1,383 matches
-
circuitul emoțional al locuitorilor lui? Afectele negative sunt la fel de normale și de adaptative ca și cele pozitive, În ciuda tendinței de a le socoti altfel, de către majoritatea oamenilor. În consecință, ne așteptăm ca orice spațiu construit să atragă ambele tipuri de afecte, dar În proporții diferite. Ceea ce dorim, este să evităm concentrarea de afecte negative, și să Îndepărtăm un astfel de fenomen, dacă apare. Când un proiect Își propune să reinterpreteze funcția unui loc și să modifice Încărcătura lui emoțională, beneficiază, ca
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
adaptative ca și cele pozitive, În ciuda tendinței de a le socoti altfel, de către majoritatea oamenilor. În consecință, ne așteptăm ca orice spațiu construit să atragă ambele tipuri de afecte, dar În proporții diferite. Ceea ce dorim, este să evităm concentrarea de afecte negative, și să Îndepărtăm un astfel de fenomen, dacă apare. Când un proiect Își propune să reinterpreteze funcția unui loc și să modifice Încărcătura lui emoțională, beneficiază, ca fenomen favorizant, de dorința implicită a tuturor celor implicați de a schimba
Polarităţile arhitecturi by Daniel Nicolae Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92987]
-
unui joc exagerat de nuanțe și culori timbrale. Stăpânirea meșteșugului elaborării unei diversități de culori instrumentale nu este suficientă pentru a transmite ascultătorului mesajul artistic al compozitorului. Simpla manipulare a unei palete sonore, fără participarea reală a gândirii și a afectului, duce la formalism, la superficialitate, chiar la diletantism. Astfel de interpretări lipsite de acea simplitate firească a discursului muzical se datorează tot unei proaste școliri prin exagerarea de la început a calității, a valorii în sine a sonorității. Calitatea sunetului la
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
că pentru a putea evolua În pas cu trasformările culturale, arhitectura are nevoie de un ornament eliberat de simbol. Ceea ce justifică ornamentul În absența simbolului, din perspectiva lui Moussavi, este rolul de „traducător― al mișcărilor culturale și de generator de afecte. Moussavi preia termenul de a f ec t de la Deleuze și Guattari, definit de aceștia ca fiind ―nonhuman becomings of man [...]‖ (Deleuze / Guattari 1994: 164). Folosind conceptul de afect pentru a descifra natura ornamentului, Moussavi Îl definește astfel: „Ornamentul este
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
este rolul de „traducător― al mișcărilor culturale și de generator de afecte. Moussavi preia termenul de a f ec t de la Deleuze și Guattari, definit de aceștia ca fiind ―nonhuman becomings of man [...]‖ (Deleuze / Guattari 1994: 164). Folosind conceptul de afect pentru a descifra natura ornamentului, Moussavi Îl definește astfel: „Ornamentul este forma ce reiese din substratul material, expresia forțelor Încorporate prin procesul de construcție, asamblare și creștere. Prin intermediul ornamentului materialul transmite afecte. Așadar, ornamentul este necesar și inseparabil de obiect
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
man [...]‖ (Deleuze / Guattari 1994: 164). Folosind conceptul de afect pentru a descifra natura ornamentului, Moussavi Îl definește astfel: „Ornamentul este forma ce reiese din substratul material, expresia forțelor Încorporate prin procesul de construcție, asamblare și creștere. Prin intermediul ornamentului materialul transmite afecte. Așadar, ornamentul este necesar și inseparabil de obiect. Nu este o mască determinată a priori pentru a crea un Înțeles specific [precum În Postmodernism], chiar dacă contribuie la semnificațiile contingente sau involuntare [o caracteristică a tuturor formelor].― (Moussavi / Kubo 2006: 8
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
2006: 8, tr.n.) Definiția dată de Moussavi pare mult prea vagă pentru a descrie cu acuratețe ornamentul. Orice produs uman păstrează informație În urmele lăsate de momentul facerii sale, reflectă voluntar sau involuntar apartenența la o cultură și transmite afecte, indiferent dacă este saunu ornamentat. Ornamentul, deși Îndeplinește și aceste roluri, aduce ceva În plus. Moussavi (Moussavi / Kubo 2006: 6) găsește justificarea ornamentului clasic exclusiv În folosirea s imb olu lui , iar În absența acestuia, cel nou e forțat să
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
considerată un traumatism psihologic colectiv prelungit 61. Neplăcerea provocată de evocarea ei pentru cei care au trăit-o a dus la evitarea confruntării cu amintirea evenimentelor politice și a personajelor lor principale. Prin refulare, reprezentarea situației traumatice este separată de afectele care o însoțesc, ceea ce favorizează uitarea. Fiind probabil asociată traumei colective, figura Anei Pauker era și ea supusă acestei forme de uitare. Evident, în condițiile dictaturii totalitare, contextul social contribuia și el la acest efect, căci regimul care produsese traumatismul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
