suficiente pentru

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
ar putea reduce semnificativ riscul expectanțelor eronate. Așa cum prezentam în partea teoretică a lucrării, o serie de studii au arătat că, expectanțele eronate determină sentimente de frustrare 333 și de copleșire 334 părinților adoptatori și chiar riscul de eșec al adopției. Lipsa de informare este asociată nu numai cu expectanțe eronate, ci și cu o necunoaștere a serviciilor. Aproape un sfert dintre adoptatori nu răspund la întrebările referitoare la serviciile sociale destinate lor și copiilor adoptați, non-răspunsurile asociindu-se cu lipsa

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
vom testa ipotezele 2 și 3 formulate în subcapitolul 5.2.2. În acest scop am recurs la analiza de asocieri bivariate. Asociind variabilele dimensiunii resurselor informaționale cu expectanțele părinților adoptatori constatăm următoarele: preocuparea părinților de a se informa despre adopție și diferitele aspecte implicate de acest proces nu influențează confirmarea sau infirmarea expectanțelor, în schimb insuficiența informațiilor primite din partea practicienilor se asociază semnificativ cu expectanțe eronate din partea părinților. Prin urmare ipoteza trei este doar parțial confirmată. Tabel 5.15 Suficiența

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
097 -.462* .007 Comportamentale -.029 -.396 -.094 Pentru testarea ipotezei a doua au fost construite o serie de scheme care indică asocierile semnificative dintre prezența anumitor probleme de sănătate psiho-fizică, respectiv forme de protecție de care a beneficiat copilul anterior adopției și percepția părinților asupra resurselor și asupra propriilor expectanțe raportat la experiența trăită și la datele furnizate de practicieni. Părinții care au adoptat copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
adopției și percepția părinților asupra resurselor și asupra propriilor expectanțe raportat la experiența trăită și la datele furnizate de practicieni. Părinții care au adoptat copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție și implicațiile ei asupra copiilor și familiilor adoptatoare în general sunt insuficiente. Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
copii cu tulburări de comportament, consideră că informațiile primite despre copilul adoptat, respectiv informațiile generale despre adopție și implicațiile ei asupra copiilor și familiilor adoptatoare în general sunt insuficiente. Totodată informația care le-a fost transmisă despre copilul adoptat anterior adopției este apreciată mai degrabă ca fiind incorectă. Așa cum era de așteptat, în situația în care informația este apreciată ca insuficientă și incorectă, identificăm și expectanțe neîndeplinite ale părinților adoptatori. Figura 5.2 Resurse și expectanțe pentru familia copilului cu tulburări

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
și a limbajului reprezintă un alt factor semnificativ de stres pentru părinții adoptatori. Ca și părinții ai căror copii prezintă tulburări de comportament, aceștia consideră că nu au fost suficient de bine informați. Pe lângă nevoia de informații generale despre implicațiile adopției și informațiile specifice despre copilul adoptat, identificăm în cazul acestora și nevoia de informații suplimentare despre părinții biologici. Și în acest caz, problemele medicale și psihologice prezentate de copil sunt apreciate de părinți ca fiind mult mai grave raportat la

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale. Reprezentare grafică a asocierilor dintre variabile 338 Părinții ai căror copii prezintă întârzieri în dezvoltarea fizică și probleme medicale, semnalează insuficiența informațiilor referitoare la copilul adoptat, și referitoare la implicațiile generale ale adopției. Totodată gravitatea problemelor manifestate de copil depășesc atât propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul adoptat și servicii

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
propriile lor așteptări, cât și estimările practicienilor. Referitor la resursele sociale, părinții adoptatori indică lipsa suportului formal necesar, dar și o nevoie mai mare de servicii medicale pentru copilul adoptat și servicii de pregătire mai adecvată a părinților adoptatori anterior adopției. Părinții ai căror copii prezintă tulburări emoționale consideră că, aceste probleme sunt mai grave decât au fost ele prezentate de specialiști, au nevoie și totodată accesează servicii psihologice și de recuperare destinate copilului. Figura 5.5 Resursele și expectanțele părinților

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
au fost protejați în centre de plasament consideră ca fiind necesare serviciile de pregătire pre-adopție, dar și de consiliere parentală post-adopție. De asemenea identificăm în cazul lor o nevoie mai mare de a fi informați la nivel general despre implicațiile adopției, informație pe care o considerau în momentul studiului ca fiind insuficientă. Insuficient este evaluat și suportul informal primit în procesul de adopție. Referitor la caracteristicile copilului, consideră că, problemele copiilor adoptați din centre de plasament sunt mai grave decât le-

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
asemenea identificăm în cazul lor o nevoie mai mare de a fi informați la nivel general despre implicațiile adopției, informație pe care o considerau în momentul studiului ca fiind insuficientă. Insuficient este evaluat și suportul informal primit în procesul de adopție. Referitor la caracteristicile copilului, consideră că, problemele copiilor adoptați din centre de plasament sunt mai grave decât le-au fost prezentate de specialiști, respectiv mai grave decât s-au așteptat. În cazul părinților ce au adoptat copii care au beneficiat

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
consideră că, problemele copiilor adoptați din centre de plasament sunt mai grave decât le-au fost prezentate de specialiști, respectiv mai grave decât s-au așteptat. În cazul părinților ce au adoptat copii care au beneficiat de plasamente multiple anterior adopției, lipsa de resurse sociale și informaționale pare a fi mai accentuată decât în cazul părinților care au adoptat copii din centrul de plasament. Astfel părinții consideră că nu au primit suficiente informații despre copilul adoptat și părinții biologici, nu au

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
în cazul copiilor care au beneficiat de protecție în centre de plasament sau au beneficiat de forme multiple de protecție. Categoriile de servicii de care consideră că au nevoie și evaluarea suficienței suportului formal și informal primit în procesul de adopție diferă în funcție de problemele sau istoricul de plasament al copilului. Acestea fiind rezultatele concluziona că, ipoteza doi se confirmă. Figura 5.7 Resursele și expectanțele părinților ai căror copii au fost în centru de plasament anterior adopției. Reprezentare grafică a asocierilor

Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]