175,612 matches
-
atitudinile pe care le evocă fac, de la un punct încolo, o varză de toată frumusețea (i-a spus-o și Pleșu). În ce mă privește, mă despart de autorul scrisorii în trei puncte, care mi se par importante: 1. Tamás adoptă în considerațiile sale despre intelectualii români de ieri și de azi, despre regimul Ceaușescu și despre tragicomica ascensiune a lui Vadim în alegerile recente o perspectivă de stînga, pe care n-ar fi cinstit să i-o reproșez, dacă nu
G.M. Tamás față cu reacțiunea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16366_a_17691]
-
așa-numita moldovenească, stîrnind valuri de naționalism de o parte și de alta a Prutului, cu efecte deocamdată greu de anticipat. Toate acestea ar putea da apă la moara forțelor politice iresponsabile din România, dacă guvernul de la București nu va adopta o atitudine limpede față de aceste probleme. Din acest punct de vedere, se pare că Bucureștiul ar trebui să reflecteze la politica Budapestei față de maghiarii de peste graniță, dat fiind faptul că românii din Republica Moldova care au optat pentru România și pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16364_a_17689]
-
și psiholingvistică, psihologică, semiotică șí sociologică sau chiar multidisciplinare complexe. Poate că, din acest punct de vedere, în centrul atenției ar trebui să stea conceptul de C ca instrument de comunicare. (Între altele, de aceea șí consider că s-a adoptat, în limba română, în mod greșit termenul de calculator, care, prin precizarea inclusă în română, îndreaptă direct știința axată pe C spre aspecte strict cantitative sau pur "tehnice"; aș menționa, cu acest prilej, că s-a evitat termenul de C
Compiuterul și omul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16357_a_17682]
-
aspri, mângâierile stereotipe ale unui bărbat, ca să nu mai vorbim despre eternele aranjamente pentru ceea ce bărbații numesc "pace" și pe care eu o numesc lașitate?" În același fel gândește și Lăură, dar în termeni și mai categorici, impunându-si să adopte o etică a refuzului: "...mi-am făgăduit odată că niciun bărbat nu va mai exista în viața mea, pentru că îmi revin după o boală grea, pentru că sunt sătula de monotonia iubirilor mele oferite unor bărbați incapabili să le aprecieze (...) am
Laura si Chloé by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16447_a_17772]
-
de a afirma că n-a spus ce a spus, pentru a nu îngreuna negocierile guvernului cu instituțiile financiare internaționale. Nici în perioada '90-'96 spontaneitatea n-a fost punctul forte al președintelui Iliescu. În prezent însă acesta nu mai adoptă vechea sa atitudine, de a găsi și justificări unor spuse care erau preluate de agențiile internaționale de presă ca dovezi că nu s-a dezbărat de vechile sale convingeri comuniste. Ion Iliescu preferă să se contrazică, nu atît pentru a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16442_a_17767]
-
intelectuală românească, o femeie frumoasă și dezinvoltă, fără pic de pudibonderie. Ajunsă în Suedia, ea reușește să rămînă într-o lume culturală la fel de elevată, chiar dacă străină, învață suedeza pînă la a scrie literatură în această limbă nu tocmai prietenoasă și adoptată cu mari greutăți. E o învingătoare, o amazoană, după cum spune ea însăși. Plecată aparent definitiv din țară, ea întreține legătura cu mulți dintre scriitorii români, le facilitează călătorii, îi găzduiește (Breban, Țoiu), le urmărește comportamentul nu întotdeauna elegant. Comentează cu
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
singur personaj, un hiperpersonaj, de fapt, acaparează discursul; ca formulă stilistică, "narațiunea subiectivă" ar oferi totodată și "un răspuns ontologic la problemele unei realități în derivă". În Adio, Europa!, roman politic scris, de asemenea, în anii '80, Ion D. Sîrbu adoptă tocmai această formulă a narațiunii subiective, a "autoficțiunii" (S. Doubrovsky), fapt semnificativ pentru situarea ontologică a scriitorului în raport cu lumea narată. Singurul punct de vedere creditabil din acest roman aparține naratorului-personaj (Desiderius Candid), celelalte personaje având doar rolul unor parteneri ideali
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
cunoscător al literaturii române, volumul de memorii Timpul ce ni s-a dat de Annie Bentoiu este o revelație. Clarviziunea memorialistei, talentul ei literar de mare clasă și mai ales noblețea - de neîntâlnit în societatea noastră de azi - a atitudinii adoptate în judecarea faptelor trecutului au ceva neverosimil. La fel de surprinzătoare au mai fost, la vremea apariției lor, doar jurnalele și evocările semnate de Jeni Acterian, Mihail Sebastian, Petre Pandrea și Ion Ioanid. Jeni Acterian, Mihail Sebastian și Petre Pandrea au murit
Annie Bentoiu își amintește... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16481_a_17806]
-
american a creierelor europene), scriind și publicînd volume concepute direct în limba engleză (chiar dacă sintaxa rămîne inevitabil germană...). Wolfgang Iser a devenit un nume aproape american în ultimii ani, nu pentru că ar locui permanent pe Noul Continent, ci pentru că a adoptat și adaptat un profil intelectual american, așa cum există el în momentul de față. Cea mai recentă evoluție a preocupărilor sale constă în abordarea problemei trans-culturalității din perspectiva unei hermeneutici modificate și generalizate atît ca metodă, cît și ca arie de
