36,556 matches
-
cu ură și cu visări deșarte, Vânați cu cerbicie doar propria dreptate. Călcând pe lucruri simple, n-aduni seninătate, Ci-n suflet doar minciună și-n ochi sclipiri de moarte. Căutați-vă poeții în fiecare casă, Rugați-i să v-adune cuvintele-n poeme Alcătuind descânturi la nefirești blesteme! Apoi, șoptiți o rugă și să-i poftiți la masă. *** Din ciclul "Cetatea", volumul "Clonapolis" propus pentru tipar în Aprilie 2017. Referință Bibliografică: S. Y. S. (save your souls) / Ovidiu Oana Pârâu
S. Y. S. (SAVE YOUR SOULS) de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1488527895.html [Corola-blog/BlogPost/378023_a_379352]
-
vechi cu frontoane ale breslei negustorilor și comercianților, ce datează din secolul al XIIlea. Dacă ești romantic, trebuie să te plimbi cu barca, pe canale sau mai bine să lenevești pe cheu, de exemplu pe lângă podul Sait Michel unde se adună cei mai mulți turiști care vizitează orașul și dacă ai noroc de vreme bună, atunci chiar că nu trebuie să ratezi apusul de soare deasupra Graslei, unde fiecare casă are povestea sa, mai vizibile fiind fațadele vesele care se reflectă în apa
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491629372.html [Corola-blog/BlogPost/370758_a_372087]
-
De la Principele Carol I și până azi, la Altețele Lor Regale, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României, aniversările princiare translează fiecare an spre un sens magnific al timpului aurit în istorie așa cum coacerea piersicii împlinește opera de rodire, adunând în ea toată catifeaua și mierea pământului. Într-un poem există actul pur al sufletului! O aniversare, ce domină pragurile vieții fiecăruia e un poem. Iar pentru aniversările Altețelor Lor Regale, poemul este martor al unui veac și prin veac
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
însă speră să reușească. Spre ziuă au căzut câteva picături de umezeală. Noaptea fusese răcoroasă și acum simțea cum transpirația îi îngheța pe spatele sau ud. Razele lunii îi călăuzeau pașii prin lan. Aproape că legase jumătate din suprafața secerată. Adună cu brațele, strângea tare snopul sub genunchi și băga legătura de cicoare pe sub el, apoi o împletea să fie snopul cât mai strâns. Lucra ca un robot tăcut și îngândurat. Au început să apară zorile. Peste puțin timp soarele se
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
hârșia prin lanul de grâu retezând smocurile de paie strânse în palmele bătătorite de muncă, iar firele galbene și uscate, le așeza în urma sa în buchete. Avea grijă să nu calce peste spice să se scuture. Cu multă trudă se adună un sac cu boabe. Nici nu știa dacă va reuși să plătească dările către stat din ce în ce mai apăsătoare, din cauza secetei din ultimii doi ani. Deja soarele devenise insuportabil, însă Victor parcă nu mai simțea durerea din mușchii mâinilor și nici amorțirile
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
curpenii nu au avut timp. Și cum lacul era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită de transpirația din timpul zilei și se duse să se răcorească la uluc. Îi era foame și simțea nevoia să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
noi reviste și cărți primite de conducerea Filialei Cluj a LSR: „Revista UZPˮ (nr. 5), „Porțile Norduluiˮ și „Freamătˮ (Maramureș), „Moldova literarăˮ, „Ritmuri brașoveneˮ, „Meridianul cultural românescˮ, „Heliopolisˮ, „Anuarul Filialei Banat - Timișoaraˮ (Timișoara), „Rotonda valahăˮ (Vâlcea), „Pro Memoria 1940 - 1945ˮ; „Adunând în palme noriiˮ, de Dorian Marcoci, „Prea devreme, iarna...ˮ, de Eugen Burghelea, „Din fântâna doruluiˮ, de Teodor Muntean, „Cumpăna dreptățiiˮ, de Mihai Sălcuțan, „Două povestiriˮ, „Vino lângă mineˮ și „Călător în timpˮ, de Rodica Fercana, „Balanța dependențeiˮ, „Magnetismul arcului
LIGA SCRIITORILOR LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1490948772.html [Corola-blog/BlogPost/368895_a_370224]
-
aripă. Și să-l presare-n florile albastre ce-au răsărit sub adieri de lună și-apoi cu palma de-nălțimi sihastre să-i spună tandru dor de noapte bună. Tu, care împletești cununa verii din flori-cuvinte care sorb izvoare, adună-mă în codru în clipa înserării și lasă-mi taina ta mustind de soare. Și-atunci voi ști sub zbaterea nebună că ram din codru sunt printre cărări iar glasul tău cu unduiri de strună mă va chema din aspre
