47,999 matches
-
a le decela pe cele pur administrative de cele judiciare, cele statuate de instanța de contencios constituțional cu privire la soluțiile tranzitorii instituite prin Legea nr. 71/2011 sunt incidente și în cazul normelor propuse prin inițiativa legislativă, cu consecința că adoptarea unor soluții legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispozițiilor Constituției, echivalează cu încălcarea, de către legiuitor, a obligației constituționale rezultate din art. 147 alin. (4). Invocă, în acest sens, cele statuate în jurisprudența Curții Constituționale referitoare
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
cauză instituie, de asemenea, o soluție legislativă cu caracter temporar - „(2^1) Până la data intrării în vigoare a reglementării prevăzute la alin. (1) (...)“ - (respectiv organizarea, funcționarea și atribuțiile instanței de tutelă și de familie, prin legea privind organizarea judiciară s.n.), adoptarea legii criticate, în lipsa înființării instanței de tutelă, echivalează cu preluarea unei soluții legislative constatate în precedent ca fiind neconstituțională (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 4 februarie 2016, paragraful 25). Prin urmare, această conduită a legiuitorului constituie de plano o premisă de admitere a obiecției de neconstituționalitate, dat fiind faptul că, prin adoptarea unei soluții legislative similare cu cea constatată, în precedent, ca fiind contrară dispozițiilor Constituției, legiuitorul și-a încălcat obligația constituțională rezultată din art. 147 alin. (4) referitor la caracterul general obligatoriu al deciziilor instanței constituționale. ... 27. În jurisprudența sa, Curtea
DECIZIA nr. 18 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253134]
-
le revin; ... k) implicațiile bugetare și sursele de finanțare - estimarea resurselor financiare necesare și identificarea surselor de finanțare necesare implementării acțiunilor strategiei; ... l) implicațiile asupra cadrului juridic - descrierea impactului strategiei asupra actelor normative în vigoare și propunerea de modificări sau adoptarea de noi acte normative pentru punerea în aplicare a măsurilor prevăzute în strategie. ... (2) Strategiile sunt însoțite de o anexă care conține un plan de acțiune - defalcat pe acțiuni, instituții responsabile, perioade de implementare, rezultate așteptate și indicatori de monitorizare
METODOLOGIE din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253159]
-
și (2) din Constituție privind rolul Parlamentului și, respectiv rolul Guvernului, deoarece Guvernul s-a substituit Parlamentului, legiferând în locul acestuia într-un domeniu supus în mod exclusiv atribuțiilor senatorilor și deputaților. Totodată, se invocă jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia adoptarea ordonanțelor de urgență numai în scopul contracarării unei măsuri de politică legislativă este neconstituțională. ... 22. Se mai susține că este încălcat și art. 1 alin. (5) din Constituție privind principiul previzibilității și accesibilității legii, deoarece pensionarul nu este în măsură
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
la modul general, în Preambulul acestui act normativ se invocă principiul echității și principiul egalității, prin emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a creat o mare inechitate între categoriile de pensionari. Totodată, Guvernul nu a motivat urgența adoptării actului normativ criticat. ... 26. Se mai susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 s-a adoptat fără să se țină cont de atenționările din avizul Consiliului Legislativ (referitoare la nemotivarea urgenței și la neînsoțirea proiectului de avizul de
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
privind rolul Guvernului, art. 108 alin. (3), potrivit căruia ordonanțele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele și în condițiile prevăzute de aceasta, art. 115 alin. (1), (4) și (6) privind delegarea legislativă și condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și art. 118 privind forțele armate. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 - Obligația de a respecta drepturile omului, ale art. 14 - Interzicerea discriminării, ale art. 17 - Interzicerea abuzului de drept, ale art. 18
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 63 din 8 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 27 februarie 2017, paragrafele
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens, a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale“. ... 60. În ceea ce privește criticile de
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