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
cele din urmă unor entități incomensurabile, precum Dumnezeu. A interpreta înseamnă, pentru Iser, a reflecta asupra unui fenomen care e fundamentalmente diferit de ceea ești, știi, trăiești tu, a căuta să înțelegi această alteritate în suficientă măsură încît să o adopți și să o faci funcțională în propriul tău orizont cultural și mental, în propria ta experiență. Interpretarea devine, astfel, o variantă de traducere, pentru că, interpretînd, transpun ceva în altceva. Între cei doi termeni care intră în ecuația intepretării-traducere există inițial
O antropologie a interpretării by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16494_a_17819]
-
nu s-a verificat întocmai. Și, important, ediția se intitula, tot polemic, Poezii complecte. Dar nu se înregistrează, consultînd-o atent și comparativ, decît cîteva completări, nu toate semnificative, iar textul era doldora de greșeli de tipar. Și nici nu se adopta, cum voia să spună prefața, un criteriu cronologic pentru organizarea sumarului. Apoi editorul, eliminînd prefața, a abandonat-o în grija editorilor (frații Șaraga) care au desfigurat-o rău de tot. Apoi, în 1894, intervine Matei Eminovici (semna tot Eminescu) care
Cum a fost editat Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16487_a_17812]
-
România Mare, politica lui CV Tudor drept "tactica țigăncii la atac". O generalizare care, pentru un ziarist democrat, cum se crede Ion Cristoiu, era cu totul ne la locul ei. Multe sînt țigăncile care nici în coșmarurile lor nu ar adopta tactica lui C.V. Tudor, pe care le-o atribuia Ion Cristoiu aceea de ridicare a poalelor în cap și de insultare a conlocutorului înainte ca acesta să deschidă gura. Dacă Ion Cristoiu, apărător al democrației, ar fi înțeles că și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16529_a_17854]
-
pe c-r." O veche promisiune de Crăciun Cornel Nistorescu a fost în ultimii ani un editorialist care a putut părea și a și fost altcumva decît confrații săi care, în permanență, au făcut și politică și gazetărie. Nistorescu a adoptat postura editorialistului prodemocrat și de bun simț, postură în care n-a fost iertător nici cu greșelile puterii, nici cu cele ale opoziției. El a tras lovituri usturătoare cam tuturor partidelor mai importante de pe planșeul parlamentarismului. Iată însă că Nistorescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16547_a_17872]
-
înlocuită cu alta, în pofida libertății de exprimare și a contextului radicalizat de după 1989. Ion Simuț are în vedere cinci cauze ale rezistenței vechii ierarhii de valori. Cauza la care m-am oprit eu este cea de-a treia, din perspectiva adoptată în articolul din Familia. Nu știu dacă e și o ordine de importanță. Presupun că nu. Totuși cauza esențială aceasta este. în privința celorlalte, putem discuta. Cu altă ocazie.
Despre revizuiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16568_a_17893]
-
compozițiile pe teme biblice, mitologice sau legendare: Stâncile strig´Amin, Sfântul Augustin, Îngerul păzitor, David și Goliat și nu prea multe altele, unele traduceri sau prelucrări. Poemul Îngerul morții pare să aibă ceva din atmosfera eminesciană din Strigoii. Lupii țiganului adoptă genul anecdotic, într-o narațiune cu puțin umor, dar fără spirit. Spectacolul verbal nu are încă ritm, culoare și ingeniozitate. Două lungi balade populare (Draga mamei și Blăstăm de mamă) au funcția unui racord la sursele folclorice. Timide sunt notațiile
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
Lawrence Durrell, pe Iris Murdoch, și acum pe Saul Bellow. în Ravelstein, ultimul și cel de-al treisprezecelea roman al său (să fie 13 o cifră fatidică?), Bellow spune prin cuvintele personajului Chick, una dintre ipostazierile sale: "De mult am adoptat hotărîrea de a muri de moarte naturală, ca tot omul. La viața mea am văzut mulți oameni murind, așa încît sînt pregătit. Poate că am țesut prea multă ficțiune în jurul gropii - frigul și umezeala din mormînt. Poate că am imaginat
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
Lawrence Durrell, pe Iris Murdoch, și acum pe Saul Bellow. în Ravelstein, ultimul și cel de-al treisprezecelea roman al său (să fie 13 o cifră fatidică?), Bellow spune prin cuvintele personajului Chick, una dintre ipostazierile sale: "De mult am adoptat hotărîrea de a muri de moarte naturală, ca tot omul. La viața mea am văzut mulți oameni murind, așa încît sînt pregătit. Poate că am țesut prea multă ficțiune în jurul gropii - frigul și umezeala din mormînt. Poate că am imaginat
S-a stins și Saul Bellow by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11825_a_13150]
-
51 și 87). E diminuat, chiar neutralizat, accentul ardelenesc, remarcat de G. Călinescu în coloratura lexicală a poeziei coșbuciene. Versificația ușoară construiește o poezie a elogiului solar, a muncilor câmpului, o poezie a celebrării naturii și a anotimpurilor. Uneori e adoptat modelul folcloric, ca într-un fel de invocație sau descântec: "Ieși, sfântule soare!/ Ieși din închisoare!/ De ne adu zorile,/ Cu privighetorile,/ ?i-ncălzește florile!/ Ieși din nor, de după nor!/ Dă verdeață luncilor!/ Loc de joc copiilor!" (Cântecul soarelui, p.