opoziția conștiință - obiect dispare, datorită capacității ființei umane de a le transforma În obiecte mentale, deci de a le subiectiviza. Deși un critic tematic, el ar putea fi Încadrat În impresionismul critic, pentru că metoda sa se fundamentează pe intuiție, pe afect, pe rolul foarte important acordat trăirii personale În comprehensiunea textului literar. G. Poulet se declară adept al criticii subiective, declarând În Conștiința criticii că preferă principiul identificării conștiinței criticului cu aceea a operei. “Nu există o critică autentică fără coincidența
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Alina-Eugenia ZLEI () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93096]
-
naturale psiho-sociale ci orientări specifice la condiții socio-culturale. Între subiecții din cele cinci țări studiate (Statele Unite, Marea Britanie, Republica Federală Germania, Italia și Mexic) există diferențe de orientări cognitive către sistemul politic și către procesele de input și output, diferențe de afect de sistem și de competență politică subiectivă. Aceste diferențe sunt responsabile pentru definirea tipului specific de cultură (parohială, dependentă, participativă) și subcultură politică (parohial-dependentă, dependent-participativă, parohial-participativă). Prin evaluarea nivelului de estimare și beneficiului outputului deosebim loialiștii de output de dependenții
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere politică, în care americanii și britanicii au cele mai scăzute proporții de dependenți și parohiali de input și de output, iar italienii cele mai ridicate, cu germanii și mexicanii în poziții intermediare. În ceea ce privește afectul de sistem, există diferențe în motivele de mândrie națională: pe de-o parte ele sunt legate de instituțiile guvernamentale și politice în SUA și Marea Britanie și de alte caracteristici (caracterul oamenilor, sistemul economic, legislația socială, atributele fizice ale țării) în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și Marea Britanie și de alte caracteristici (caracterul oamenilor, sistemul economic, legislația socială, atributele fizice ale țării) în celelalte cazuri. Din modul în care oamenii se așteaptă să fie tratați de autorități (cu atenție și respect și mai ales nediscriminatoriu) deducem afectul de output: dacă americanii, britanicii și germanii demonstrează un nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fizice ale țării) în celelalte cazuri. Din modul în care oamenii se așteaptă să fie tratați de autorități (cu atenție și respect și mai ales nediscriminatoriu) deducem afectul de output: dacă americanii, britanicii și germanii demonstrează un nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara participarea la ultimele alegeri), intensitatea partizanatului politic (atribuirea de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în care oamenii se așteaptă să fie tratați de autorități (cu atenție și respect și mai ales nediscriminatoriu) deducem afectul de output: dacă americanii, britanicii și germanii demonstrează un nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara participarea la ultimele alegeri), intensitatea partizanatului politic (atribuirea de calități pozitive sau negative oponenților politici, impactul orientărilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
adică psiho-sociale), ci orientări specifice la condiții socio-culturale. Între subiecții din cele cinci țări studiate (Statele Unite, Marea Britanie, Republica Federală Germania, Italia și Mexic) există diferențe de orientări cognitive către sistemul politic și către procesele de input și output, diferențe de afect de sistem și de competență politică subiectivă. Aceste diferențe sunt responsabile pentru definirea tipului specific de cultură (parohială, dependentă, participativă) și sub-cultură politică (parohial-dependentă, dependent-participativă, parohial-participativă). Prin evaluarea nivelului de estimare și beneficiului outputului deosebim loialiștii de output de dependenții
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
obținem o distribuție a modelelor de cunoaștere politică, în care americanii și britanicii au cele mai scăzute proporții de dependenți și parohiali de input și de output, iar italienii cele mai ridicate, cu germanii și mexicanii în poziții intermediare. În ceea ce privește afectul de sistem, există diferențe în motivele de mândrie națională: pe de-o parte ele sunt legate de instituțiile guvernamentale și politice în SUA și Marea Britanie și de alte caracteristici caracterul oamenilor, sistemul economic, legislația socială, atributele fizice ale țării în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și Marea Britanie și de alte caracteristici caracterul oamenilor, sistemul economic, legislația socială, atributele fizice ale țării în celelalte cazuri. Din modul în care oamenii se așteaptă să fie tratați de autorități (cu atenție și respect și mai ales nediscriminatoriu) deducem afectul de output: dacă americanii, britanicii și germanii demonstrează un nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