și ale art. 118 privind forțele armate din Constituție, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauza de față. ... 69. În final, Curtea observă că, întrucât nu a fost reținută afectarea vreunui drept sau a vreunei libertăți fundamentale, prin adoptarea art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, au fost respectate dispozițiile art. 115 alin. (6) din Constituție. ... 70. Referitor la completarea excepției de neconstituționalitate, depusă la Curtea Constituțională ulterior sesizării sale prin încheierile instanțelor judecătorești, completare prin
DECIZIA nr. 844 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252656]
-
poate compromite ordinea și disciplina din aeronavă, recunoscând dorința mai multor state de a se ajuta reciproc în limitarea comportamentelor indisciplinate și restabilirea ordinii și disciplinei la bord, având în vedere că, pentru a putea răspunde acestor preocupări, este necesară adoptarea unor dispoziții pentru amendarea Convenției referitoare la infracțiuni și la anumite alte acte săvârșite la bordul aeronavelor, semnată la Tokyo la 14 septembrie 1963, au convenit asupra dispozițiilor care urmează: Articolul I Acest protocol amendează Convenția referitoare la infracțiuni și
PROTOCOL din 13 decembrie 2019 () [Corola-llms4eu/Law/253179]
-
Consiliului din 16 aprilie 2014 privind studiile clinice intervenționale cu medicamente de uz uman și de abrogare a Directivei 2001/20/CE, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 536/2014, act normativ cu aplicabilitate directă în toate statele membre, având în vedere necesitatea adoptării de urgență la nivel național a dispozițiilor legale prin care să se creeze cadrul normativ, mecanismele administrative și instrumentele adecvate în scopul implementării eficiente a Regulamentului (UE) nr. 536/2014, în considerarea prevederilor art. 99 al doilea paragraf din Regulamentul (UE
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 29 din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253151]
-
Uniunii Europene în considerarea necesității evitării declanșării de către Comisia Europeană a unor proceduri de sancționare - asigură, în mod prompt și eficace, îndeplinirea de către România a obligațiilor care îi revin în calitate de stat membru al Uniunii Europene, vizând adoptarea măsurilor legislative pentru punerea în aplicare completă a Regulamentului (UE) nr. 536/2014, întrucât absența unui cadru legal adecvat poate avea consecințe negative constând în riscul declanșării de către Comisia Europeană a unei eventuale proceduri privind neîndeplinirea obligațiilor pe care România
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 29 din 23 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253151]
-
297 alin. (2) din Codul de procedură penală nu este clar și previzibil, lăsând posibilitatea interpretării asupra coroborării cu textul prevăzut de art. 296 alin. (1) din Codul de procedură penală și, implicit, lăsând loc de interpretări ce pot determina adoptarea unor soluții diferite în practică [incidența sau nu a cauzei de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute de art. 16 alin. (1) lit. e) din același act normativ - lipsa plângerii penale prealabile]. ... 10. Judecătoria Timișoara - Secția penală
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
17. În acest context, reprezentantul Ministerului Public a ridicat excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, apreciind, în esență, că textul nu este clar și previzibil, lăsând loc de interpretări ce pot determina adoptarea unor soluții diferite în practică. ... 18. Curtea observă că, prin Încheierea penală nr. 390 din 5 februarie 2019, Judecătoria Timișoara - Secția penală a reținut că, „raportat la dispozițiile art. 297 alin. (2) din Codul de procedură penală, judecătorul de cameră
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
României, Partea I, nr. 439 din 24 mai 2018, paragraful 22, și Decizia nr. 820 din 12 decembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 23 aprilie 2018, paragraful 21). ... 24. Referitor la aspectul privind adoptarea unor soluții diferite în practică în ceea ce privește textul de lege criticat, Curtea observă că autorul excepției de neconstituționalitate nu invocă, în susținerea acestei excepții, o practică a instanțelor judecătorești potrivit căreia dispozițiile criticate ar fi interpretate într-un
DECIZIA nr. 766 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/253210]
-
a celei de medic dentist și a celei de farmacist; organizarea și funcționarea colegiului medicilor, a colegiului medicilor dentiști și a colegiului farmaciștilor. ... 54. Diversitatea și complexitatea raporturilor și situațiilor juridice reglementate de Legea nr. 95/2006 au condus inclusiv la adoptarea de către legiuitor a unor soluții diferențiate în ce privește accesul la justiție al părților interesate, prin unele dispoziții ale legii fiind stabilite competențe materiale diferite, adaptate particularităților situațiilor juridice supuse reglementării. ... 55. Doar exemplificativ, este de menționat că uneori