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
în biserică!), Ovidiu Pecican face într-adevăr figura unui "rebel". Organizîndu-și atitudinea, cultivînd-o oarecum metodic (se declară, chiar din titlul volumului de care ne ocupăm în rîndurile de față, "rebel fără pauză"), d-sa s-a "descentralizat" progresiv, adică a adoptat mișcarea centrifugă a inadaptabilului, opusă celei centripete a oportuniștilor de diverse spețe, care, chiar dacă au avut o inițială perioadă de vag "curaj", s-au grăbit a se apropia de presupusul centru dispensator nu doar de rîvnite elogii, ci și de
Cine este Ovidiu Pecican? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11858_a_13183]
-
gesturile în favoarea partizanilor trebuie azi, în România, reduse la minimum. La fel și orgoliile personale. După căderea lui Nero la Roma a devenit principe un reprezentant al aristocrației senatoriale, Galba. Bătrân, el a crezut că se va impune dacă va adopta un tânăr strălucit care să-i succeadă la domnie. Istoricul Tacitus îi atribuie cu această ocazie un discurs din care citez acele pasaje care-și păstrează și azi actualitatea: "Augustus și-a căutat succesorul în familia sa, eu în stat
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
afirmări atât de elevate ale umanismului" conchide Guido Paduano. Cu nu mai puțină știință, Franco Serpa caută rădăcinile preelenice ale mitului lui Oedip urmărindu-i evoluția de la prima mențiune, prin straturile succesive ale memoriei, până la forma dată de Sofocle, cea adoptată de civilizația noastră. Contestând majoritatea lecturilor acceptate - nu este o dramă a destinului ("confuză idee romantică"), nu e spectacolul persecuției divine a unui vinovat neștiutor ("definiție existențialistă") - autorul, amintind că Sofocle a fost un poet profund religios, încheie cu un
Un veritabil simpozion by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11914_a_13239]
-
că vreme de peste 40 de ani (1950-1990) lumea a trăit sub norii întunecați ai unui posibil dezastru nuclear mondial. Știm prea bine că arme nucleare continuă și azi să existe: în schimb, pericolul lor a scăzut radical de îndată ce posesorii au adoptat forme de funcționare cît de cît democratice. Recurgînd la opțiunea a treia, era limpede că vor fi dificultăți. O seamă întreagă de guverne sau de electorate (fie ele chiar nominal aliate) erau categoric opuse: fie din teama neîndreptățită a hegemoniei
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
varianta mai "subtilă" a comunismului) a fost, da, inventată în America, dar că acolo a rămas o simplă parte a dialecticii politice, a dezbaterilor și încleștărilor pururi vii și energice ale comunității: cu răul și cu bunul ei. în schimb, adoptată rigid în Europa, transformată în literă de lege, urmată orbește, a dus la inadmisibile deformări ale juridicului, la mărginiri ale democrației cu care această parte de lume vrea să se laude, la grave derapări ideologice: Europa pare îngrozită de flămînzi
Argument în favoarea administrației Bush by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Journalistic/11865_a_13190]
-
i se adresează și a celui prin intermediul căruia vorbeste; nu uită nici o clipă mijlocul de comunicare, are știința dozării - știe cât să spună (de obicei nu mai mult, dar nici mai putin decât trebuie) și mai ales cum să spună, adoptând un stil colocvial deopotrivă brutal și rafinat, implicându-l pe cititor, fără a friza spectaculosul ieftin și fiind foarte expresiv ca povestitor. Remarcabilă este și analiza concisă, pătrunzătoare și judecata de valoare, fără a se risca un ton sau o
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
care se îndreaptă acum PSD-ul nici măcar nu e una croită după chipul și asemănarea actualului Iliescu. Pentru că, oricât l-aș huli - și îl hulesc - există o evidentă evoluție a ideilor sale politice. Modelul pe care e nevoit să-l adopte e unul reprezentat mai degrabă de Cozmâncă și Miki șpagă, adevărații păzitori ai templului bolșevismului românesc, decât de el însuși. Situația e atât de grețoasă încât Iliescu a devenit scutierul propriilor slugi! El intuiește că-și va putea păstra neatinse
Rebelii de carton by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11944_a_13269]