RAM de LEONID IACOB în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Ram_leonid_iacob_1382033592.html [Corola-blog/BlogPost/352461_a_353790]
-
mă sting Zâmbetul tău e unicul, pe care-l mai disting. Simt că mă atingi și totuși ești departe Strânge-mă în brațe, apără-mă de beznă și de moarte Zilele de teama le rostesc într-un crezământ Te rog, adună-mi cenușă și arunc-o în vânt. Autor, Mihail Janto Referință Bibliografica: Amprentele durerii... / Mihail Janto : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihail Janto : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AMPRENTELE DURERII… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihail_janto_1423559251.html [Corola-blog/BlogPost/379894_a_381223]
-
Cu sufletul prins de aripile gândului, într-o dimineață, când soarele încă își mai face din mână cu luna, îmi adun emoțiile în căușul palmelor, ca de fiecare dată când trebuie să merg în satul meu bătrân. Inima-mi tremură ca o frunză. De astă dată am lipsit cam mult. Cât o fi trecut? O lună, două? Lacrimile-și află imediat
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
-și află imediat izvorul în cuib de ochi, căutându-și calea spre bărbie. Ultima dată am fost la Paștele Blajinilor. Am fost la cimitir. Este ziua în care cei mai mulți dintre fiii satului, pentru câteva ore, cel mult o zi, se adună din toate colțurile țării pentru a-i cinsti pe cei ce s-au dus: părinți, frați, surori, bunici, unchi, mătuși..., cei ce s-au mutat într-o margine, o margine de sat bătrân, obosit, unde liniștea te pătrunde până în adâncul
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
șoptește gândul ghiduș, în ureche). Iată, intrăm în sat! Primele două case dau mici semne de viață. La prima stă o bătrână cu fiica ei, care pare că a ajuns-o din urmă cu anii, aruncă mâncare la câteva păsări adunate în juru-i și care i se urcă pe picioare. De la casa vecină, o voce de femeie strigă la un copil să se trezească să ducă vaca la cireadă, miroase a mămăliguță fierbinte, semn că se pregătesc pentru câmp. Dar când
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
ce mai are puțin să se dărâme. O casă ce dintr-o dată prinde viață datorită tovarășului meu de drum, gândul, care mi-a simțit slăbiciunea și dorul de o copilărie fericită plină de clipe minunate, când la această casă se adunau atâția copii. Moș Ghețu și mătușa Rubina, doi bătrânei care nu au avut niciodată copii, ai lor, dar care au avut casa plină de copii tot timpul, de nepoți și nu numai. Ei au fost proprietarii acestei case. Ea, mătușa
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
obraznic. Nu am pățit nimic, explicându-mi-se că singurele mele greșeli au fost minciuna și faptul că am acuzat pe cineva pe nedrept, dar acum minciuna îmi este iertată, pentru că am recunoscut-o și am înțeles-o singură. Ne adunam la ei în fiecare sărbătoare, ne jucam, ne așezau la masă, ne spunea mătușa povești și poezii. De multe ori rămâneam să dormim aici. I-am iubit mult și ei pe noi. Dumnezeu sa-i odihnească! În casa aceasta plină
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
să o faci mai bine, decât pe un minunat păr blond? Ce să vă mai spun? În acea zi, toate s-au ținut lanț. În fața casei, unde este bucătăria de vară, era o găleată unde se puneau resturile de mâncare adunate pentru porc. Aveau ai mei o cloșcă cu pui măricei, zburăței, cum se spune pe la țară, care nu aveau voie în fața casei. Salonul de cosmetică fiind deschis, toată lumea a uitat de pui, de găleata cu resturi, de interdicții. Fapt este
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1409418693.html [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
copii, poetul îi pomenește în lirica sa: „Și Ana și Valentina și Vioricile/ și Stela și Minodora și Silvia/ și doar Dumnezeu le mai știe ... / niciuna nu este din București deși/ toate sunt flori din grădină și toate/ mi-s adunate în palmă. Mirosul frăgarului/ cireșul și plopul copilăriei/ ulița ceartă și armonia - valoarea simțirii/ brodată de tata și mama ... // dar vorba poetului: „Cine n-are părinți ... ”/ e sigur culeasă din Țarină! (Tata și mama). Și în sfârșit am să închei
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_a_plecat_si_ioan_tepele_george_roca_1332956987.html [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