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
Comisiei, învestind-o cu cercetarea cauzei în scopul de a stabili existența sau inexistența situației de malpraxis. În acest caz, sesizarea instanței de judecată, deși posibilă, are caracter subsecvent, fiind necesar a se epuiza procedura înaintea Comisiei, procedură finalizată prin adoptarea unei decizii de către aceasta; a doua, reprezentată de litigiile în care partea alege să nu sesizeze Comisia, introducând acțiune civilă direct la instanța de judecată. ... 76. În ambele categorii de situații, toate elementele de caracterizare a litigiului sunt identice
DECIZIA nr. 5 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253108]
-
ambiguități“. ... 57. În prezența unei astfel de calități a normei legale, lipsită de rigoare, confuză, sursă de ambiguități, interpretarea corectă, care să stea la baza unei practici unitare, trebuie realizată ținându-se seama, deopotrivă, de: rațiunea care a putut justifica adoptarea normei (legată de materia în care este pronunțată hotărârea arbitrală, aceea a constituirii sau transferului drepturilor reale imobiliare); efectele pe care le produce o hotărâre arbitrală; modalitatea în care poate fi supusă aceasta controlului de legalitate, numai prin intermediul acțiunii
DECIZIA nr. 1 din 31 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253142]
-
este evidentă atât timp cât nu poate fi identificată o normă constituțională, legală sau regulamentară care să reglementeze procedura de revocare a președintelui Senatului. ... 8. Sub acest aspect, este important de subliniat faptul că Legea fundamentală impune Parlamentului ca, prin adoptarea unor regulamente proprii, să stabilească modul de organizare și funcționare a Camerelor [art. 64 alin. (1) din Constituție]. Deși Constituția nu prevede posibilitatea revocării președintelui unei Camere, ad absurdum, se poate considera că singurul sediu al materiei acestei instituții ar
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
un plus de exigență în reglementarea revocării acestuia înainte de expirarea mandatului“ și precizarea făcută de Curte în sensul că orice reglementare care ar face posibilă revocarea președintelui Senatului, ori de câte ori s-ar realiza majoritatea de voturi suficientă adoptării unei asemenea măsuri, ar fi de natură să creeze o instabilitate instituțională perpetuă, contrară voinței electoratului, care a definit configurația politică a Camerelor Parlamentului pentru întregul ciclu electoral, și intereselor cetățenilor pe care Parlamentul îi reprezintă. Curtea a invocat cu
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
revocarea fără respectarea acestor condiții încalcă art. 24 din Constituție, dreptul la apărare fiind încălcat în cazul în care decizia de revocare se ia într-un mod arbitrar și aleatoriu, doar în virtutea realizării unei majorități matematice a voturilor, suficientă adoptării unei asemenea decizii. Este invocată în acest sens Decizia nr. 455 din 29 iunie 2021. Astfel, chiar în situația în care principiul deciziei majoritare ar sta drept temei al alegerii unui nou președinte al Senatului, neconstituționalitatea hotărârii de revocare nu
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
grupurile parlamentare, ca urmare a schimbării configurației politice rezultate din alegeri și în temeiul principiului majorității parlamentare care decide, pot să solicite și să adopte revocarea din funcție a președinților celor două Camere. (...)“ ... 29. Raportat la situația care a determinat adoptarea Hotărârii Senatului nr. 131/2021, supusă controlului de constituționalitate, „modificările apărute între timp în configurația politică rezultată din alegeri și decizia unuia dintre partidele politice semnatare ale Acordului de guvernare de a ieși de la guvernare au condus la retragerea sprijinului
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]
-
Senatului, nu poate avea decât natura juridică a unei sancțiuni juridice pentru încălcarea prevederilor Constituției, a legilor sau a Regulamentului. Autorii sesizării nu țin cont de considerentele Deciziei nr. 601 din 14 noiembrie 2005, ignorând că „situația care a determinat adoptarea hotărârii Senatului supuse controlului de constituționalitate se cantonează în sfera raporturilor politice dintre președintele Senatului, anume a raporturilor politice dintre grupurile parlamentare care au susținut-o pentru a candida și i-au acordat sprijinul politic prin votul membrilor săi, respectiv
DECIZIA nr. 17 din 26 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252591]