fizice ale țării în celelalte cazuri. Din modul în care oamenii se așteaptă să fie tratați de autorități (cu atenție și respect și mai ales nediscriminatoriu) deducem afectul de output: dacă americanii, britanicii și germanii demonstrează un nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara participarea la ultimele alegeri), intensitatea partizanatului politic (atribuirea de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în care oamenii se așteaptă să fie tratați de autorități (cu atenție și respect și mai ales nediscriminatoriu) deducem afectul de output: dacă americanii, britanicii și germanii demonstrează un nivel ridicat de afect, italienii și mexicanii sunt cei mai alienați. Afectul de input este estimat prin măsura comunicării politice (frecvența discuțiilor politice și estimarea libertății de a discuta subiecte politice, disponibilitatea de a declara participarea la ultimele alegeri), intensitatea partizanatului politic (atribuirea de calități pozitive sau negative oponenților politici, impactul orientărilor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
30,1 %). Doar o mică parte discută zilnic sau aproape zilnic (7,5 %). Niciodată sau foarte rar ei cer părerea unor cunoscuți (89,4 %) și li se cere părerea (88,7%) de către cunoscuți despre probleme politice. O altă măsură a afectului față de input este intensitatea partizanatului. Atașamentul față de un partid și votul constant în favoarea lui consolidează orientarea cetățeanului către sistemul politic. În cazul nostru, românii nu se consideră în general vorbind susținătorii unui partid politic (68,8 %) și cea mai mare
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
7 %) nu se simt foarte apropiați de acel partid. Tipul de partizanat puțin intens este însoțit de estimarea utilității votului, cei mai mulți (77,3 %) considerând că votul contează, și exprimă fluxul afectiv dinspre comunitate spre corpul politic. Observând nivelul scăzut al afectului față de input, nu trebuie să ne mire nici nivelul de input. Acesta din urmă ține de conștientizarea politicii, de frecvența cu care cetățenii urmăresc politica, de capacitatea lor de a numi politicieni, ministere sau de a recunoaște trăsături de bază
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
lor. În opinia lui Almond și Verba încrederea socială este și ea o resursă politică. Încrederea socială se traduce în încredere politică în societățile britanică și americană. Legătura dintre cele două se manifestă în opinia autorilor, mai curând difuz, ca afect de sistem, ca un sentiment puternic de atașament pentru națiune, ce devine un rezervor de sprijin pentru sistemul politic în perioade de criză. Pe de altă parte, încrederea instituțională este de multe ori legată de încrederea în cei investiți în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
locuirii se refugiază. Povestea cu mareea de anxietate ce paralizează în întregime funcționarea unei lumi e doar un expedient euristic, o ficțiune simplificatoare; nu cred că există sentimente fundamentale, capabile să măture totalitatea unei lumi cu vâltoarea lor, ci numai afecte specifice și diverse, vizând în exclusivitate fragmente ale ei; n-ai văzut cum și tsunami-ul japonez a cruțat ici-colo clădiri de beton mai solide, ce au servit de refugiu continuității? O lume își găsește mereu cotloane de scăpare când
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se reasambleze după dezasamblări și să-și transfere clandestin posibilități la distanță, printr-o mișcare ondulatorie; o mașinărie marțială cu geometrie variabilă, și capabilă să fluidizeze stazele în care devenirea socială se împotmolea, îl asalta mobilizator din ramele lucrărilor cu afecte fraterne, ce-l branșau la o amplă dinamică de ansamblu, transoceanică. Rostul artei de a da la iveală chiar și adevăruri mai deficitare în frumusețe se împlinea cumva și prin mijlocirea lui. Mesajul fotografiilor se disimula în mediul social al
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lui, stabilizate de momentul vertiginoaselor rotații. Strict vorbind, caracterul efemer și precar al spațiului astfel creat de Dedal în intangibil îl apropie mai mult de cort. Prin mâinile meșterului atenian, și în același timp pe sub pielea reginei cretane, hoarde de afecte rătăcitoare prinseră să se adune cu oarecare regularitate, întemeind obiceiuri și tradiții private de lansare afară din obștescul plan orizontal. Se înfiripă astfel o prozaică formă de locuire superlativă din așteptări și ieșiri inspirate în întâmpinarea lor. Înfrigurată de împunsăturile
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]