zăpăcit Am pribegit printre iluzii, Și-atâtea vise am zdrobit... Încovoiat de doruri multe, Cu ochii ridicați la cer, Am tot cerșit un strop de suflet, Eu alta n-am știut să cer... Cu aripile schilodite, Păreri de rău am adunat... Și gândurile plictisite Le-am tot cernut și afânat. Ai apărut în clipa-n care Nu mai visam să te-ntâlnesc. Atât de dor mi-a fost de tine... Atât de mult vreau să iubesc. NOSTALGII Printre stropi de ploaie
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/otilia_braduteanu_1421985364.html [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
mângâiere și-am aflat numai trădări... Cerul prăvălit odată peste chipul meu senin, Nu mai naște bucuria începutului Divin... NIMIC FĂRĂ TINE Azi am murit. Nimic nu este veșnic fără tine. Tăcerea dintre noi, mă minte rău. Șterg lacrimile și adun suspine. Cobor în iad, și totodată urc la Dumnezeu. Azi am murit. Târziu pentru regrete. Ce-a fost cândva, a fost, a fost odată... Azi lacrimile se prefac în pietre Pentru mormântul... care mai așteaptă. COBOARĂ CERUL Coboară cerul mai
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/otilia_braduteanu_1421985364.html [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
Între destinul meu și-al tău, Ușor, sa nu strivești iubirea Și dorul, zbuciumat mereu. DIN DORURI FAC NIMB În ochii tăi mi-am găsit aripile Atârnate de o Troiță uitată Respiră nervos silaba gânavă Cerșind clipele de-altă dată. Adun pașii în palmă cu gândul la tine Genunchii, plămădiți din metanii, Calcă lutul din mine Ruginită, uitarea potrivește pumnalul flamând Mă aștern ca o toamnă Din doruri fac nimb. DACĂ-AI UITAT Dacă-ai uitat să mă iubești Lasă deschisă
POEME DE DRAGOSTE de OTILIA BRĂDUŢEANU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/otilia_braduteanu_1421985364.html [Corola-blog/BlogPost/370415_a_371744]
-
noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Iată-vă azi, nemernici, așa cum vă e firea... V-a năpârlit doar părul, năravul... v-a rămas Și urletul sinistru v-a revenit în glas. Abia ajunși în scaun v-ați și schimbat menirea. Minciuna adunată de-atâta vreme, pute. Cu fiecare zi vă dezveliți tradarea. Peste lumina țării ați așezat uitarea. Hoția, pentru voi... e astăzi o virtute Nu ne-astupați lumina, când noi o vrem afară, In ea sunt vieți pierdute în lupte și
SE FURĂ DIN LUMINA ȚĂRII de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_bunget_1447826550.html [Corola-blog/BlogPost/373763_a_375092]
-
din Senatul Universității, Domnule Rector, Doamna Prorector, Domnilor Prorectori, Stimați colegi din Facultatea de Psihologie și Științele Educației Prin prezenta scrisoare vreau să vă anunț demisia mea din Senatul Universității „Al. I. Cuza”, după aproximativ un an în care am adunat multă frustrare și nu puțină mânie. Tocmai pentru a mai potoli mânia, am preferat să amân anunțarea acestei decizii pe care am luat-o înaintea ședinței de Senat de pe luna martie. Nu am venit la ședința cu pricina că să
SCRISOARE DE DEMISIE DIN SENATUL UNIVERSITĂŢII de LIVIU ANTONESEI în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Liviu_antonesei_scrisoare_de_liviu_antonesei_1365581103.html [Corola-blog/BlogPost/345814_a_347143]
-
Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 173 din 22 iunie 2011 Toate Articolele Autorului ROADELE NATURII Livada scăldată-n soare, etalează a ei splendoare: flori, nuanțe de culoare, și miresme-mbietoare. Albinele lucrătoare fac de zor polenizare, nectare din flori adună, în faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze, fructele să modeleze. Roua-n zori le răcorește, căldura
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
Frunze foșnesc și-n aer se plimbă. Jos un covor din frunze uscate, În galben-ruginiu și maro pictate. E toamnă deplină, și-i soare-n amiezi, Rămas-au, din toate, trei frunze mai verzi. Spre seară, pe ramui, păsari s-adună, Acolo-noptează, sub clarul de lună. În zori, cade bruma și ceața se lasă, Din horn iese fumul, ce bine e-n casă! Stau vitele-n grajduri, oile-n saivane, De pază sunt câinii hrăniți cu ciolane. Acum, recolta-i strânsă
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se revarsă al draostei prinos. ROADELE NATURII Livada scăldată-n soare, etalează a ei splendoare: flori, nuanțe de culoare, și miresme-mbietoare. Albinele lucrătoare fac de zor polenizare, nectare din flori adună, în faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze, fructele să modeleze. Roua-n zori le răcorește, căldura
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]